miercuri, 25 octombrie 2017

COMUNICAT DE PRESĂ

REALIZĂRILE ȘI ACTIVITĂȚILE ÎNTREPRINSE DE
AJOFM MARAMUREȘ
LA 30 SEPTEMBRIE 2017



EVOLUȚIA ȘOMAJULUI ȘI PRINCIPALELE TRANSFORMĂRI
ALE PIEȚEI MUNCII ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ






MOTTO:
Cei care au privilegiul de a ști au datoria de a acționa.”

Reunind un complex de activități specifice serviciului public de ocupare, prezenta lucrare abordează într-o manieră pragmatică, pe de o parte conținutul pieței muncii și relațiile de interdependență între componentele acesteia, iar pe de altă parte modul în care serviciul public de ocupare a avut capacitatea de a gestiona fenomenul șomajului sub toate formele acestuia, de a produce, furniza și dezvolta servicii specifice și nu în ultimul rând, de a acționa pe baza cunoașterii cerințelor pieței forței de muncă.
Dezvoltarea economică, atât la nivel macro cât și micro, acompaniată și propulsată de progresul tehnologic, a însemnat nu doar mai mult (adică mai multe bunuri ori venituri mai mari), ci mai ales și altceva (adică noi tipuri de bunuri și servicii economice, noi metode de producție ori noi principii de gestiune a resurselor umane și de organizare a intreprinderii). Aceste schimbări, cărora economia trebuie să le facă față, nu fac decât să influențeze și să producă periodic, mutații însemnate în zona pieței muncii, mai ales în ceea ce privește cererea de forță de muncă.
AJOFM Maramureș gestionează cele mai presante și dinamice probleme ale economiei actuale respectiv fenomenul șomajului și modul în care acesta a evoluat, pe de-o prte și dinamica pieței muncii pe de alta parte.
Echilibrul perfect al pieței forței de muncă, respectiv cel dintre cererea și oferta de forță de muncă a devenit un deziderat al specialiștilor în domeniu, dincolo de faptul că, în funcționarea sa, aceasta este predispusă spre conflict, ceea ce determină un echilibru fragil.
Prin complexitatea sa, raportul de activitate prezentat reprezintă o contribuție importantă în cercetarea fenomenului șomajului maramureșan raportat la cel național, oferind și o analiză a evoluției acestuia, arătând și tendințele care se pot manifesta pe piața forței de muncă, în contextul actual.`
Rata de activitate cuantifică participarea la viața economică (persoane ocupate și șomeri) a resurselor umane. Rata de activitate a populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, în Trimestrul I al anului 2017 este de 54,8 % (în Maramureș, la 1 ian 2016 a fost de 68,3%), în timp ce media la nivel național este 52,9%, în scădere cu 15,5 pp față de 1 ian 2016, când era de 70,3%.  De aici, rezultă că populația inactivă, dar aptă de muncă în România, care nu se regăsește nici în ocupare și nici în șomaj reprezintă  aproximativ 30 % din persoanele în vârstă de muncă. Dintre acestea, o mare parte a celor cu vârste sub 25 de ani sunt cuprinse în diferite forme de școlarizare, dar rămâne încă un număr însemnat de persoane care se află în inactivitate, fie pentru că nu își pot găsi un loc de muncă sau nu doresc să și-l găsească, fie pentru că, statistic, sunt considerate inactive și persoanele care, lucrând în agricultura de subzistență, nu sunt proprietarii producției realizate. Astfel, putem spune că  populația inactivă se clasifică în patru categorii, respectiv: studenții, persoanele casnice, primitori de venituri (care au venituri din proprietăți, rente, pensii) și alți inactivi (persoane inactive economic care primesc ajutor public sau privat).
Riscul economic pe care îl reprezintă inactivitatea este acela că resursa umană inactivă nu poate fi stocată și, prin neutilizare, se pierde. Dar există și un risc social pentru că populația inactivă economic poate deveni activă infracțional sau, în diferite forme, antisocial. De asemenea, există riscul ca prin descurajare, pierderea competențelor și abilităților, alunecare la viciu, inactivitatea să devină  o stare perpetuă, ireversibilă, pentru multe persoane care posedă capacitatea de a munci și, care devin, astfel, asistați social pe viață.
Principalele cauze ale inactivității populației pe piața muncii o constituie, în primul rând, lipsa locurilor de muncă iar, în al doilea rând slaba calitate profesională a celor care încetează să mai caute locuri de muncă după ce au constatat că nu au șanse să se angajeze. Cele mai expuse categorii de populație supuse riscului de a deveni inactive economic sunt:
·          tinerii care părăsesc sistemul de educaţie prin abandon şcolar şi care nu îşi pot găsi loc de muncă nici pe cont propriu, nici ajutaţi de serviciile de ocupare;
·          persoane necalificate;
·          tinerii absolvenţi care întâmpină dificultăţi reale şi mari în demersurile lor de a se încadra şi care, descurajaţi, nu reînnoiesc cererea pentru a fi menţinuţi în evidenţele agenţiilor de ocupare;
·          şomerii de lungă durată;
·          persoane din mediul rural care lucrează în gospodăriile familiale, în agricultura de subzistenţă, dar nu sunt înregistraţi ca persoane ocupate, nefiind proprietarii produselor agricole obţinute.
Pe lângă inactivitate, un alt fenomen cu consecințe negative în viața socială și economică îl constituie subocuparea. Dacă analizăm fenomenul subocupării prin prisma forței de muncă, putem spune că șomajul reprezintă o situație extremă, de totală lipsă de lucru.
Practic, acest concept de subocupare a fost introdus pentru a identifica situațiile de lipsa parțială de lucru,  dar și pentru a completa statisticile privind șomajul. Se disting două forme principale de subocupare: subocuparea vizibilă, care reflectă o insuficiență în nivelul volumului ocupării (de exemplu, persoanele care lucrează sub durata normală sau cu timp parțial)  și  subocuparea  invizibilă  caracterizată  prin venituri mici sau subutilizare a pregătirii (subocupare deghizată) și prin productivitate scăzută (subocupare potențială).
Varietatea formelor de încadrare în muncă, asociată cu caracterul sezonier al unor activităţi a condus la apariţia subocupării ca fenomen persistent şi cu pondere sensibilă în indicatorii privind ocuparea forței de muncă. Alături de şomaj, subocuparea constituie o formă de diminuare a potenţialului resurselor umane ale societăţii, împiedicând creşterea productivităţii muncii  la nivel  naţional  şi  afectând  capacitatea  concurenţială  a  economiei.
Persoane subocupate sunt cele care sunt angajate cu timp parţial deşi ar putea şi ar dori să lucreze pe durata timpului normal de lucru. Tot subocupate sunt şi persoanele care lucrează în sectoare economice în care activitatea are caracter sezonier şi ca urmare, rămân neocupate în extrasezon.
Flexibilizarea formelor de angajare şi a programelor de lucru a făcut posibilă încadrarea cu timp de muncă parţial, încadrarea în muncă la mai mulţi angajatori, încadrarea pe durată determinată, încadrarea ca zilier, încadrarea cu munca la domiciliu ș.a.
Un alt aspect important ce trebuie semnalat este creșterea îngrijorătoare a ratei șomajului în rândul tinerilor, în condițiile în care, unul din cinci tineri de pe piața muncii nu își poate găsi un loc de muncă. La nivel național, rata înaltă a șomajului în rândul tinerilor, este determinată de următorii factori:
·  nivelul educațional al tinerilor constituie unul din factorii importanți ce influențează accesul pe piața muncii, astfel că cele mai scăzute rate de ocupare se înregistrează în cazul tinerilor cu un nivel redus de educație (învățământ gimnazial, peste 70% în 2017, în creștere față de anii precedenți), dar și în cazul celor cu studii liceale;
· neconcordanța dintre calificarile și competențele tinerilor și cele solicitate de angajatori;
· părăsirea timpurie a școlii, fără a obține o calificare ceea ce conduce implicit la creșterea riscului de a deveni  șomeri sau persoane inactive;
· lipsa competențelor relevante și a experienței profesionale (indiferent de post sau poziție ocupată, experiența profesională constituie principalul criteriu de departajare în obținerea unui loc de muncă);
· locuri de muncă precare, prost plătite, urmate de perioade mari  de șomaj/ neocupare;
· programele de măsuri active pentru tinerii șomeri sunt uneori insuficiente și/sau inadecvate;
· lipsa motivației tinerilor, pentru ocuparea unui loc de muncă.
Criza economico-financiară din ultimii ani a demonstrat că, sunt imperios necesare  noi competențe și noi locuri de muncă pentru modernizarea pieței muncii și pentru  a oferi mai multă flexibilitate viitorilor absolvenți, în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei de forță de muncă, inclusive prin mobilitatea profesională și geografică.

CAPITOLUL I    
OBIECTIVELE ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRECUM ȘI STADIUL REALIZĂRII ACESTORA POTRIVIT PROGRAMULUI DE GUVERNARE ÎN 2017
 
În anul 2017 obiectivele generale în domeniul ocupării forţei de muncă sunt corelate cu prioritățile și planul de măsuri din Programul de Guvernare pentru  anul 2016, dar și cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de ocupare, în perspectiva ,,Europa 2020 ”.
Aceste măsuri din programul de guvernare încurajează cultura unei culturi a responsabilității individuale, descurajarea culturii independenței față de ajutoarele sociale și încurajarea unei culturi a muncii și a responsabilității sociale.

De asemenea  AJOFM Maramureș urmărește, realizarea următoarelor măsuri pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă:
ü    Creşterea gradului de ocupare sociale în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor ;
ü    Acordarea de facilități fiscale pentru angajatori;
ü    Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă;
ü    Servicii de informare, orientare și consiliere profesională.

Ținând seama de acest plan de măsuri prevăzut în prezentul Program de Guvernare și direcțiile de acţiune ale Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, principalele obiective ale Agenţiei Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș sunt
ü    Facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă al persoanelor aparţinînd grupurilor vulnerabile şi îndrumarea acestora spre programe de formare adecvate nivelului de educaţie în vederea obţinerii unei calificări;
ü    Corelarea nevoilor de formare profesională a forţei de muncă cu cerinţele pieţei muncii;
ü    Asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii prin facilitarea accesului nediscriminatoriu la piaţa muncii, a tuturor persoanelor indiferent de mediu social, sex, religie, etnie, etc;
ü    Menţinerea unui nivel redus al şomajului în condiţiile continuării restrcturărilor, prin creşterea calităţii ocupării şi a siguranţei locului de muncă, simultan cu crearea de oportunităţi de pregătire profesională adaptată la cerinţele pieţei muncii;
ü      Consolidarea relaţiilor de colaborarea cu Serviciile Publice din alte ţări.
Pentru realizarea obiectivelor prioritare în domeniul său de activitate, conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş şi-a orientat politica managerială în anul 2017 pe principalele direcţii de acţiune:
ü      Implementarea programelor de ocupare şi formare profesională, dar şi adaptarea acestora în concordanţă cu cerinţele şi evoluţiei  pieţei muncii locale, în vederea atingerii indicatorilor de performanţă managerială stabiliţi în Contractul angajament semnat cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
ü      Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea activă a persoanelor în vârstă;
ü      Promovarea antreprenoriatului  în randul tuturor caregoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă
ü      Consultanță gratuita pentru șomerii care doresc să înceapă o afacere
ü      Reducerea ocupării în agricultură de subzitenţă şi facilitarea relocării acestei resurse umane către activităţi non-agricole
ü      Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările structurale de pe piaţa muncii;
ü      Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor şomere inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa muncii;
ü      Dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
ü      Dezvoltarea capacităţii instituţionale a AJOFM Maramureş în ce priveşte integrarea instituţiei în reţeaua EURES, în vederea asigurării mobilităţii forţei de muncă în Spaţiul Economic European;
ü      Încheierea de protocoale de colaborare, revizuirea sau actualizarea acestora, cu actorii relevanţi de la nivel naţional şi local, dar şi la nivel internaţional;
ü      Creşterea gradului de informare a beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de serviciul public de ocupare din judeţul Maramureş.

SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA 30 SEPTEMBRIE 2017

        2.1. Balanța forței de muncă
Balanța forței de muncă reprezintă un instrument de analiză a forței de muncă în general și a resurselor de muncă în special, care permite cunoașterea potențialului uman.
Principalii indicatori care au caracterizat forţa de muncă civilă după participarea la activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (Balanţa Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2017), se prezintă astfel:
§ Resursele de muncă – 298.300 persoane,
§ Populaţia activă civilă -190.000 persoane,
§ Populaţia în pregătire profesională -101.900 persoane,
§ Populaţia ocupată civilă de -  196.400 persoane,
§ Salariaţi – 106.600 persoane
Populaţia totală a judeţului Maramureş  la 01.01.2017 este de 526.197 persoane.
Nivelul ratei şomajului înregistrat în primele nouă luni ale anului 2017 a avut  o evoluţie descrescătoare spre mijlocul perioadei, cunoscând o scădere  semnificativă de la 3,53 %  în luna ianuarie a.c., la 3,39 % în luna mai, crescând  în lunile iunie și iulie și august pânî la 3, 80 % % . Începând cu luna septembrie, rata şomajului a înregistrează o uşoară scădere, ajungând la finele lunii septembrie la 3,75 % .
Numărul total al şomerilor înregistraţi a cunoscut de asemenea,  o evoluţie descrescătoare, ajungând de la 6.801 în luna ianuarie,  la 6.677 în luna mai. Din luna iunie s-a înregistrat o creștere a șomajului, astfel încât în luna septembrie s-a ajuns la 7.371 șomeri înregistrați .
De asemenea, numărul maxim de şomeri înregistraţi pe parcursul acestor nouă luni,  a fost în luna august  de 7470 persoane și în luna septembrie de 7.371  persoane.
Numărul şomerilor înregistraţi beneficiari de îndemnizaţii de şomaj a înregistrat, o scădere  de la 2.004 în luna ianuarie,  la 1.316 în luna iunie şi o creştere în lunile august şi septembrie, ajungând la 31 august la 2.003 șomeri îndemnizați și la 30 septemebrie la 1.986 șomeri îndemnizati. Creşterea numărului de şomeri  în lunile de vară se datorează, înregistrării absolvenţilor de învățământ .


2.2. Structura șomerilor pe sexe
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, rata şomajului feminin s-a situat,  sub cea înegistrată în rândul bărbaţilor.
În ceea ce priveşte numărul şomerilor pe medii de rezidenţă, se observă că numărul şomerilor din mediul rural este, în medie,  mai mare decât şomerii din mediul rural.


Ian
Feb
Mart
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sept
Oct
Noi
Dec
2016
Maramureş
3.42
3,34
3,15
3,06
3,01
3,19
3,31
3,28
3,39
3,32
3,17
3,16
2017
Maramureş
3.46
3.53
3.53
3.41
3.39
3.58
3.85
3,80
3.75





 Principalele structuri ale şomajului înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2017, sunt prezentate în tabelul următor:
Indicatori
Ian
Feb
Mart
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sept
Rata şomajului
Total
3.46
3.53
3.53
3.41
3.39
3.58
3.85
3.80
3.75
F
3.35
3.43
3.35
3.21
3.24
3.61
3.36
3.90
3.91
M
3.55
3.62
3.67
3.58
3.53
3.55
3.58
3.48
3.61
Număr şomeri înregistraţi
Total, din care
6.801
6.947
6.934
6.709
6.677
7.033
6.850
7.470
7.371
Pe sexe
F
3.015
3.091
3.019
2.895
2.916
3.255
3.032
3.674
3.523
M
3.786
3.856
3.9156
3.814
3.761
3.778
3.818
3.790
3.848
Forme de îndemni-
zaţie
Îndemnizaţi
2.004
2.147
1.894
1.589
1.587
1.316
1.756
2.003
1.986
Neîndemnizaţi
4.797
4.801
5.040
5.120
5.090
5.717
5.094
5.467
5.385
Pe medii de rezidenţă
Urban
3.234
3.366
3.362
3.126
3.093
3.422
3.891
3.929
3.832
Rural
3.567
3.581
3.572
3.583
3.584
3.611
3.674
3.541
3.539
Pe grupe de vârstă
Sub 25 de ani
1.133
1.095
947
861
747
1.174
1.685
1.696
1.652
25-29 ani
527
521
576
632
638
622
638
616
625
30-39 ani
1.450
1.545
1.552
1.502
1.520
1.553
1.564
1.547
1.528
40-49 ani
1.827
1.900
1.930
1.834
1.888
1.838
1.819
1.764
1.741
50-55
1.009
1.030
1.059
1.015
1.017
979
999
997
983
Peste 55 ani
855
856
870
865
867
867
860
850
842
Ponderea şomerilor tineri în total  şomeri înregistaţi %
16,65%
15,46%
13,65%
12,83%
11,18%
16,69%
24,59%
22,70%
22,41%

Pe medii de rezidenţă numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii septembrie 2017 se prezintă astfel:
Ø      3.832 şomeri provin din mediul urban şi 3.539 şomeri provin din mediul rural.
Procentual situatia şomajului pe cele două medii,  se prezintă astfel:
Ø      51,98 % sunt şomeri din mediul urban şi 48,02 % sunt din mediul rural.

 Din analiza evoluţiei numărului  de şomeri îndemnizaţi şi neîndemnizaţi înregistraţi în evidenţele agenţiei, se constată că numărul şomerilor neîndemnizaţi au înregistrat valori ridicate, de peste 70 % în  cele 9 luni ale anului 2017.
Curba care reprezintă evoluţia şomerilor îndemnizaţi, are o traiectorie descendentă în primele şase luni ale anului curent, iar spre finele perioade analizate se înregistrează  o creştere a numărului de şomeri îndemnizaţi.

 Aşa cum se observă în graficul de mai sus,  numărul şomerilor neîndemnizaţi s-a situat pe parcursul anului între 4.700 şi 5.700 persoane. Şomerii neîndemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie au ieşit din perioada de acordare a îndemnizaţiei de şomaj,  fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a îndemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Acestea  sunt persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Definitoriu pentru aceste luni  este faptul ca numărul şomerilor neîndemnizaţi a depăşit numărul şomerilor îndemnizaţi.

 
Situaţia şomajului pe niveluri de instruire ianuarie-septembrie 2017 (ponderea şomerilor în media la 9 luni)
Referitor la structura  după niveluri de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş acestea fiind, în medie, de 72,75 %. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi posliceal reprezintă, în medie, 21,31 %, iar cei cu studii universitare, în medie de 5,94 %.
Persoanele cu nivel de educaţie şi pregătire ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

TOTAL

Ciclul inferior al liceului sau şcoli de arte si meserii

Înv. Secundar superior sau înv. postliceal

Înv. Superior

2016
Ianuarie
6.801
4.990
1.363
448
Din care femei
3.015
2.046
786
183
Februarie
6.947
5.093
1.389
465
Din care femei
3.091
2.057
778
256
Martie
6.934
4.976
1.493
465
Din care femei
3.019
1.985
801
233
Aprilie
6.709
4.914
1.364
431
Din care femei
2.895
1.958
719
218
Mai
6.677
4.963
1.279
435
Din care femei
2.916
1987
669
260
Iunie
7.033
4.969
1.647
417
Din care femei
3.255
2.153
863
240
Iulie
7.565
4.959
2.184
422
Din care femei
3.591
2.156
1.197
238
August
7.470
4.798
2.187
485
Din care femei
3.674
2.240
11.95
239
Septembrie  
7.371
4.776
2.036
559
Din care femei
3523
2.159
1.042
322
Media la 9 luni
7.056
4.938
1.660
458
Procent in total
100%
69,98 %
23,52 %
6,5 %

Structura şomerilor pe grupe de vârstă în perioada ianuarie – septembrie 2017
Din punctul de vedere al repartizării şomerilor pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri sunt grupele de  40-49 ani (25,18 %) şi sub 25 de ani (21,26 %). Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri în cele 9 luni ale anului 2016, fiind urmate de grupa de vârstă de 30-39 de ani.
Grupe de vârstă/ 2017
Total şomeri
Sub 25 ani
25-29 ani
30-39 ani
40-49 ani
50-55 ani
Peste 55 ani
Ianuarie
6.801
1.133
527
1.450
1.827
1.009
855
Februarie
6.947
1.095
521
1.545
1.900
1.030
856
Martie
6.934
947
576
1.552
1.930
1.059
870
Aprilie
6.709
861
632
1.502
1.834
1.015
865
Mai
6.677
747
638
1.520
1.888
1.017
867
Iunie
7.033
1.174
622
1.553
1.838
979
867
Iulie
7.565
1.685
638
1.564
1.819
999
860
August
7.470
1.696
616
1.547
1.764
997
850
Septembrie
7.371
1652
625
1528
1741
983
842
Media şomerilor pe 9 luni
7.056
1.221
600
1.529
1.837
1.010
859
Ponderea şomerilor  in media şomerilor pe 9 luni
100 %
17,3 %
5,50 %
21,66 %
26,03 %
14,31
12,17 %
Intrările şi ieşirile din evienţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş
Pornindu-se de la un număr de 6.409  şomeri înregistraţi la începutul anului, în următoarele 9 luni ale anului 2017, s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări şi ieşiri:
-         intrările efective în evidenţele agenţiei au fost de 10.560 persoane, iar ieşirile din evidenţele şomajului au fost de 9.598 persoane. Din numărul total de intrări în şomaj, 6.006 sunt înscrieri noi în şomaj, persoane care apelează pentru prima dată la serviciul public de ocupare pentru a obţine sprijin în găsirea unui loc de muncă, din care 1.605 sunt proaspeți absolvenți de învățământ, promoția 2017.

Intrări Total
Disponibilizari colective
Disponibilizari curente de personal
Reactivarea de drepturi banesti ale somerilor indemnizati
Proaspeti absolventi
Reinoiri cereri loc de munca ale somerilor neindemnizati
Someri neindemnizati cu adeverinta de venit minim garantat
Alte situatii posibile
ian
total
1213
0
185
25
21
541
280
161
femei
558
0
87
10
11
249
110
91
feb
total
1004
0
163
189
25
353
232
42
femei
522
0
92
77
12
192
128
21
mart
total
993
0
236
31
31
440
125
130
femei
447
0
94
19
17
205
48
64
apr
total
881
0
165
25
25
461
125
80
femei
375
0
94
12
13
182
38
36
mai
total
882
0
224
46
7
360
118
127
femei
434
0
112
22
4
202
31
63
iun
total
1461
0
86
30
434
813
98
0
femei
856
0
48
15
285
463
45
0
iul
total
1723
0
135
20
750
482
54
282
femei
1000
0
74
11
451
263
18
183
aug
total
1526
0
163
26
151
363
124
699
femei
837
0
87
14
88
185
51
412
sept.
total
877
0
138
32
161
317
64
165
femei
413
0
87
15
82
121
21
87
2017
total
10.560
0
1495
424
1605
4130
1220
1686
femei
5442
0
775
195
963
2062
490
957
Din graficul următor se pot observa evoluţiile intrărilor în şomaj, ca urmare a disponibilizărilor curente şi colective de personal (1.495 persoane) şi ale ieşirilor din  şomaj, prin încadrarea în muncă (4.340 persoane).
Se poate constata că în cele 9 luni ale a.c., numărul şomerilor ieşiţi ca urmare a încadrării a fost mult mai mare decât numărul persoanelor intrate în evidenţă prin disponibilizare, excepţie facând lunile ianuarie , februarie și martie când caracterul evident, sezonier îşi arată efectele, multe dintre activităţi fiind reduse, eliberând forţă de muncă, iar absorţia a fost scăzută.
Pe ansamblu, în perioada ianuarie-septembrie 2017, raportul dintre persoanele ieşite prin încadrare şi cele intrate în şomaj prin disponibilizare a fost de peste 2 la 1, au intrat in evidentă 1.495și s-au angajat 4.340 persoane.

Nr.crt.
Iesirile  şomerilor din şomaj,ianuarie-septembrie 2017
Număr persoane
Total Ieşiri  - ianuarie –septembrie 2017
9.598
1
Ieşiri prin încadrare
4.340
1.1
Pe perioada nedeterminata
3.181
1.2
Pe perioadă determinată
1.179
2
Prin deces
2
3
Prin pensionare
43
4
Prin plecare în străinătate
44
5
Nereînoire cerere de loc de muncă a şomerilor neîndemnizaţi
3.970
6
Incapacitate temporară de muncă, maternitate
37
7
Nereînoire cerere de loc de muncă după perioada de îndemnizare
1.037
9
Ca urmare a neprezentării la viză
83
10
Ca urmare a refuzului unui curs de calificare

5
11
Ca urmare a admiterii într-o forma de învătământ

10
12
Ca urmare a refuzului unui loc de muncă

0
13
Ca urmare a realizarii de venituri

11
14
Alte situaţii (transfer în alt județ)

10

În luna iunie 2017 , s-a atins nivelul maxim al persoanelor încadrate în muncă 648 persoane, în creştere cu aproape 200 % faţă de inceputul anului curent, cand s-au încadrat doar, 208 persoane.
Nr.crt.
Iesirile  şomerilor din şomaj,ianuarie-septembrie 2017
Număr persoane
Total Ieşiri  - ianuarie –septembrie 2017
9.598
1
Ieşiri prin încadrare
4.340
1.1
Pe perioada nedeterminata
3.181
1.2
Pe perioadă determinată
1.179
2
Prin deces
2
3
Prin pensionare
43
4
Prin plecare în străinătate
44
5
Nereînoire cerere de loc de muncă a şomerilor neîndemnizaţi
3.970
6
Incapacitate temporară de muncă, maternitate
37
7
Nereînoire cerere de loc de muncă după perioada de îndemnizare
1.037
9
Ca urmare a neprezentării la viză
83
10
Ca urmare a refuzului unui curs de calificare
5
11
Ca urmare a admiterii într-o forma de învătământ
10
12
Ca urmare a refuzului unui loc de muncă
0
13
Ca urmare a realizarii de venituri
11
14
Alte situaţii (transfer în alt județ)
10

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri cu studii superioare la 30 septembrie 2017 sunt:
- Ingineri 161, asistent medical generalist 124, consilier economic 54, consilier juridic 45, designer vestimentar 28, profesor în învatamantul gimnazial 18, consilier/expert/inspector/referent/economist în gestiunea economică 21, inginer construcții civile, industriale și agricole        25, educatoare 23, inginer în industria alimentară 21, profesor în învățământul liceal, postliceal 15, psiholog 15, etc.

Nr.crt.
Ocupatiile şomerilor care au cel mai mare număr de şomeri
la 30 septembrie 2017 (Studii superioare)
Număr şomeri
1
ingineri
132
3
asistent medical generalist
115
4
consilier economic
54
5
consilier juridic
45
7
designer vestimentar
28
8
profesor in invatamantul gimnazial
23
9
consilier/expert/inspector/referent/economist in gestiunea economica
21
10
inginer constructii civile, industriale si agricole
25
11
educatoare
23
12
inginer in industria alimentara
21
13
profesor in invatamantul liceal, postliceal
15
14
psiholog
15
15
consilier/expert/inspector/referent/economist in management
14
16
jurisconsult
14
17
inginer mecanic
13
18
inginer minier
12
19
manager
11
20
geograf
10
21
inginer geodez
10
22
tehnician silvic - exploatare
10
23
specialist in relatii publice
9
24
ecolog
9
25
programator
8

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri pentru șomerii cu studii liceale, si profesionale la 30 septembrie 2017 sunt:
- muncitor necalificat în diverse domenii de activitate (prelucrarea lemnului, fabricarea de mobilă, agricultură, întreţinere drumuri, asamblarea pieselor, silvicultură, confecții îmbrăcăminte) 1.575, operatori electronic reţele 213 persoane, tâmplar universal 196, lacătuș mecanic 173, mecanic auto 173, muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet      163, agent de turism 153, lucrător comercial 139, muncitor necalificat în industria confecțiilor 120, vânzător, 105, confecționer articole din piele și înlocuitori        104, mecanic agricol 103, muncitor necalificat în mine și cariere 99, confecționer-asamblor articole din textile 92, ambalator manual 89, tehnician mecanic 80, bucatar 75, muncitor plantații și amenajare zona verde 74, contabil 73, șofer autocamion/mașina de mare tonaj 68, strungar universal 68, manipulant mărfuri 63, etc.

Nr.crt.
Ocupatiile şomerilor care au cel mai mare număr de şomeri
 la 30 septembrie 2017 (studii liceale si profesionale)
Număr şomeri
1
muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide
502
2
muncitor necalificat in silvicultura
425
3
muncitor necalificat in agricultura
325
4
muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor
270
5
operator calculator electronic si retele
198
6
tamplar universal
175
7
muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje
184
8
lacatuș mecanic
165
9
mecanic auto
173
10
muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli
zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet
163
11
lucrător comercial
139
12
muncitor necalificat in industria confectiilor
120
13
vanzator
105
14
confectioner articole din piele si inlocuitori
104
15
muncitor necalificat in mine si cariere
99
16
confectioner-asamblor articole din textile
92
17
ambalator manual
89
18
tehnician mecanic
80
19
bucatar
75
20
muncitor plantatii si amenajare zona verde
74
21
contabil
73
22
sofer autocamion/masina de mare tonaj
64
23
strungar universal
68
24
manipulant marfuri
63
25
mecanic utilaj
59
26
ospatar (chelner)
45
27
sofer de autoturisme si camionete
43
28
zidar rosar-tencuitor
52
29
sudor
50
30
muncitor constructor barne, chirpici, piatra
49
31
muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii
48
32
tehnician in protectia mediului (tehnician ecolog)
47
33
ingrijitor animale
46
34
asistent personal al persoanei cu handicap grav
43
35
tapiter
42
36
instructor sportiv
40
37
laborant chimist
40
38
electromecanic
35
39
operator introducere, validare si prelucrare date
35
40
miner in subteran
34
41
asistent farmacist
33
42
croitor
33
43
tehnician in industria alimentara
32
44
electrician de intretinere si reparatii
31
45
femeie de serviciu
31
46
confectioner imbracaminte din piele si inlocuitori, dupa comanda
30
47
tehnician electromecanic
30
48
tehnician transporturi, posta si telecomunicatii
30
49
zugrav
30
50
functionar administrativ
28
51
dulgher (exclusiv restaurator)
27
52
tehnician echipamente de calcul si retele
27
53
lenjer, confectioner lenjerie dupa comanda
25
54
tehnician in industrializarea lemnului
25
55
agent comercial
24
56
agent de interventie paza si ordine
24
58
barman
24
59
operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice
24

Şomerii de lungă durată
În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată la 30 septembrie 2017, se aflau înregistraţi în evidenţele agenţiei 416 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 29,31 % din totalul şomerilor sub 25 de ani care este de 2.040) şi 936 adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni ( adică 17,35 % din totalul şomerilor adulţi), ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 23,33 %

Disponibilizări de personal

Conform articolului 70, din Codul Muncii, angajatorii au obligaţia de a comunica Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş,  ,,notificările”  privind concedierile colective pe care intenţionează să le facă, astfel încât, persoanele afectate de aceste concedieri să poată beneficia de măsuri de protecţie, conform Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru şomaj  şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
În conformitate cu art.50, din Legea 76/2002,  în cele 9 luni din 2017, doar 1  agent economic a efectuat   disponibilizări colective de personal, însumând 23 de persoane care intenţionau să fie disponibilizate. Acestea ulterior s-au  înregistrat ca şi persoane în căutarea unui loc de muncă, beneficiind în continuare de îndemnizaţie de şomaj.
Numărul locurilor de muncă vacante
Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în perioda ianuarie - septembrie 2017, a fost mai mare decât în aceeaşi perioadă din anul 2016. Dacă în anul 2016 numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 3.871,  în anul 2017 numărul total al locurilor de muncă vacante a fost de 4.980, mai mult cu 1.109 locuri de muncă .

Principalele meserii, respectiv primele zece, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante pentru şomerii cu studii superioare în perioada ianuarie –septembrie 2017, au fost:

·        Ingineri -112 ( inginer construcţii civile, inginer mecanic, inginer electroenergetică, inginer electronist, inginer industria alimentară), asistenţi medicali generalişti – 42, consilieri juridici – 15, director vânzări – 9, medici stomatologi -8, economişti - 7, psihologi - 6 , proiectant inginer mecanic-6, etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu