COMUNICAT DE PRESĂ

REALIZĂRILE ȘI ACTIVITĂȚILE ÎNTREPRINSE DE

AJOFM MARAMUREȘ

LA 30 SEPTEMBRIE 2017

EVOLUȚIA ȘOMAJULUI ȘI PRINCIPALELE TRANSFORMĂRI

ALE PIEȚEI MUNCII ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

MOTTO:

“Cei care au privilegiul de a ști au datoria de a acționa.”

Albert Einstein

Reunind un complex de activități specifice serviciului public de ocupare, prezenta lucrare abordează într-o manieră pragmatică, pe de o parte conținutul pieței muncii și relațiile de interdependență între componentele acesteia, iar pe de altă parte modul în care serviciul public de ocupare a avut capacitatea de a gestiona fenomenul șomajului sub toate formele acestuia, de a produce, furniza și dezvolta servicii specifice și nu în ultimul rând, de a acționa pe baza cunoașterii cerințelor pieței forței de muncă.

Dezvoltarea economică, atât la nivel macro cât și micro, acompaniată și propulsată de progresul tehnologic, a însemnat nu doar mai mult (adică mai multe bunuri ori venituri mai mari), ci mai ales și altceva (adică noi tipuri de bunuri și servicii economice, noi metode de producție ori noi principii de gestiune a resurselor umane și de organizare a intreprinderii). Aceste schimbări, cărora economia trebuie să le facă față, nu fac decât să influențeze și să producă periodic, mutații însemnate în zona pieței muncii, mai ales în ceea ce privește cererea de forță de muncă.

AJOFM Maramureș gestionează cele mai presante și dinamice probleme ale economiei actuale respectiv fenomenul șomajului și modul în care acesta a evoluat, pe de-o prte și dinamica pieței muncii pe de alta parte.

Echilibrul perfect al pieței forței de muncă, respectiv cel dintre cererea și oferta de forță de muncă a devenit un deziderat al specialiștilor în domeniu, dincolo de faptul că, în funcționarea sa, aceasta este predispusă spre conflict, ceea ce determină un echilibru fragil.

Prin complexitatea sa, raportul de activitate prezentat reprezintă o contribuție importantă în cercetarea fenomenului șomajului maramureșan raportat la cel național, oferind și o analiză a evoluției acestuia, arătând și tendințele care se pot manifesta pe piața forței de muncă, în contextul actual.`

Rata de activitate cuantifică participarea la viața economică (persoane ocupate și șomeri) a resurselor umane. Rata de activitate a populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, în Trimestrul I al anului 2017 este de 54,8 % (în Maramureș, la 1 ian 2016 a fost de 68,3%), în timp ce media la nivel național este 52,9%, în scădere cu 15,5 pp față de 1 ian 2016, când era de 70,3%.  De aici, rezultă că populația inactivă, dar aptă de muncă în România, care nu se regăsește nici în ocupare și nici în șomaj reprezintă  aproximativ 30 % din persoanele în vârstă de muncă. Dintre acestea, o mare parte a celor cu vârste sub 25 de ani sunt cuprinse în diferite forme de școlarizare, dar rămâne încă un număr însemnat de persoane care se află în inactivitate, fie pentru că nu își pot găsi un loc de muncă sau nu doresc să și-l găsească, fie pentru că, statistic, sunt considerate inactive și persoanele care, lucrând în agricultura de subzistență, nu sunt proprietarii producției realizate. Astfel, putem spune că  populația inactivă se clasifică în patru categorii, respectiv: studenții, persoanele casnice, primitori de venituri (care au venituri din proprietăți, rente, pensii) și alți inactivi (persoane inactive economic care primesc ajutor public sau privat).

Riscul economic pe care îl reprezintă inactivitatea este acela că resursa umană inactivă nu poate fi stocată și, prin neutilizare, se pierde. Dar există și un risc social pentru că populația inactivă economic poate deveni activă infracțional sau, în diferite forme, antisocial. De asemenea, există riscul ca prin descurajare, pierderea competențelor și abilităților, alunecare la viciu, inactivitatea să devină  o stare perpetuă, ireversibilă, pentru multe persoane care posedă capacitatea de a munci și, care devin, astfel, asistați social pe viață.

Principalele cauze ale inactivității populației pe piața muncii o constituie, în primul rând, lipsa locurilor de muncă iar, în al doilea rând slaba calitate profesională a celor care încetează să mai caute locuri de muncă după ce au constatat că nu au șanse să se angajeze. Cele mai expuse categorii de populație supuse riscului de a deveni inactive economic sunt:

·          tinerii care părăsesc sistemul de educaţie prin abandon şcolar şi care nu îşi pot găsi loc de muncă nici pe cont propriu, nici ajutaţi de serviciile de ocupare;

·          persoane necalificate;

·          tinerii absolvenţi care întâmpină dificultăţi reale şi mari în demersurile lor de a se încadra şi care, descurajaţi, nu reînnoiesc cererea pentru a fi menţinuţi în evidenţele agenţiilor de ocupare;

·          şomerii de lungă durată;

·          persoane din mediul rural care lucrează în gospodăriile familiale, în agricultura de subzistenţă, dar nu sunt înregistraţi ca persoane ocupate, nefiind proprietarii produselor agricole obţinute.

Pe lângă inactivitate, un alt fenomen cu consecințe negative în viața socială și economică îl constituie subocuparea. Dacă analizăm fenomenul subocupării prin prisma forței de muncă, putem spune că șomajul reprezintă o situație extremă, de totală lipsă de lucru.

Practic, acest concept de subocupare a fost introdus pentru a identifica situațiile de lipsa parțială de lucru,  dar și pentru a completa statisticile privind șomajul. Se disting două forme principale de subocupare: subocuparea vizibilă, care reflectă o insuficiență în nivelul volumului ocupării (de exemplu, persoanele care lucrează sub durata normală sau cu timp parțial)  și  subocuparea  invizibilă  caracterizată  prin venituri mici sau subutilizare a pregătirii (subocupare deghizată) și prin productivitate scăzută (subocupare potențială).

Varietatea formelor de încadrare în muncă, asociată cu caracterul sezonier al unor activităţi a condus la apariţia subocupării ca fenomen persistent şi cu pondere sensibilă în indicatorii privind ocuparea forței de muncă. Alături de şomaj, subocuparea constituie o formă de diminuare a potenţialului resurselor umane ale societăţii, împiedicând creşterea productivităţii muncii  la nivel  naţional  şi  afectând  capacitatea  concurenţială  a  economiei.

Persoane subocupate sunt cele care sunt angajate cu timp parţial deşi ar putea şi ar dori să lucreze pe durata timpului normal de lucru. Tot subocupate sunt şi persoanele care lucrează în sectoare economice în care activitatea are caracter sezonier şi ca urmare, rămân neocupate în extrasezon.

Flexibilizarea formelor de angajare şi a programelor de lucru a făcut posibilă încadrarea cu timp de muncă parţial, încadrarea în muncă la mai mulţi angajatori, încadrarea pe durată determinată, încadrarea ca zilier, încadrarea cu munca la domiciliu ș.a.

Un alt aspect important ce trebuie semnalat este creșterea îngrijorătoare a ratei șomajului în rândul tinerilor, în condițiile în care, unul din cinci tineri de pe piața muncii nu își poate găsi un loc de muncă. La nivel național, rata înaltă a șomajului în rândul tinerilor, este determinată de următorii factori:

·  nivelul educațional al tinerilor constituie unul din factorii importanți ce influențează accesul pe piața muncii, astfel că cele mai scăzute rate de ocupare se înregistrează în cazul tinerilor cu un nivel redus de educație (învățământ gimnazial, peste 70% în 2017, în creștere față de anii precedenți), dar și în cazul celor cu studii liceale;

· neconcordanța dintre calificarile și competențele tinerilor și cele solicitate de angajatori;

· părăsirea timpurie a școlii, fără a obține o calificare ceea ce conduce implicit la creșterea riscului de a deveni  șomeri sau persoane inactive;

· lipsa competențelor relevante și a experienței profesionale (indiferent de post sau poziție ocupată, experiența profesională constituie principalul criteriu de departajare în obținerea unui loc de muncă);

· locuri de muncă precare, prost plătite, urmate de perioade mari  de șomaj/ neocupare;

· programele de măsuri active pentru tinerii șomeri sunt uneori insuficiente și/sau inadecvate;

· lipsa motivației tinerilor, pentru ocuparea unui loc de muncă.

Criza economico-financiară din ultimii ani a demonstrat că, sunt imperios necesare  noi competențe și noi locuri de muncă pentru modernizarea pieței muncii și pentru  a oferi mai multă flexibilitate viitorilor absolvenți, în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei de forță de muncă, inclusive prin mobilitatea profesională și geografică.

CAPITOLUL I    

OBIECTIVELE ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRECUM ȘI STADIUL REALIZĂRII ACESTORA POTRIVIT PROGRAMULUI DE GUVERNARE ÎN 2017

 

În anul 2017 obiectivele generale în domeniul ocupării forţei de muncă sunt corelate cu prioritățile și planul de măsuri din Programul de Guvernare pentru  anul 2016, dar și cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de ocupare, în perspectiva ,,Europa 2020 ”.

Aceste măsuri din programul de guvernare încurajează cultura unei culturi a responsabilității individuale, descurajarea culturii independenței față de ajutoarele sociale și încurajarea unei culturi a muncii și a responsabilității sociale.

De asemenea  AJOFM Maramureș urmărește, realizarea următoarelor măsuri pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă:

ü    Creşterea gradului de ocupare sociale în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor ;

ü    Acordarea de facilități fiscale pentru angajatori;

ü    Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă;

ü    Servicii de informare, orientare și consiliere profesională.

Ținând seama de acest plan de măsuri prevăzut în prezentul Program de Guvernare și direcțiile de acţiune ale Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, principalele obiective ale Agenţiei Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș sunt

ü    Facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă al persoanelor aparţinînd grupurilor vulnerabile şi îndrumarea acestora spre programe de formare adecvate nivelului de educaţie în vederea obţinerii unei calificări;

ü    Corelarea nevoilor de formare profesională a forţei de muncă cu cerinţele pieţei muncii;

ü    Asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii prin facilitarea accesului nediscriminatoriu la piaţa muncii, a tuturor persoanelor indiferent de mediu social, sex, religie, etnie, etc;

ü    Menţinerea unui nivel redus al şomajului în condiţiile continuării restrcturărilor, prin creşterea calităţii ocupării şi a siguranţei locului de muncă, simultan cu crearea de oportunităţi de pregătire profesională adaptată la cerinţele pieţei muncii;

ü      Consolidarea relaţiilor de colaborarea cu Serviciile Publice din alte ţări.

Pentru realizarea obiectivelor prioritare în domeniul său de activitate, conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş şi-a orientat politica managerială în anul 2017 pe principalele direcţii de acţiune:

ü      Implementarea programelor de ocupare şi formare profesională, dar şi adaptarea acestora în concordanţă cu cerinţele şi evoluţiei  pieţei muncii locale, în vederea atingerii indicatorilor de performanţă managerială stabiliţi în Contractul angajament semnat cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

ü      Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea activă a persoanelor în vârstă;

ü      Promovarea antreprenoriatului  în randul tuturor caregoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă

ü      Consultanță gratuita pentru șomerii care doresc să înceapă o afacere

ü      Reducerea ocupării în agricultură de subzitenţă şi facilitarea relocării acestei resurse umane către activităţi non-agricole

ü      Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările structurale de pe piaţa muncii;

ü      Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor şomere inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa muncii;

ü      Dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

ü      Dezvoltarea capacităţii instituţionale a AJOFM Maramureş în ce priveşte integrarea instituţiei în reţeaua EURES, în vederea asigurării mobilităţii forţei de muncă în Spaţiul Economic European;

ü      Încheierea de protocoale de colaborare, revizuirea sau actualizarea acestora, cu actorii relevanţi de la nivel naţional şi local, dar şi la nivel internaţional;

ü      Creşterea gradului de informare a beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de serviciul public de ocupare din judeţul Maramureş.

CAPITOLUL II   

SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA 30 SEPTEMBRIE 2017

        2.1. Balanța forței de muncă

Balanța forței de muncă reprezintă un instrument de analiză a forței de muncă în general și a resurselor de muncă în special, care permite cunoașterea potențialului uman.

Principalii indicatori care au caracterizat forţa de muncă civilă după participarea la activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (Balanţa Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2017), se prezintă astfel:

§ Resursele de muncă – 298.300 persoane,

§ Populaţia activă civilă -190.000 persoane,

§ Populaţia în pregătire profesională -101.900 persoane,

§ Populaţia ocupată civilă de -  196.400 persoane,

§ Salariaţi – 106.600 persoane

Populaţia totală a judeţului Maramureş  la 01.01.2017 este de 526.197 persoane.

Nivelul ratei şomajului înregistrat în primele nouă luni ale anului 2017 a avut  o evoluţie descrescătoare spre mijlocul perioadei, cunoscând o scădere  semnificativă de la 3,53 %  în luna ianuarie a.c., la 3,39 % în luna mai, crescând  în lunile iunie și iulie și august pânî la 3, 80 % % . Începând cu luna septembrie, rata şomajului a înregistrează o uşoară scădere, ajungând la finele lunii septembrie la 3,75 % .

Numărul total al şomerilor înregistraţi a cunoscut de asemenea,  o evoluţie descrescătoare, ajungând de la 6.801 în luna ianuarie,  la 6.677 în luna mai. Din luna iunie s-a înregistrat o creștere a șomajului, astfel încât în luna septembrie s-a ajuns la 7.371 șomeri înregistrați .

De asemenea, numărul maxim de şomeri înregistraţi pe parcursul acestor nouă luni,  a fost în luna august  de 7470 persoane și în luna septembrie de 7.371  persoane.

Numărul şomerilor înregistraţi beneficiari de îndemnizaţii de şomaj a înregistrat, o scădere  de la 2.004 în luna ianuarie,  la 1.316 în luna iunie şi o creştere în lunile august şi septembrie, ajungând la 31 august la 2.003 șomeri îndemnizați și la 30 septemebrie la 1.986 șomeri îndemnizati. Creşterea numărului de şomeri  în lunile de vară se datorează, înregistrării absolvenţilor de învățământ .

2.2. Structura șomerilor pe sexe

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, rata şomajului feminin s-a situat,  sub cea înegistrată în rândul bărbaţilor.

În ceea ce priveşte numărul şomerilor pe medii de rezidenţă, se observă că numărul şomerilor din mediul rural este, în medie,  mai mare decât şomerii din mediul rural.

		Ian	Feb	Mart	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sept	Oct	Noi	Dec
2016	Maramureş	3.42	3,34	3,15	3,06	3,01	3,19	3,31	3,28	3,39	3,32	3,17	3,16
2017	Maramureş	3.46	3.53	3.53	3.41	3.39	3.58	3.85	3,80	3.75

 Principalele structuri ale şomajului înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2017, sunt prezentate în tabelul următor:

Indicatori			Ian	Feb	Mart	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sept
Rata şomajului	Total		3.46	3.53	3.53	3.41	3.39	3.58	3.85	3.80	3.75
	F		3.35	3.43	3.35	3.21	3.24	3.61	3.36	3.90	3.91
	M		3.55	3.62	3.67	3.58	3.53	3.55	3.58	3.48	3.61
Număr şomeri înregistraţi	Total, din care		6.801	6.947	6.934	6.709	6.677	7.033	6.850	7.470	7.371
	Pe sexe	F	3.015	3.091	3.019	2.895	2.916	3.255	3.032	3.674	3.523
		M	3.786	3.856	3.9156	3.814	3.761	3.778	3.818	3.790	3.848
	Forme de îndemni- zaţie	Îndemnizaţi	2.004	2.147	1.894	1.589	1.587	1.316	1.756	2.003	1.986
		Neîndemnizaţi	4.797	4.801	5.040	5.120	5.090	5.717	5.094	5.467	5.385
	Pe medii de rezidenţă	Urban	3.234	3.366	3.362	3.126	3.093	3.422	3.891	3.929	3.832
		Rural	3.567	3.581	3.572	3.583	3.584	3.611	3.674	3.541	3.539
	Pe grupe de vârstă	Sub 25 de ani	1.133	1.095	947	861	747	1.174	1.685	1.696	1.652
		25-29 ani	527	521	576	632	638	622	638	616	625
		30-39 ani	1.450	1.545	1.552	1.502	1.520	1.553	1.564	1.547	1.528
		40-49 ani	1.827	1.900	1.930	1.834	1.888	1.838	1.819	1.764	1.741
		50-55	1.009	1.030	1.059	1.015	1.017	979	999	997	983
		Peste 55 ani	855	856	870	865	867	867	860	850	842
Ponderea şomerilor tineri în total  şomeri înregistaţi %			16,65%	15,46%	13,65%	12,83%	11,18%	16,69%	24,59%	22,70%	22,41%

Pe medii de rezidenţă numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii septembrie 2017 se prezintă astfel:

Ø      3.832 şomeri provin din mediul urban şi 3.539 şomeri provin din mediul rural.

Procentual situatia şomajului pe cele două medii,  se prezintă astfel:

Ø      51,98 % sunt şomeri din mediul urban şi 48,02 % sunt din mediul rural.

 Din analiza evoluţiei numărului  de şomeri îndemnizaţi şi neîndemnizaţi înregistraţi în evidenţele agenţiei, se constată că numărul şomerilor neîndemnizaţi au înregistrat valori ridicate, de peste 70 % în  cele 9 luni ale anului 2017.

Curba care reprezintă evoluţia şomerilor îndemnizaţi, are o traiectorie descendentă în primele şase luni ale anului curent, iar spre finele perioade analizate se înregistrează  o creştere a numărului de şomeri îndemnizaţi.

 Aşa cum se observă în graficul de mai sus,  numărul şomerilor neîndemnizaţi s-a situat pe parcursul anului între 4.700 şi 5.700 persoane. Şomerii neîndemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie au ieşit din perioada de acordare a îndemnizaţiei de şomaj,  fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a îndemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Acestea  sunt persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Definitoriu pentru aceste luni  este faptul ca numărul şomerilor neîndemnizaţi a depăşit numărul şomerilor îndemnizaţi.

 

Situaţia şomajului pe niveluri de instruire ianuarie-septembrie 2017 (ponderea şomerilor în media la 9 luni)

Referitor la structura  după niveluri de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş acestea fiind, în medie, de 72,75 %. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi posliceal reprezintă, în medie, 21,31 %, iar cei cu studii universitare, în medie de 5,94 %.

Persoanele cu nivel de educaţie şi pregătire ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

	TOTAL	Ciclul inferior al liceului sau şcoli de arte si meserii	Înv. Secundar superior sau înv. postliceal	Înv. Superior
2016
Ianuarie	6.801	4.990	1.363	448
Din care femei	3.015	2.046	786	183
Februarie	6.947	5.093	1.389	465
Din care femei	3.091	2.057	778	256
Martie	6.934	4.976	1.493	465
Din care femei	3.019	1.985	801	233
Aprilie	6.709	4.914	1.364	431
Din care femei	2.895	1.958	719	218
Mai	6.677	4.963	1.279	435
Din care femei	2.916	1987	669	260
Iunie	7.033	4.969	1.647	417
Din care femei	3.255	2.153	863	240
Iulie	7.565	4.959	2.184	422
Din care femei	3.591	2.156	1.197	238
August	7.470	4.798	2.187	485
Din care femei	3.674	2.240	11.95	239
Septembrie	7.371	4.776	2.036	559
Din care femei	3523	2.159	1.042	322
Media la 9 luni	7.056	4.938	1.660	458
Procent in total	100%	69,98 %	23,52 %	6,5 %

Structura şomerilor pe grupe de vârstă în perioada ianuarie – septembrie 2017

Din punctul de vedere al repartizării şomerilor pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri sunt grupele de  40-49 ani (25,18 %) şi sub 25 de ani (21,26 %). Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri în cele 9 luni ale anului 2016, fiind urmate de grupa de vârstă de 30-39 de ani.

Grupe de vârstă/ 2017	Total şomeri	Sub 25 ani	25-29 ani	30-39 ani	40-49 ani	50-55 ani	Peste 55 ani
Ianuarie	6.801	1.133	527	1.450	1.827	1.009	855
Februarie	6.947	1.095	521	1.545	1.900	1.030	856
Martie	6.934	947	576	1.552	1.930	1.059	870
Aprilie	6.709	861	632	1.502	1.834	1.015	865
Mai	6.677	747	638	1.520	1.888	1.017	867
Iunie	7.033	1.174	622	1.553	1.838	979	867
Iulie	7.565	1.685	638	1.564	1.819	999	860
August	7.470	1.696	616	1.547	1.764	997	850
Septembrie	7.371	1652	625	1528	1741	983	842
Media şomerilor pe 9 luni	7.056	1.221	600	1.529	1.837	1.010	859
Ponderea şomerilor  in media şomerilor pe 9 luni	100 %	17,3 %	5,50 %	21,66 %	26,03 %	14,31	12,17 %

Intrările şi ieşirile din evienţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş

Pornindu-se de la un număr de 6.409  şomeri înregistraţi la începutul anului, în următoarele 9 luni ale anului 2017, s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări şi ieşiri:

-         intrările efective în evidenţele agenţiei au fost de 10.560 persoane, iar ieşirile din evidenţele şomajului au fost de 9.598 persoane. Din numărul total de intrări în şomaj, 6.006 sunt înscrieri noi în şomaj, persoane care apelează pentru prima dată la serviciul public de ocupare pentru a obţine sprijin în găsirea unui loc de muncă, din care 1.605 sunt proaspeți absolvenți de învățământ, promoția 2017.

Intrări Total			Disponibilizari colective	Disponibilizari curente de personal	Reactivarea de drepturi banesti ale somerilor indemnizati	Proaspeti absolventi	Reinoiri cereri loc de munca ale somerilor neindemnizati	Someri neindemnizati cu adeverinta de venit minim garantat	Alte situatii posibile
ian	total	1213	0	185	25	21	541	280	161
	femei	558	0	87	10	11	249	110	91
feb	total	1004	0	163	189	25	353	232	42
	femei	522	0	92	77	12	192	128	21
mart	total	993	0	236	31	31	440	125	130
	femei	447	0	94	19	17	205	48	64
apr	total	881	0	165	25	25	461	125	80
	femei	375	0	94	12	13	182	38	36
mai	total	882	0	224	46	7	360	118	127
	femei	434	0	112	22	4	202	31	63
iun	total	1461	0	86	30	434	813	98	0
	femei	856	0	48	15	285	463	45	0
iul	total	1723	0	135	20	750	482	54	282
	femei	1000	0	74	11	451	263	18	183
aug	total	1526	0	163	26	151	363	124	699
	femei	837	0	87	14	88	185	51	412
sept.	total	877	0	138	32	161	317	64	165
	femei	413	0	87	15	82	121	21	87
2017	total	10.560	0	1495	424	1605	4130	1220	1686
	femei	5442	0	775	195	963	2062	490	957

Din graficul următor se pot observa evoluţiile intrărilor în şomaj, ca urmare a disponibilizărilor curente şi colective de personal (1.495 persoane) şi ale ieşirilor din  şomaj, prin încadrarea în muncă (4.340 persoane).

Se poate constata că în cele 9 luni ale a.c., numărul şomerilor ieşiţi ca urmare a încadrării a fost mult mai mare decât numărul persoanelor intrate în evidenţă prin disponibilizare, excepţie facând lunile ianuarie , februarie și martie când caracterul evident, sezonier îşi arată efectele, multe dintre activităţi fiind reduse, eliberând forţă de muncă, iar absorţia a fost scăzută.

Pe ansamblu, în perioada ianuarie-septembrie 2017, raportul dintre persoanele ieşite prin încadrare şi cele intrate în şomaj prin disponibilizare a fost de peste 2 la 1, au intrat in evidentă 1.495și s-au angajat 4.340 persoane.

Nr.crt.	Iesirile  şomerilor din şomaj,ianuarie-septembrie 2017	Număr persoane
Total Ieşiri  - ianuarie –septembrie 2017		9.598
1	Ieşiri prin încadrare	4.340
1.1	Pe perioada nedeterminata	3.181
1.2	Pe perioadă determinată	1.179
2	Prin deces	2
3	Prin pensionare	43
4	Prin plecare în străinătate	44
5	Nereînoire cerere de loc de muncă a şomerilor neîndemnizaţi	3.970
6	Incapacitate temporară de muncă, maternitate	37
7	Nereînoire cerere de loc de muncă după perioada de îndemnizare	1.037
9	Ca urmare a neprezentării la viză	83
10	Ca urmare a refuzului unui curs de calificare	5
11	Ca urmare a admiterii într-o forma de învătământ	10
12	Ca urmare a refuzului unui loc de muncă	0
13	Ca urmare a realizarii de venituri	11
14	Alte situaţii (transfer în alt județ)	10

În luna iunie 2017 , s-a atins nivelul maxim al persoanelor încadrate în muncă 648 persoane, în creştere cu aproape 200 % faţă de inceputul anului curent, cand s-au încadrat doar, 208 persoane.

Nr.crt.	Iesirile  şomerilor din şomaj,ianuarie-septembrie 2017	Număr persoane
Total Ieşiri  - ianuarie –septembrie 2017		9.598
1	Ieşiri prin încadrare	4.340
1.1	Pe perioada nedeterminata	3.181
1.2	Pe perioadă determinată	1.179
2	Prin deces	2
3	Prin pensionare	43
4	Prin plecare în străinătate	44
5	Nereînoire cerere de loc de muncă a şomerilor neîndemnizaţi	3.970
6	Incapacitate temporară de muncă, maternitate	37
7	Nereînoire cerere de loc de muncă după perioada de îndemnizare	1.037
9	Ca urmare a neprezentării la viză	83
10	Ca urmare a refuzului unui curs de calificare	5
11	Ca urmare a admiterii într-o forma de învătământ	10
12	Ca urmare a refuzului unui loc de muncă	0
13	Ca urmare a realizarii de venituri	11
14	Alte situaţii (transfer în alt județ)	10

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri cu studii superioare la 30 septembrie 2017 sunt:

- Ingineri 161, asistent medical generalist 124, consilier economic 54, consilier juridic 45, designer vestimentar 28, profesor în învatamantul gimnazial 18, consilier/expert/inspector/referent/economist în gestiunea economică 21, inginer construcții civile, industriale și agricole        25, educatoare 23, inginer în industria alimentară 21, profesor în învățământul liceal, postliceal 15, psiholog 15, etc.

Nr.crt.	Ocupatiile şomerilor care au cel mai mare număr de şomeri la 30 septembrie 2017 (Studii superioare)	Număr şomeri
1	ingineri	132
3	asistent medical generalist	115
4	consilier economic	54
5	consilier juridic	45
7	designer vestimentar	28
8	profesor in invatamantul gimnazial	23
9	consilier/expert/inspector/referent/economist in gestiunea economica	21
10	inginer constructii civile, industriale si agricole	25
11	educatoare	23
12	inginer in industria alimentara	21
13	profesor in invatamantul liceal, postliceal	15
14	psiholog	15
15	consilier/expert/inspector/referent/economist in management	14
16	jurisconsult	14
17	inginer mecanic	13
18	inginer minier	12
19	manager	11
20	geograf	10
21	inginer geodez	10
22	tehnician silvic - exploatare	10
23	specialist in relatii publice	9
24	ecolog	9
25	programator	8

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri pentru șomerii cu studii liceale, si profesionale la 30 septembrie 2017 sunt:

- muncitor necalificat în diverse domenii de activitate (prelucrarea lemnului, fabricarea de mobilă, agricultură, întreţinere drumuri, asamblarea pieselor, silvicultură, confecții îmbrăcăminte) 1.575, operatori electronic reţele 213 persoane, tâmplar universal 196, lacătuș mecanic 173, mecanic auto 173, muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet      163, agent de turism 153, lucrător comercial 139, muncitor necalificat în industria confecțiilor 120, vânzător, 105, confecționer articole din piele și înlocuitori        104, mecanic agricol 103, muncitor necalificat în mine și cariere 99, confecționer-asamblor articole din textile 92, ambalator manual 89, tehnician mecanic 80, bucatar 75, muncitor plantații și amenajare zona verde 74, contabil 73, șofer autocamion/mașina de mare tonaj 68, strungar universal 68, manipulant mărfuri 63, etc.

Nr.crt.	Ocupatiile şomerilor care au cel mai mare număr de şomeri  la 30 septembrie 2017 (studii liceale si profesionale)	Număr şomeri
1	muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide	502
2	muncitor necalificat in silvicultura	425
3	muncitor necalificat in agricultura	325
4	muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor	270
5	operator calculator electronic si retele	198
6	tamplar universal	175
7	muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje	184
8	lacatuș mecanic	165
9	mecanic auto	173
10	muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet	163
11	lucrător comercial	139
12	muncitor necalificat in industria confectiilor	120
13	vanzator	105
14	confectioner articole din piele si inlocuitori	104
15	muncitor necalificat in mine si cariere	99
16	confectioner-asamblor articole din textile	92
17	ambalator manual	89
18	tehnician mecanic	80
19	bucatar	75
20	muncitor plantatii si amenajare zona verde	74
21	contabil	73
22	sofer autocamion/masina de mare tonaj	64
23	strungar universal	68
24	manipulant marfuri	63
25	mecanic utilaj	59
26	ospatar (chelner)	45
27	sofer de autoturisme si camionete	43
28	zidar rosar-tencuitor	52
29	sudor	50
30	muncitor constructor barne, chirpici, piatra	49
31	muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii	48
32	tehnician in protectia mediului (tehnician ecolog)	47
33	ingrijitor animale	46
34	asistent personal al persoanei cu handicap grav	43
35	tapiter	42
36	instructor sportiv	40
37	laborant chimist	40
38	electromecanic	35
39	operator introducere, validare si prelucrare date	35
40	miner in subteran	34
41	asistent farmacist	33
42	croitor	33
43	tehnician in industria alimentara	32
44	electrician de intretinere si reparatii	31
45	femeie de serviciu	31
46	confectioner imbracaminte din piele si inlocuitori, dupa comanda	30
47	tehnician electromecanic	30
48	tehnician transporturi, posta si telecomunicatii	30
49	zugrav	30
50	functionar administrativ	28
51	dulgher (exclusiv restaurator)	27
52	tehnician echipamente de calcul si retele	27
53	lenjer, confectioner lenjerie dupa comanda	25
54	tehnician in industrializarea lemnului	25
55	agent comercial	24
56	agent de interventie paza si ordine	24
58	barman	24
59	operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice	24

Şomerii de lungă durată

În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată la 30 septembrie 2017, se aflau înregistraţi în evidenţele agenţiei 416 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 29,31 % din totalul şomerilor sub 25 de ani care este de 2.040) şi 936 adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni ( adică 17,35 % din totalul şomerilor adulţi), ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 23,33 %

Disponibilizări de personal

Conform articolului 70, din Codul Muncii, angajatorii au obligaţia de a comunica Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş,  ,,notificările”  privind concedierile colective pe care intenţionează să le facă, astfel încât, persoanele afectate de aceste concedieri să poată beneficia de măsuri de protecţie, conform Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru şomaj  şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu art.50, din Legea 76/2002,  în cele 9 luni din 2017, doar 1  agent economic a efectuat   disponibilizări colective de personal, însumând 23 de persoane care intenţionau să fie disponibilizate. Acestea ulterior s-au  înregistrat ca şi persoane în căutarea unui loc de muncă, beneficiind în continuare de îndemnizaţie de şomaj.

Numărul locurilor de muncă vacante

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în perioda ianuarie - septembrie 2017, a fost mai mare decât în aceeaşi perioadă din anul 2016. Dacă în anul 2016 numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 3.871,  în anul 2017 numărul total al locurilor de muncă vacante a fost de 4.980, mai mult cu 1.109 locuri de muncă .

Principalele meserii, respectiv primele zece, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante pentru şomerii cu studii superioare în perioada ianuarie –septembrie 2017, au fost:

·        Ingineri -112 ( inginer construcţii civile, inginer mecanic, inginer electroenergetică, inginer electronist, inginer industria alimentară), asistenţi medicali generalişti – 42, consilieri juridici – 15, director vânzări – 9, medici stomatologi -8, economişti - 7, psihologi - 6 , proiectant inginer mecanic-6, etc.