Mirosul
urât, emanat la scurmarea mizeriei din templul acelora care se
autointitulează “Sfinţii luptători împotriva corupţiei”, a invadat
spaţiul public românesc şi a condus la decopertarea unor fapte mai vechi,
mirositoare şi ele, care s-au vrut încorporate, cel puţin de faţadă, imensului
val anticorupţie. Fapte reprobabile dar, ca urmare a nepăsării noastre
ancestrale, acoperite imediat de uitare. Între acestea, şi programul “Restart
România”. 140.000 de “cetăţeni reformatori”, “restarteri”
plătiţi să pună sub presiune regimul de la Bucureşti. Ambasadorul SUA la Bucureşti anunţa în anul 2012 că se hotărâse “restartarea” României. La initiativa ambasadei SUA,
câteva dintre misiunile diplomatice din Bucureşti participau la un program
intitulat „Restart România”. La cea dată, acoperită de
cuvinte frumoase, de aspiraţii entuziasmante şi slogane democratice, acţiunea
de mare amploare „Restart România”, coordonată şi plătită de SUA, Marea Britanie, Germania, Spania şi Canada, se afla în
plină desfăşurare. Ea avea ca scop atragerea cât mai multor tineri autohtoni la
acţiuni menite să atace „mentalitatea corupţiei” şi să
modifice „starea de fapt” din România.Naivi, dar şi
nepăsători, în 2012 nu am reacţionat în niciun mod. Apoi, am uitat. De
ce ar fi fost necesară o ripostă? Pentru că, intervenţia
din exterior în scopul de a modifica ordinea de drept dintr-o ţară, indiferent
de muzicalitatea rezonanţei metodelor utilizate, este asimilată pretutindeni pe
mapamond ca un atentat la siguranţa naţională ori ca o tentativă de lovitură de
stat. Pare o concluzie forţată, prea dură?
Cum altfel s-ar putea numi organizarea şi susţinerea de către cinci ambasade
acreditate în România a unor „programe” prin care cei
nemulţumiţi de situaţia din ţară sunt plătiţi, încurajaţi şi îndemnaţi la luptă
împotriva „stării de fapt”? „Programe” la
care, conform declaraţiei ambasadorului SUA la Bucureşti, fuseseră deja atraşi şi
plătiţi 140.000 de tineri? Semnificativ, ori numai
cu titlu de amănunt neimportant, pentru cei mai puţin informaţi ar trebui
precizat că în anul 2012 Armata Română era practic desfiinţată, în mare parte
şi cu „sprijinul” determinant al unora dintre statele enumerate mai sus.
Concret, din aproape 400.000 de militari activi în 1990, România mai avea, aşa
cum are şi azi, circa 70.ooo de soldaţi, ofiţeri şi generali. Pare incredibil,
dar toată Armata României, stat aflat la răscrucea intereselor marilor puteri
mondiale, nu umple un stadion… De două ori mai mulţi „soldaţi” erau deja
înrolaţi în „armata de tineri” plătită cu banii ambasadelor prietene!
Cine erau ei, soldaţii fără uniformă? Ne lămurea domnul ambasador
Gitenstein: „acei cetăţeni reformatori” care „folosesc internetul pentru a ataca ceea ce dumneavoastră „ (adică
noi, românii!) „numiţi mentalitatea corupţiei”… „acei
cetăţeni reformatori care fie au trăit în străinătate şi s-au întors pentru
a-şi lansa propriile firme, fie lucrează pentru companii occidentale sau sunt
activi pe internet” Cu cei 140.000, botezaţi cu tandreţe de
ambasada SUA „restarteri”, România
trebuia repornită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu