Adolescenţii de la 14 ani şi tinerii pînă la 35 de ani se
află în rîndul consumatorilor de substanţe ce afectează sănătatea. 15% dintre
aceştia consumă droguri, iar jumătate cumpără tutun şi alcool de pe băncile
şcolii. Statisticile sînt îngrijorătoare, statul democrat să ia măsuri de
prevenire şi combatere a acestor fenomene negative!
Centrul de Tineret Maramureş organizează activităţi
educative, finanţarea de la Ministerul Tineretului şi Sportului a fost de
175.000 lei în 2018, banii fiind cheltuiţi pentru evenimente ale studenţilor,
elevilor, tinerilor. Consiliul Judeţean Maramureş şi unităţile
administrativ-teritoriale alocă bani în special pentru sport. Adicţiile
tinerilor sînt privite ca un drept al omului.
Privim cu nădejde spre Uniunea Europeană, care se întoarce
pas cu pas la restricţionarea consumului de substanţe care dau dependenţă. De
exemplu, studenţii sînt testaţi inopinat, periodic, şi exmatriculaţi dacă li se
găsesc urme de drog în urină. Cursurile nu mai sînt opţionale, ca la noi, ci
obligatorii, cu prezenţă verificată electronic…
Legea românească prevede că nu se fumează în instituţiile
publice, însă în pauza mare aproape o sută de elevi şi eleve din 500 fumează în
spatele liceului (lîngă containerele de gunoi), îi vede toată lumea! Fumatul şi
consumul de alcool marchează negativ viaţa tinerilor, decenţa şi bunul-simţ se
răresc, de succes fiind atitudinile insolente, coafura mov, tatuajele pe fese…
Iar dereglările generaţiei merg pînă la violenţă în şcoală şi pe stradă, comportamentul
penal fiind imitat după al vedetelor din spaţiul public, inclusiv al
politicienilor care sfidează legea – cînd sînt surprinşi în flagrant delict,
înjură pe toată lumea, singurul lor scop fiind interesul personal.
Ce randament poate da elevul la ora de matematică dacă în
pauza mare a fumat două ţigări?! Ce exemplu de onestitate le oferim tinerilor,
de vreme ce noi înşine ne comportăm asocial?! Dacă risipim binele în fum şi
abuzăm de rău, ei vor face la fel şi se vor deprinde să pună preţ mare pe
lucrurile fără valoare şi preţ mic pe cele valoroase. Dacă noi ne comportăm
iraţional, cu nervi şi cu dispreţ pentru ceilalţi, decenţa va fi o necunoscută
pentru ei.
Uniunea Europeană le oferă tinerilor şanse multiple de
dezvoltare personală, pot să studieze şi să lucreze oriunde şi în aceleaşi
condiţii ca cetăţenii ţării respective (teoretic). Incluziunea socială este
esenţială pentru societate, aşa că statul cheltuie sume importante pentru acest
domeniu, ţelul fiind ocuparea forţei de muncă. Diplomele de calificare au
valabilitate în UE, sîntem consideraţi cetăţeni europeni şi avem şanse egale pe
piaţa forţei de muncă, ni se spune.
Ideea de Europă a cetăţenilor se bazează pe conceptul de
unitate în diversitate, care însă în condiţii de criză economică şi socială
creează disensiuni majore. În multe state europene, drepturile omului nu sînt
aceleaşi pentru toţi (imigranţii sînt expuşi defavorizărilor). Carta
drepturilor fundamentale defineşte valorile europene şi îndreptăţirile
cetăţenilor europeni, dar cele 54 de articole n-au încă temei juridic european,
deci nu pot fi invocate în justiţie.
Să nu neglijăm faptul că există divergenţe mari în Uniunea
Europeană, tinerii din Orient muncesc în Occident fără nici o garanţie, fiind
expuşi la abuzurile angajatorilor. Nu le este garantată protecţia, iar statul
nostru nu ştie nici măcar cîţi români muncesc în vest, braţul de muncă fiind
socotit un mijloc de producţie anonim, ca oricare altul. După zece ani de uzură
fizică şi psihică, tinerii se întorc în ţară mai … înţelepţi: înţeleg pe pielea
lor ce înseamnă occidentul capitalist. Trebuie să fim mai atenţi cu tinerii, să
le oferim condiţii de dezvoltare personală în ţară. Vom fi mai fericiţi!
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu