FELICITĂRI col. (rez.) Gavril BABICIU - pentru minunata lecție de istorie oferită, cu ocazia lansării vol. VII, ȘIȘEȘTI - VATRĂ STRĂBUNĂ, vol. VII, Editura Marist, Baia Mare, 2020, ISBN 978-606-9092-70-5, pag. 440... Emoție și spiritualitate! Oameni, fapte, tradiție, istorie ... Alocuțiuni încărcate de emoție au rostit cei cu har - prof. dr. Ilie GHERHEȘ, col. (rez.) Ioan CETERCHI, primarul (reales) Ioan Mircea TENTIȘ - așa precum a fost și momentul poetic oferit de Carmena BĂINȚAN, Radu BOTIȘ, Iacob ONIGA (membri L.S.R.) și Claudiu PINTICAN - gazda Teatrului ARARAT, din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor - unde a avut loc deosebitul eveniment.
Finalul (surpriză!), a aparținut celor de la Ansamblul folcloric Transilvania - cu un moment de muzică populară autentică, oferit cu această ocazie.
FELICITĂRI Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala PINTEA VITEAZU, Maramureș, condusă de col. (rez.) Ioan CETERCHI.
FELICITĂRI Asociația ,,Renașterea Șișeșteană"!
FELICITĂRI primarului (reales!) Ioan Mircea TENTIȘ, pentru susținerea acestui mare, valoros și autentic proiect, al comunei Șișești, împreună cu Consiliul local și Comisia de Cultură din cadrul acestei primării.
MULȚUMIM GAZDEI - Sala de spectacole a Teatrului ARARAT, din Baia Mare, care funcționează în clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor.
................................
,,Iată-ne la al VII-lea volum de carte, ȘIȘEȘTI - VATRA STRĂBUNĂ. Ideea a fost materializată întâi dată în anul 2002. Am fost consecvenți scopului urmărit, adică, în fiecare volum să scriem aspecte legate de Șișești și șișeșteni sau aspecte legate de viața și spiritualitatea șișeștenilor", (pag. 5), își deschide sufletul, autorul acestei monumentale și foarte frumos elaborată, carte, intitulat CUVÂNT CĂTRE CITITORI, col. (rez.) Gavril BABICIU - un adevărat și autentic urmaș al părintelui dr. Vasile LUCACIU - ,,Leul de la Șișești".
Col. Gheorghe NEAG, în articolul ȘIȘEȘTI, VATRĂ STRĂBUNĂ, continuă în același spirit patriotic, afirmând, chiar din primele fraze, că acest demers: ,,... are ca temei și scop, de a înfățișa în fața publicului larg, nu doar al cititorilor, trecutul, parcursul istoric și prezentul acestui minunat (nu doar prin frumusețea geografică și amplasarea în spațiul național al acestui colț de rai, care este Șișeștiul) și poate mai determinant argument, trecutul istoric al acestuia, desigur cuprinzând personalitatea celui supranumit 《Leul de la Șișești 》, care a fost părintele vicar dr. Vasile LUCACIU", pag. 7.
Un articol foarte bine documentat, pe parcursul câtorva pagini, (7 - 11), din care reiese, clar, dragostea și atașamentul pentru aceste locuri, pentru acești oameni, pentru istoria, locului, dar și cea națională. Aș considera acest articol o prefață la carte! Sau, poate, chiar asta se vrea!
Încă din capitolul I, ,,Studii, articole, opinii", care debutează cu eseul LOCALITATEA ȘIȘEȘTI PE HĂRȚILE ISTORIEI, ce aparține autorului Gavril BABICIU, se pune întrebarea: ,,De când mă știu, m-am întrebat mereu: cine au fost și în ce unitate administrativ teritorială au trăit strămoșii mei?", (pag. 12), cercetare ce are la bază un material bibliografic foarte documentat, de amploare, care începe în neolitic. Acest capitol ne oferă date importante privind localitatea Șișești, pe: ,,harta Imperiului condus de Burebista", (pag.14), ,,harta statului centralizat Dacia pe timpul lui Decebal", (pag. 15), ,,pe harta 《Țării costobocilor》, în zona dacilor liberi", (pag. 16), apoi ,,Șișeștiul pe timpul Hanatului avar", (pag. 16), dar și această localitate ,,pe harta voievodatului Maramureș", (pag. 19-20), ,,pe harta 《Țării blakhilor》, ,,pe harta Principatului Mercuriu, al Transilvaniei", ,,pe harta Regatului ungar", ,,pe harta regatului ungar - Comitatul Satu Mare", ,,pe harta Imperiului Habsburgic în provincia numită Ungaria Superioară sau Ungaria de Nord", ,,pe harta Principatului Transilvaniei", ,,pe harta Transletaniei", ,,pe harta Regatului România". O ,,muncă de Sisif", adaug, pentru culegerea și studierea acestor date extrem de valoroase cu privire la evoluția și parcurgerea noastră, ca neam și nație, de-a lungul veacurilor.
Primarul Ioan Mircea TENTIȘ, în eseul ȘIȘEȘTIUL DE AZI. REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVĂ, (pag. 39 - 67, și următoarele), răspunde, concret, unor pertinente întrebări, bine încadrate acestui volum, prezentând situația, realizările și planurile de viitor ale comunei pentru care a primit, din partea cetățenilor, mandatul de încredere. Multe, frumoase, numeroase și valoroase pentru ca nivelul de trai să fie la standarde europene. Se cuvine, în acest context, a-i adresa un cuvânt de laudă și mulțumire pentru modul în care știe să se gospodărească, pentru implicarea la nivel local și național, ca acest loc binecuvântat de Dumnezeu, să nu-și uite istoria și tradițiile stramoșești. Cuvinte de laudă merită și Consiliul local și consilierii, o dovadă în plus, că cei aleși, prin vot, sunt oameni de bază, de încredere, cu responsabilitate, care știu să se implice și să fie implicați în diverse proiecte care fac cinste acestui loc încărcat de spiritualitate și istorie.
,,Vechimea satului Șișești se pierde în negura vremurilor. 《Comuna Șișești este o comună veche ce apare în primele documente ca proprietatea voevozilor de Maramureș, care-și întindeau stăpânirea jurisdicțională peste toată regiunea auriferă Baia Mare 》... Profitând de faptul că zona satului Șișești era pe un perimetru în care munții și pădurile acopereau aproape întreaga suprafață de teren, la anul 1347 regele dă o Diplomă prin care schimbă regimul juridic al proprietății nobiliare din zonă", (pag. 69).
Eseul următor - MEJDA COMUNEI ȘIȘEȘTI vine și ne prezintă alte date despre această localitate, inclusiv despre DERULAREA PROCESULUI DINTRE ȘIȘEȘTENI ȘI ADMINISTRAȚIA ORAȘULUI BAIA SPRIE, (pag. 70-79), ,,După diploma lui Ludovic cel Mare, din anul 1347, dată în legătură cu regiunea auriferă Baia Mare - Baia Sprie, se naște un proces de hotar și drepturi voevodale, asupra urburei minelor între voevozii Balc și Drag și coroana maghiară, care durează până în secolul al XVI-lea, când familia voevozilor se pierde fără urmași, urmează o serie de procese zguduitoare între Șișești și Baia Sprie", pag. 70.
Tot despre patriotism și spirit revoluționar, privind CONFERINȚA PĂRINTELUI DR. VASILE LUCACIU LA TURNU SEVERIN, ne sunt dezvăluite date rămase în Arhivele Naționale din Drobeta-Turnu Severin, cu privire la discursurile înflăcărate ale părintelui Lucaciu, documente istorice, unicat, despre care se face rostire tot mai puțin. Acribia dovedită în acest volum, munca și studiul, cred că s-a desfășurat ani în șir, iar efortul este pe măsură.
Emoționant este și ,,DRUMUL SPRE ALBA IULIA RECONSTITUIT DE ȘIȘEȘTENI, cu ocazia Centenarului Marii Uniri", ,,a constituit un moment emoționant pentru întreaga suflare omenească din Șișești.
Urmează eseul 《,,Fisculaș" - un cuvânt desuiet!》, pune în discuție acest termen, ,,fisc-fisculaș-fiscalitate", dar și această subzonă etnografică, aparținând Țării Chioarului, cunoscută în popor, ca fiind ,,din FISCULAȘ".Extrem de interesantă abordarea: ,,Imediat după Revoluția din 1989 am asistat la o libertate a cuvântului pe care nu mulți o sperau. Această euforie a durat cam două decenii, după care, vorbitul în șoaptă a revenit în spațiul public. Cred că libertatea cuvântului nu ne dă dreptul de a folosi orice cuvânt după ureche sau preluat de la formatorii de opinii doritori de a readuce în circulație cuvinte folosite de străini în sens peiorativ sau administrativ, cuvinte ce nu au nimic comun cu spiritualitatea românească", pag. 111. Un articol asupra căruia voi reveni cu siguranță, pentru că, inclusiv eu, după ce am studiat volumele IOBĂGIA ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XVI-LEA, scrise de David PRODAN, am făcut uz de acest cuvânt. Sunt curios! Și, sigur voi reveni pentru aprofundarea articolului.
Dacă am fost ,,PE URMELE MEMORANDIȘTILOR", de ce nu am face cunoștință cu câțiva ,,ȘIȘEȘTENI DE PE FACEBOOK"?. Iată-i, într-o ordine aleatorie, doar câțiva: Emil COSTIN, Daniel POP, Nicolae PIUIAN, Angela Mariana BUTICA, Rodica BONTO, Vasile ABRIHAN, Rodica SILAGHI. Interesantă idee și abordare în acest capitol.
Capitolul II este dedicat în exclusivitate celor care iubesc Șișeștiul și pe șișeșteni, chiar așa numit: MATERIALE SELECTATE DE LA AUTORI CARE IUBESC ȘIȘEȘTIUL ȘI PE ȘIȘEȘTENI, în care semnează:
- Maria Mirela PODUȚ - ,,Nunta din Șișești în anii '50", pag. 170 - 179;
- comandor Dumitru Alexandru CÂNȚA - ,,Monumentul eroilor din Dănești", pag. 180 - 194.
- ,,DE AZI, VA FI!", o lecție de istorie oferită de rectorul UBB, președintele Academiei Române, prof. dr. Ioan Aurel POP, pag. 195 - 198;
- Iftene Pop - un prieten al Șișeștiului, aparține lui Pavel SUIAN, pag.199 - 204;
Și încă multe și frumoaae articole semnate de Gheorghe OPRIȘ, Daniel MAN, Nicolae USZKAI, Ion COJA, Gheorghe PÂRJA, Vasile LECHINȚAN - doar câțiva, dar, cu scuzele de rigoare, am să vă las Dumneavoastră plăcerea de a lectura întregul volum.
Inclusiv prietenul Maramureșului și a maramureșenilor, poetul-polițist din Cetatea Neamțului - Marius Mihai COSERARIU, apare cu un poem - CE FERICIȚI AM FOST DAR N-AM ȘTIUT, pag. 326 - 327, din care redau doar primele două strofe:
,,Ce fericiți eram și ce bogați
Și ne-ntâlneam cu toții-n sărbători,
Bunici, părinți, nepoți, surori și frați,
Ne bucuram de viață și de flori.
Mergeam pe stradă liberi și zâmbeam
Și alergam cu pletele în vânt,
În brațe ne luam și ne iubeam
Și soarele zâmbea peste pământ".
Capitolul III, cuprinde APARIȚII EDITORIALE IMPORTANTE PENTRU ȘIȘEȘTENI, pag. 330 - 346, a unor prestigioși și valoroși scriitori, profesori universitari sau ziariști. Amintesc pe Gheorghe PÂRJA, conf. univ. dr. Ștefan VIȘOVAN sau Camelia TOCACI.
Următorul capitol (IV), ȘIȘEȘTIUL VĂZUT DE GRAIUL MARAMUREȘULUI, cuprinde, ,,câteva articole înserate în acest cotidian, articole care privesc viața comunei Șișești", pag. 347-361, printre semnatari fiind Ciprian VANCEA, Pamfil BILȚIU, Maria STOICA.
,,Ca șișeșteni, se cuvine să fim mereu alături și împreună cu locuitorii satului Lucăceni, comune Berveni, din județul Satu Mare. Temelia acestui sat s-a pus de către familiile șișeștenilor care au fost împroprietărite în urma Reformei Agrare de după Primul Război Mondial. 《Urmașii lui Vasile Lucaciu》 a fost prima denumire a satului care ulterior a devenit LUCĂCENI", aflăm din următorul capitol (V), LUCĂCENI, SAT CREAT DE ȘIȘEȘTENI, pag. 362 - 370, cu articole semnate de Dumitru ȚIMERMAN sau Vasile NECHITA.
Prof. Viorel URSU, în cap. VI, semnează eseul OMAGIU PĂRINTELUI NAȚIEI, GHEORGHE POP DE BĂSEȘTI. GEORGE POP DE BĂSEȘTI ȘI ÎMPLINIREA IDEALULUI NAȚIONAL, pag. 371 - 377. Renumitul etnolog Pamfil BILȚIU, în același capitol semnează UN DOCUMENT DESPRE GEORGE POP DE BĂSEȘTI, pag. 378 - 380.
Capitolul VII, pag. 382- , este un OMAGIU ,,LEULUI DE LA ȘIȘEȘTI, cu acțiuni executate de Asociația Națională ,,Cultul Eroilor - Regina Maria", filiala Maramureș, reprezentată de col. (rez.) Gavril BABICIU, col. (rez.) Ioan CORCODEL și lt. col. (rez.) Romică BREBAN. Teodor CURPAȘ, scrie VASILE LUCACIU, SĂRBĂTORIT LA EL ACASĂ, pag. 391 - 393.
Volumul mai cuprinde câteva ASPECTE DIN VIAȚA SPIRITUALĂ, semnate de Andrei FĂRCAȘ, Cristian TOTESTEAN, Maria STOICA, Răzvan DIACONU, A. DANCĂ, iar cu Capitolul IX - COVID 19 - SPECTRUL VIEȚII COTIDIENE, semnat de președintele Academiei Române Ioan Aurel POP și poezia BOLNAVI UNANIM - Adrian PĂUNESCU, se închide, ,,pentru o vreme", volumul cu numărul VII, dar sunt convins că va mai avea ,,frați". Doamne ajută!
,,Miroase-a carantină peste veac,
Bolnavii sunt chemați să se supună,
La încercarea ultimă, comună,
Să li se spună: nu mai aveți leac", pag. 433.
Și pentru că în finalul evenimentului soților Babiciu GAVRIL și MARIA, li s-a cântat LA MULȚI ANI, pentru cei 50 de ani de căsnicie, ar fi nedrept să nu termin, și această apariție editorială, în același spirit, dorindu-le, sărbătoriților MULȚI ANI, TRĂIASCĂ, sănătoși, bucuroși, fericiți - AD MULTOS ANNIOS!, (lat. LA MULȚI ANI!).
VASILE BELE
Chiuzbaia, 8 octombrie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu