Ce înseamnă opoziţie pe bune?

Organizat în linişte, fără să facă valuri, congresul USR este unul dintre cele mai importante evenimente din acest sezon de relativă alcamie politică.

Este USR un partid care merită luat în calcul în eventualitatea unor alegeri anticipate? Este posibil, pentru România, să aibă alegeri anticipate?

Nici USR nu ia în calcul organizarea unor alegeri anticipate. Orizontul de aşteptare al useriştilor este situat undeva în anul 2024.

Pornind de sus în jos, USR mizează pe câştigarea alegerilor prezidenţiale, iar dacă nu este posibil, pe câştigarea alegerilor parlamentare la un scor care să permită desemnare unui premier din partea USR. În speţă a noului lider al partidului, Cătălin Drulă, recent ales să conducă partidul.

În primul rând numele nu-l ajută deloc pe noul preşedinte. Drulă sună ca naiba. Drulă, preşedinte! Votaţi Drulă! Trăiască Drulă! nu pare să fie foarte mobilizator. Sună, şi în caz de proteste sună aiurea şi „Jos Drulă!”

Foarte flexibilă, limba română este pretabilă la jocuri de cuvinte. Numele Drulă, din cauza unor rime cu o tentă licenţioasă, indecent de interpretabilă, nu este de natură să mobilizeze alegătorii ca să pună ştampila pe Drulă.

Dincolo de aceste speculaţii de ordin lingvistic, USR nu a reuşit să se transforme într-o alternativă la actualele partide politice capabile să genereze un guvern.

Ce ar trebui să se întâmple ca USR să primească suficiente voturi pentru a putea predinte funcţia de prim ministru? În primul rând pentru a avea legitimitate, USR ar trebui să obţină peste 20% din voturi la alegerile parlamentare.

O altă variantă ar fi câştigarea alegerilor prezidenţiale. Cine are prima şansă de a fi desemnat candidat prezidenţial? Evident, liderul USR, domnul Drulă.

Trecând la o analiză mai serioasă, se impune întrebarea din ce cauză de mai bine de 20 de ani, practic de după regimului comunist, în România nu apare a treia alternativă?

La un moment dat PD, apoi PDL, părea să fie concretizarea ideii de apariţie a unei alternative la partidele clasice, PSD şi PNL. Guvernele Boc, guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, pot fi considerate deviaţii de la linia clasică, guvern social-democrat, guvern liberal.

Poate deveni USR alternativa fie la un guvern de dreapta, respectiv o alternativă la PNL, fie o alternativă la un guvern de stânga, respectiv o alternativă la PNL?

Răspunsul este tranşant: nu. USR nu pare să aibă o rezervă de cadre, suficiente ca să înlocuiască aparatul birocratic existent. USR nu are experienţă administrativă. Exemple concrete: primăria generală a Capitalei, primăriile Timişoara şi Braşov.

Poate am greşi grav dacă am lua USR ca entitate politică de sine stătătoare.

În fond şi USR, ca alte partide pornite vijelios spre Everestul politicii, nu este decât o modestă grupare, este adevărat la început foarte guralivă, apărută din spuma unei mări cu ape tulburi. Cu timpul USR s-a clasicizat, renunţând la o retorică radicală. Dintr-un partid pe jumătate anti-sistem, odată cu intrarea la guvernare, USR a descoperit oala cu miere.

Nepăzită de DNA şi SRI, mierea la liber nu i-a priit USR-ului. Partidul a sucombat când se afla la guvenare, partidul nu se simte în apele lui nici când este în opoziţie. Noul lider al partidului ne linişteşte: USR va face opoziţie pe bune.

Această declaraţie nu poate fi interpretat ca o recunoaştere a faptului că până acum USR doar s-a prefăcut că este în opoziţie?

Dar să luăm de bună declaraţia domnului Drulă. USR chiar va face opoziţie. Ca să devină o reală alternativă la actuala guvernare cum ar trebui să procedeze? Exact acest lucru ar trebui să fie explicat de noua conducere a USR.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș