𝗥𝗮̂𝘂𝗹 𝗗𝗼𝗮𝗺𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿 este situat pe cursul mijlociu al râului Săsar, în depresiunea formată de lanțul munților vulcanici Oaș – Gutâi – Țibleș, la întrepătrunderea vechilor ținuturi românești Maramureș, Chioar și Lăpuș. Prima atestare documentară a orașului Baia Mare este sub numele de “𝗥𝗶𝘃𝘂𝗹𝘂𝘀 𝗗𝗼𝗺𝗶𝗻𝗮𝗿𝘂𝗺”, atestare regăsită într-o diplomă imperială a regelui maghiar Carol Robert de Anjou, în 1329.
După câteva decenii, în urma unui incendiu, privilegiul orașului a ars, iar la 20 septembrie 1347, ținând seama de incidentul petrecut, regele maghiar Ludovic I acorda o nouă diplomă privilegială orașului, prin care se stabilesc hotarele orașului și multe alte drepturi, printre care și unele privilegii privind mineritul. Se mai acorda locuitorilor și dreptul de a-si alege singuri judele.
În timpul domniei lui Matia Corvin (fiul lui Iancu de Hunedoara și regele Ungariei), mai exact în anul 1469, acesta acorda orașului, la cererea judelui, dreptul de a se înconjura cu zid împotriva atacurilor din afară, venite din partea românilor din Moldova. La 30 august 1468 este arendată orașului Baia Mare baterea de monede în schimbul sumei de 13.000 de florini, aici realizându-se aproape jumătate din toată cantitatea de monede bătute in regatul Ungariei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu