În urma ultimelor analize economice se dovedește că Diaspora română este cel mai important investitor financiar în România. Rolul economic al Diasporei în dezvoltarea statului român este fundamental, complementar și funciar. De aceea, românii din Diaspora trebuie să fie mai bine organizați în vederea susținerii propriilor drepturi economice, politice, culturale sau electorale legate de statul român. Încă, din păcate, Diaspora este subreprezentată în Parlamentul României, deși economic și electoral este mult mai puternică decât multe regiuni și provincii istorice din cadrul României. Diaspora nu are încă reprezentanți suficienți în instituțiile statului român din interior și din afară: MAE, ICR sau DRP. În ultimii 15 ani, Diaspora a devenit o nouă Românie din afara granițelor, cu o pondere economică, financiară, culturală și electorală însemnată, de fapt circa o treime din activele reale ale statului nostru. Datele Ministerului Afacerilor Externe (MAE) arată că există 5,7 milioane de români cu domiciliul în străinătate, în timp ce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) susține că 8 milioane de români sunt stabiliți în afara granițelor. Mai mult, liderul unei asociații din Diaspora, RePatriot, consideră că sunt de fapt circa 10 milioane de români din prima și a doua generație în Diaspora. Contribuția diasporei la PIB-ul României este de peste 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani. Este o cifră impresionantă, care bate toate investițiile străine din România.
Din păcate, Diaspora este tot subreprezentată în
cadrul instituțiilor din România, precum și pe lângă factorii de decizie ai
statului român. Este necesar ca legea electorală să se schimbe, iar Diaspora să
aibă mai mulți reprezentanți în Parlamentul României și europarlamentari. Din
Diaspora trebuie să se angajeze funcționari în MAE, ICR sau DRP, precum și în
alte organisme ale statului nostru, care conclucrează cu românii din afara
granițelor. Mai mulți preoți din parohiile din Occident ar trebui să fie numiți
din Diaspora. Asistăm acum la conturarea unei țări înnoite, România cu granițe
culturale, economice, spirituale sau politice extinse, prin comunitatea
românească din Diaspora. Nichita Stănescu avea dreptate când afirma că ”patria
românilor este limba română”. Patria noastră este acolo unde se vorbește,
gândește, simte și se roagă în limba română. Acolo unde se fac afaceri în limba
română este o Românie simbolică și reală în același timp. Eu când merg la
românii din Diapora mă simt acasă. Diaspora, ca cel mai mare investitor și
contributor la bugetul României trebuie să fie recunoscută în drepturile sale
firești. Avem nevoie de o Ligă culturală a românilor de pretutindeni, de o
Uniune a jurnaliștilor români de pretutindeni, de o Ligă a scriitorilor români
de pretutindeni, de o bancă a Disporei și, de ce nu, de o capitală a culturii,
spiritului și economiei românești din Europa. Zecile sau sutele de asociații și
parohii ale românilor din Diaspora sunt deja un contributor major la zetrea
culturală și spirituală a României. Această ”capitală” nouă a românilor de
pretutindeni poate fi întemeiată la Madrid, Paris, Bruxelles, Roma sau Viena,
acolo unde inima românilor din Diaspora bate și mai tare pentru România.
Ionuț
Țene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu