Motto:
,,Secundele vestesc în mine,
Liniștea timpului povară,
Când clipele miros a tine,
A iarbă și a primăvară”.
CARMEN PINTE - MUGURI DE VIS (semnal editorial)
Binecuvântarea Bunului și Dreptului Dumnezeu să vă cuprinde sufletele, prieteni dragi, pe care vă port în gândurile bucuriei de a vă avea. Chiar dacă nu faptic, ,,față în față”, cum ar fi tentat românul autentic să rostească. Dar, faptul că uneori, vă am în fața ochilor închipuiți, spune multe. Sau, și mai frumos, este când mi-i dor de voi, mă îndrept spre voi cu trăire, ținându-vă în mâini, frământările sufletului, răsfoindu-le, citindu-le sau recitindu-le. Azi, fără vreo preferință, te am în fața ochilor, pe tine bună și dragă prietenă Carmen Pinte. Și, mai am ,,muguri” de vers, zbateri frumoase ale sufletului adunate în vers și poem, numit ,,Muguri de vis”, dăruit în cadrul Taberei literare ,,Ancorați în tradiții”, de la Dunavățu de Jos, acolo unde am avut privilegiu de a ne cunoaște personal, binecuvântat fie cerul vederii noastre.
,,Muguri de vis”, dintr-un timp de rouă, sau anotimp de bucurie, care cuprinde poezii, rod al blândeții sufletului, foarte frumos cizelate/șlefuite cu talent, dovadă în plus că talantul din viața Dumitale, nu a fost irosit, ci, cu vrednicie a fost înmulțit, spre laudă.
,,Muguri de vis”, din limpezimea unei rugăciuni, rostită cu evlavie și unsă cu mir din gutui coapte, spre destindere și vrednicie, adunate în cromatică unui curcubeu vesel care-și vede umbra în oglinda vântului.
,,Muguri de vis”, o încadrare în frumos și în anotimp țesut cu iluzii, cu sunet de ecou netrist, care-și (re)cheamă la taifas verdele-miracol dar și albul nuferilor dintr-o ipotetică cunună.
,,Muguri de vis”, volum apărut la Editura Inspirescu, Satu Mare, 2021, (felicitări, editorului George Terziu!), ISBN 978-606-8909-31-8, 250 p., cu o prefață semnată de prof. Ștefan Mazilu, numită: ,,Dincolo de vise”, cu o foarte scurtă prezentare a autoarei și cu obiectivitate livrescă în referințele date.
Prefațatorul prof. Ștefan Mazilu, referindu-se la viziunea lui Dumitru Țepeneag cu privire la literatură, își asumă cuvântul scris: ,,O astfel de lume caută să creioneze și Carmen Pinte în lirica sa, unde natura primăvăratică scăldată-n lumini devine poezie frumoasă, vers, rimă... E o rezonanță care naște un semn curcubeu sub care se ascunde infinitul iubirii. Sentimentul devine strigătul inimii, ecou în abisul lumii rebele. Aici, eul liric se pierde în versul infinit în timp ce calcă timid pe o cale pavată de praful de stele ce duce spre fereastra cerului unde sălășuiește Divinul”, (p. 5).
Carmen Pinte, primește în icoana sufletului, spiritualitate și sens divin, și își urmează calea literară, privind doar înainte, cu responsabilitatea scrierii, dăruindu-ne, nouă, cititorilor, și dăruind istoriei literare, o pagină de/din suflet.
Carmen Pinte, ne cuprinde în brațe, ne scaldă în rouă și ne sărută sufletele cu primăveri, lumină, lacrimi și muguri din destin:
,,cutreieră o nouă primăvară,
scăldată-n lumini privirea zării iară,
parfumul ei se simte cald afară,
în verdele rostogolit pe seară”,
din poemul ,,Pastel”, (p. 9), urmând că în poemul următor ,,Pastel de primăvară”, poeta ne dăruie zâmbet, dor limpezit, ,,fiorii de iubire”, ,,șoapte tandre de amor”, ba chiar și freamăt de codru:
,,Când sufletul la viață s-a trezit,
E primăvară și te chem,
Freamătă codru gândul răscolit,
Iubirii mele-i ești îndemn”, (p. 13).
Firesc, m-aș întreba sau chiar mă întreb, așa în mine, ca un joc de taină, ce înseamnă poezia pentru cel care ne-o dăruie. Da! Ce reprezintă poezia pentru Carmen Pinte? Poate totul. Poate rugăciune. Poate destăinuire sau mărturisire. Poate... Poate...
Vreți să aflați adevărul? Iată-l, pentru că mi-l oferă, însăși Poeta, în poemul ,,Poezia”, p. 14:
,,Mi-e poezia balsam de cuvinte,
Cu fulgi de lumină în vise topiți,
Vă urez, prieteni fericiți să îmi fi-ți,
Uneori mă visez medic cuvinte.
Vindecă în tăcere, aduce alean,
Pentru prieteni mă trezesc recitând-o,
Pe rănile voastre cataplasmă punând-o,
În dulcele meu grai cu accent petroșan”.
Oare, aș mai putea rosti ceva? Greu îmi voi găsi cuvintele. Greu! Pentru că tot Poeta, zice că poezia, este ,,freamăt viu”, lumină în gând, ,,e licăr nestins”, este ,,răsfăț”, și recunoaște cu sinceritate că din cauza poeziei, ,,nu pot, nu vreau să îmi iau o vacanță / sentimente frumoase apar între noi”. Magie în cuvinte, lumina frumosului în gânduri și frământări care își pictează rima, versul în conținut, în metaforă, în muzicalitate, în melodie netristă, mereu sfințită și pregătită pentru suflet. Voi reveni!
VASILE BELE
Chiuzbaia, 06.08.2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu