de Gheorghe Pârja
Polonia se îndreaptă spre o schimbare politică
majoră, în context european, după ce partidul de guvernământ, Lege și Justiție,
a obținut o victorie insuficientă pentru a forma o nouă majoritate
parlamentară. Se prefigurează șansele fostului președinte al Consiliului
European, Donald Tusk, de a conduce din nou Polonia, în fruntea Coaliției
Civice. Se vrea valorificarea experienței fostului demnitar european pentru a
anula reformele iliberale ale încă actualei puteri, care a politizat la maximum
mass-media și justiția. În tot cazul, victoria forțelor pro-europene din
Polonia lasă singure Ungaria lui Viktor Orban și Slovacia lui Fico. Deocamdată,
conform Constituției, președintele statului, Andrej Duda, el însuși provenit
din partidul Lege și Justiție, l-a desemnat pe ocupantul primului loc să formeze
noul guvern, cu susținerea majorității parlamentare.
Dar neavând parteneri de guvernare credibili,
actuala putere va fi nevoită să cedeze locul formațiunii lui Tusk. Opoziția
este pregătită, liderii celor trei partide, care formează Coaliția Civică, sunt
deciși să colaboreze. În acest sens, au convenit și asupra împărțirii
funcțiilor. Potrivit analiștilor polonezi, este posibil ca noul guvern să se
formeze prin decembrie. Noua conducere poloneză dorește să schimbe orientarea
țării, trecerea de la un regim suficient de autarhic în cadrul Uniunii
Europene, la un regim liberal. Va trebui să invalideze legile introduse de
vechiul guvern, considerate de Tusk nedemocratice.
Pentru a-și atinge scopul, va trebui să concedieze
din posturile de conducere ale instituțiilor guvernamentale persoane susținute
de fosta administrație. O misie ingrată, mai ales că unii demnitari se bucură
de simpatie din partea unei părți a cetățenilor. La început de mandat nu este o
măsură care să trezească simpatie. Comentatoarea Eva Galambos apreciază că
„poate cel mai mare câștig al acestor alegeri este o revenire a Poloniei în
Europa, respectiv dispariția conflictului cu Uniunea Europeană.” Chiar dacă nu
va fi de acord cu toate măsurile politice preconizate de Bruxelles, cum este
problema imigranților, va face pași siguri spre întărirea democrației și a
statului de drept.
Cum se va comporta în context regional, adică cu
Grupul de la Vișegrad? Din Grup fac parte Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia.
În ultimii doi ani, statele membre au avut poziții divergente în probleme
majore, în care se cerea solidaritate europeană. În special față de războiul
din Ucraina. Ungaria, după cum se vede, are o abordare singulară față de
evenimentele în derulare. Analiștii nu dau mari șanse coagulării Grupului după
principiile care l-au format. Cheia pentru continuarea existenței lui ar fi la
polonezi. În situația tensionată din Orientul Mijlociu, cu rezonanță până
departe în lume, Europa trebuie să strângă rândurile. Da, sunt și nemulțumiri
față de unele decizii ale Uniunii Europene, dar altă variantă mai sigură nu
văd.
Citesc în presă că Opoziția poloneză a înțeles, în
timpul campaniei electorale, că poate pentru prima dată în mulți ani de zile,
tineretul polonez este interesat de politică. Schimbarea a fost cerută de
tinerii polonezi, care s-au informat asupra opțiunilor. Cheia poloneză se află
și în mâinile tinere. Am reținut din alegerile poloneze că există interes
pentru păstrarea construcției europene. Până cheia poloneză va sta la brâul lui
Donald Tusk, vă aduc aminte de o întâmplare voioasă, datorată domnului Tusk,
petrecută la București. Era în 10 ianuarie 2019. Cu prilejul ceremoniei de
preluare a Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, domnul
Donald Tusk, pe atunci președintele Consiliului European, s-a deplasat la
București unde, la Ateneul Român, a ținut un discurs de ținută, rostit într-o
frumoasă limbă română. Redau un fragment: „Sunt foarte mândru și fericit că voi
conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest
semestru al primei președinții a Consiliului Europei. Sunt convins că, în
aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată
Rapsodie Română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de
energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o
spun că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de
rezistentă și creativă este națiunea română. După cum spunea Nichita Stănescu,
într-o frumoasă poezie: «Se apropie viitorul, se aude, se vede/Gândurile pe
care le trimit spre el/se-ntorc mai repede ca altădată»”.
Îl amintește pe Mircea Eliade cu spusa: „Lumina nu
vine din lumină, ci din întuneric”. Este chemat ca argument și Andrei Pleșu:
„Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau
ferestre.” A mai spus că este fascinat de intelectualii și sportivii români.
Atunci, domnul Tusk a folosit o cheie poloneză cu întrebuințare europeană. Nu
l-am uitat pentru acel gest repetat, în același an, la un summit de la Sibiu. A
vorbit tot în limba română. Un model de lider diplomat și agreabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu