Cheia poloneză

de Gheorghe Pârja

Polonia se îndreaptă spre o schimbare politică majoră, în context european, după ce partidul de guvernământ, Lege și Justiție, a obținut o victorie insuficientă pentru a forma o nouă majoritate parlamentară. Se prefigurează șansele fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk, de a conduce din nou Polonia, în fruntea Coaliției Civice. Se vrea valorificarea experienței fostului demnitar european pentru a anula reformele iliberale ale încă actualei puteri, care a politizat la maximum mass-media și justiția. În tot cazul, victoria forțelor pro-europene din Polonia lasă singure Ungaria lui Viktor Orban și Slovacia lui Fico. Deocamdată, conform Constituției, președintele statului, Andrej Duda, el însuși provenit din partidul Lege și Justiție, l-a desemnat pe ocupantul primului loc să formeze noul guvern, cu susținerea majorității parlamentare.

Dar neavând parteneri de guvernare credibili, actuala putere va fi nevoită să cedeze locul formațiunii lui Tusk. Opoziția este pregătită, liderii celor trei partide, care formează Coaliția Civică, sunt deciși să colaboreze. În acest sens, au convenit și asupra împărțirii funcțiilor. Potrivit analiștilor polonezi, este posibil ca noul guvern să se formeze prin decembrie. Noua conducere poloneză dorește să schimbe orientarea țării, trecerea de la un regim suficient de autarhic în cadrul Uniunii Europene, la un regim liberal. Va trebui să invalideze legile introduse de vechiul guvern, considerate de Tusk nedemocratice.

Pentru a-și atinge scopul, va trebui să concedieze din posturile de conducere ale instituțiilor guvernamentale persoane susținute de fosta administrație. O misie ingrată, mai ales că unii demnitari se bucură de simpatie din partea unei părți a cetățenilor. La început de mandat nu este o măsură care să trezească simpatie. Comentatoarea Eva Galambos apreciază că „poate cel mai mare câștig al acestor alegeri este o revenire a Poloniei în Europa, respectiv dispariția conflictului cu Uniunea Europeană.” Chiar dacă nu va fi de acord cu toate măsurile politice preconizate de Bruxelles, cum este problema imi­granților, va face pași siguri spre întărirea democrației și a statului de drept.

Cum se va comporta în context regional, adică cu Grupul de la Vișegrad? Din Grup fac parte Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia. În ultimii doi ani, statele membre au avut poziții divergente în probleme majore, în care se cerea solidaritate europeană. În special față de războiul din Ucraina. Ungaria, după cum se vede, are o abordare singulară față de evenimentele în derulare. Analiștii nu dau mari șanse coagulării Grupului după principiile care l-au format. Cheia pentru continuarea existenței lui ar fi la polonezi. În situația tensionată din Orientul Mijlociu, cu rezonanță până departe în lume, Europa trebuie să strângă rândurile. Da, sunt și nemulțumiri față de unele decizii ale Uniunii Europene, dar altă variantă mai sigură nu văd.

Citesc în presă că Opoziția poloneză a înțeles, în timpul campaniei electorale, că poate pentru prima dată în mulți ani de zile, tineretul polonez este interesat de politică. Schimbarea a fost cerută de tinerii polonezi, care s-au informat asupra opțiunilor. Cheia poloneză se află și în mâinile tinere. Am reținut din alegerile poloneze că există interes pentru păstrarea construcției europene. Până cheia poloneză va sta la brâul lui Donald Tusk, vă aduc aminte de o întâmplare voioasă, datorată domnului Tusk, petrecută la București. Era în 10 ianuarie 2019. Cu prilejul ceremoniei de preluare a Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, domnul Donald Tusk, pe atunci președintele Consiliului European, s-a deplasat la București unde, la Ateneul Român, a ținut un discurs de ținută, rostit într-o frumoasă limbă română. Redau un fragment: „Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții a Consiliului Europei. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie Română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și creativă este națiunea română. După cum spunea Nichita Stănescu, într-o frumoasă poezie: «Se apropie viitorul, se aude, se vede/Gândurile pe care le trimit spre el/se-ntorc mai repede ca altădată»”.

Îl amintește pe Mircea Eliade cu spusa: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Este chemat ca argument și Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.” A mai spus că este fascinat de intelectualii și sportivii români. Atunci, domnul Tusk a folosit o cheie poloneză cu întrebuințare europeană. Nu l-am uitat pentru acel gest repetat, în același an, la un summit de la Sibiu. A vorbit tot în limba română. Un model de lider diplomat și agreabil.