miercuri, 13 decembrie 2023

Raport. Patrimoniul cultural și comunitățile locale din Maramureș

 


PATRIMONIUL CULTURAL ŞI COMUNITĂŢILE LOCALE

 

- strategie, obiective şi sinteza acţiunilor DJC Maramureş în anul 2023 -

 

 

 

 Director executiv

 Dr. Aura PINTEA

  Patrimoniul cultural, prin toate componentele sale, tangibile și intangibile, este un factor cheie pentru ca societățile noastre să se concentreze din nou asupra dialogului dintre culturi, respectului pentru identități și diversitate și asupra sentimentului de apartenență la o comunitate a valorilor. Patrimoniul cultural poate juca un rol cheie ca mijloc de construire, negociere și afirmare a identității.

Patrimoniul cultural mai este și un factor puternic ce contribuie la dezvoltarea economică prin activitățile pe care le generează și politicile care îl susțin. Acesta poate ajuta la atingerea obiectivelor din alte sectoare, constituind o resursă de neprețuit pentru domeniile educației, muncii, turismului și dezvoltării durabile.

Există o nevoie presantă de a repoziționa politicile de patrimoniu cultural în centrul unei abordări integrate care să se concentreze pe conservare, protecție și promovarea a patrimoniului de către societate în ansamblul ei – atât la nivelul autorităților naționale, cât și de către comunități, care sunt custozi ai acestui patrimoniu – astfel încât toți, de la cei mai implicați, până la cei cu legături mai depărtate, să îl poată aprecia și să aibă acel sentiment al responsabilității.

 

(Recomandarea Comitetului de Miniștri către Statele Membre în ce privește Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI (CM/Rec(2017)1), Consiliul Europei, mai 2018, Traducere în limba română: Institutul Național al Patrimoniului, noiembrie 2018)

 

            Raportul privind activitatea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş are în prim plan COMUNITĂŢILE LOCALE şi modul în care această instituţie s-a implicat, alături de administraţia publică locală, alte instituţii de la nivel central sau local să încurajeze apropierea şi aproprierea patrimoniului cultural de către comunităţi.

            Cuvântul patrimoniu provine din latinescul patrimonium, care însemna moştenirea paternă, prin extensie, bunurile familiei. Patrimoniul înseamnă deci o moştenire lăsată de generaţiile care ne-au precedat.  În zilele Revoluţiei franceze, Henri Jean-Baptiste Grégoire rămas în istorie ca Abbé Grégoire, a impus pentru prima dată ideea protejării patrimoniului comun, altul decât cel familial, individual, care aparţine naţiunii, putându-se constitui într-un liant al societăţii. Tot el a folosit pentru prima dată şi termenul de vandalism, cu scopul declarat de a combate masacrele monumentelor: „Je créai le mot pour tuer la chose.”  Dacă iniţial termenul de patrimoniu desemna mai ales patrimoniul material (monumente, situri, opere de artă), începând cu 1922, când filosoful francez Henri Bergson a devenit preşedintele Comisiei Internaţionale de Cooperare Intelectuală, precursoare a UNESCO, (din care făceau parte Paul Valéry, Thomas Mann, Albert Einstein, Marie Curie ş.a.)  conceptul a evoluat, incluzând creaţia intelectuală, documente de interes universal, patrimoniu oral şi imaterial, patrimoniu natural.

Termenul monument provine din termenul francez monument, care la rândul său provine din termenul latinesc monumentum „tot ce aminteşte de (ceva, cuiva)”, având ca origine verbul moneo, monere, monui, monitum „a atrage atenţia, a aminti, a avertiza” (G. Guţu, Dicţionar latin-român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983).[1]

            Ȋn discuţiile cu proprietarii sau administratorii de monumente nu de puţine ori apare ideea transferului de responsabilitate către autorităţi, mai ales când este vorba de comunităţi mici, izolate şi fără mijloacele necesare întocmirii unor proiecte de restaurare şi punere în valoare nemaivorbind de punerea în operă a unor astfel de proiecte. Este cazul majorităţii bisericilor de lemn sau de zid aflate în lista monumentelor istorice, dar şi de cetăţi, castele, monumente de for public şi funerare. Un argument des întâlnit este cel că toate aceste obiective de patrimoniu au fost create şi întreţinute sute de ani de către comunitate, iar acum, este rândul statului prin instituţiile sale să asigure protejarea, reabilitarea lor. Adevărul este, ca de obicei, la mijloc, iar instituţia noastră a încercat să medieze relaţia proprietari/comunitate, organizaţii non-guvernamentale, administraţia publică locală, instituţii cu atribuţii în protejarea monumentelor istorice (Institutul Naţional al Patrimoniului), instituţii muzeale etc. şi de a crea legături între toate tipurile de patrimoniu  -  imobil, mobil şi intangibil.

 

Ø   COLABORĂRI CU INSTITUŢIA PREFECTULUI, JUDEŢUL MARAMUREŞ

 

-participări la şedinţele comisiilor prezidate sau organizate de Prefectul Judeţului Maramureş: Colegiul Prefectural, Comisia de Dialog Social, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Comisia judeţeană în domeniul egalităţii de șanse între femei şi bărbaţi, Comisia județeană privind incluziunea socială, Grupul de lucru mixt pentru problemele romilor, Comitetul pentru Accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării la nivelul judeţului Maramureş

-răspunsuri rapide la solicitările formulate în scris sau telefonic cu privire la activităţi specifice ale instituţiei sau în legătură cu evenimente deosebite (războiul de la frontiera cu Ucraina, situaţii de urgenţă etc)

- avizare situaţii financiare

 

Ø  COLABORĂRI CU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

 

Ȋn scopul unui mai bun dialog interinstituţional am solicitat Primăriilor din Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Seini întrevederi cu primarii şi specialişti în domeniile urbanism, amenajare parcuri şi întreţinere statui, proiecte culturale pentru probleme specifice fiecăruia dintre cele două municipii:

ü  -la Baia Mare:

1. Semnalizarea monumentelor istorice: legislaţie, modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel), posibilităţi de finanţare.

2. Curăţare şi restaurare monumente de for public: proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi, Buzău)

3. Oportunitatea candidaturii municipiului Baia Mare ca Oraş Creativ UNESCO şi integrarea în Reţeaua Oraşelor Creative într-unul din cele şapte domenii de creaţie: artizanat și arte tradiționale, arte media, film, design, gastronomie, literatură, muzică. Fiecare țară poate trimite maxim două candidaturi din două domenii de creație diferite în fiecare an. Deocamdată singurul oraş din România care a intrat în această reţea este Cluj Napoca, “Oraşul Filmului” din 2021.

4. Promovarea în instituţiile de cultură a Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca temă “Living heritage”, diseminată de Ministerul Culturii ca „Patrimoniul şi comunităţile locale”, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la practici, cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care sunt încă în uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de acţiune, este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.

5. Organizarea unei tabere cu numele lui Hollosi, eventual regândită pentru tineri artişti, elevi sau studenţi încă neconsacraţi. Instituţia noastră îşi arată tot interesul de a colabora pentru realizarea unui astfel de proiect.

6. Diverse  - ex. posibilitatea atribuirii unui sediu instituţiei noastre în urma relocării compartimentelor Primăriei în noul sediu.

 

ü  La Sighetu Marmaţiei:

1. Semnalizarea monumentelor istorice: legislaţie, modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel), posibilităţi de finanţare.

2. Rezolvarea unor probleme de identificare a monumentelor istorice, confruntarea între Lista Monumentelor Istorice, Nomenclatorul stradal şi situaţia în teren.

3. Căutarea unor soluţii pentru punerea în siguranţă, igienizarea şi reabilitarea unor imobile din Centrul Istoric al oraşului Sighetu Marmaţiei, ansamblu istoric de importanţă naţională, cod LMI 2015 MM-II-a-A-04666 (supraimpozitare în cazul lăsării în paragină, găsirea unor ajutoare financiare de la bugetul local pentru cei care reabilitează clădirile monumente istorice sau cu importanţă istorico-arhitecturală etc.)

4. Curăţare şi restaurare monumente de for public: proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi, Buzău)

5. Oportunitatea candidaturii municipiului Sighetu Marmaţiei ca „Oraş care învaţă” UNESCO – Learning City şi integrarea în Reţeaua globală UNESCO „Learning Cities” având şansa accesului la proiecte educaţionale de mare anvergură. Deocamdată singurul oraş din România care a intrat în această reţea este Reşiţa în 2022.

6. Promovarea în instituţiile de cultură a Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca temă “Living heritage” diseminată de Ministerul Culturii ca „Patrimoniul şi comunităţile locale, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la practici, cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care sunt încă în uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de acţiune, este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.

7. Orice alte probleme legate de patrimoniul imaterial sau material al municipiului.

 

ü    La Seini am trimis o solicitare pentru discuţii pe următoarele teme, întâlnire care încă nu s-a concretizat:

1.        Stadiul proiectelor de valorizare a patrimoniului cultural din oraşul Seini

2.        Iniţierea unui proiect privind publicitatea stradală în zonele centrale ale oraşului care reprezintă şi zone de protecţie pentru monumentele istorice;

3.        Semnalizarea monumentelor istorice: legislaţie, modele de bune practici (Timişoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel), posibilităţi de finanţare.

4.        Curăţare şi restaurare monumente de for public: proceduri, modele de bune practici (Constanţa, Oradea, Iaşi, Buzău)

5.        Oportunitatea candidaturii oraşului Seini ca „Oraş care învaţă” UNESCO – Learning City şi integrarea în Reţeaua globală UNESCO „Learning Cities” având şansa accesului la proiecte educaţionale de mare anvergură. Deocamdată singurul oraş din România care a intrat în această reţea este Reşiţa în 2022.

6.        Promovarea în instituţiile de cultură a Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an are ca temă “Patrimoniul viu”, şi presupune acţiuni sub egida ZEP referitoare la practici, cunoştinţe şi priceperi trecute de la o generaţie la alta şi care sunt încă în uz astăzi. Precizăm că în anul următor participării la o astfel de acţiune, este posibilă obţinerea unui grant de până la 10.000 de euro.

7.        Orice alte probleme legate de patrimoniul imaterial sau material al oraşului.

 

ü    Cu Primăria din Copalnic Mănăştur am fost parteneri, alături de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca – Facultatea de Litere din Baia Mare, Şcoala Gimnazială Augustin Buzura din Copalnic Mănăştur, Centrul Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” şi Revista Vatra Chioreană, într-un poroiect finanţat de Consiliul Judeţean Maramureş în care s-a pus în valoare „Casa Anca – Memoria culturală a comunei Copalnic Mănăştur”. Acest demers vizează cercetarea, documentarea, stocarea şi promovarea, prin mijloace tehnici moderne, a informaţiilor istorice şi culturale referitoare la monumentul istoric Casa Anca cod LMI MM-II-m-B-04548, la evenimentele şi personalităţile culturale care au marcat aceste locuri. S-a realizat un film documentar care se găseşte pe site-ul primăriei Copalnic Mănăştur, o expoziţie documentară, iar în semn de preţuire şi respect pentru moştenirea culturală transmisă comunităţii, Primăria şi Consiliul Local Copalnic Mănăştur au decis să acorde denumirea „Marieta Anca” – Căminului Cultural din Copalnic Mănăştur.

 

ü Colaborări cu reprezentanţii altor primării care au întocmit documentaţii în vederea avizării unor investiţii asupra sau în zona de protecţie a monumentelor istorice, cu finanţare locală sau europeană

 

ü  Colaborare cu specialişti ai Consiliului Judeţean Maramureş

 

Ca urmare a iniţiativei Consiliului Judeţean Maramureş de a accesa fonduri europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte: PROMOVAREA CELOR 12 RUTE TURISTICE / CULTURALE – PROGRAMUL ROMÂNIA ATRACTIVĂ, APEL 3, din cadrul Pilonului IV,  Componenta 11 – Turism și cultură), Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice / culturale, instituţia noastră a contribuit, prin specialiştii ei, alături de reprezentanţia ai instituţiei Arhitectului Şef al judeţului Maramureş şi a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară la alegerea caselor care să fie reabilitate.

 Ȋn prima fază 12 gospodării din Breb, apoi câte 8 case din comunele Bogdan Vodă, Petrova şi Lăpuş, între care au fost incluse Casa parohială din Breb, parte a Ansamblului „Sf. Arhangheli” MM-II-m-B-04529.02, Casa de lemn Deac Vasile Moşu din Bogdan Vodă, cod MM-II-m-A-04525, respectiv Casa Mihalca din Petrova, cod MM-II-m-B-0640

Proiectele pentru casele monument sau cele aflate în zona de protecţie a unui monument istoric au trecut prin CZMI nr. 6, atât la faza DALI cât şi DTAC.

 

ü    Consiliul Judeţean Maramureş a constituit, cf. Hotărârii Guvernului României nr.857/2021 Comitetul de Organizare UNESCO (denimit în continuare COU) pentru monumentele istorice din județul Maramureș, înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, ca parte a bunului serial Biserici de lemn din Maramureș. Acesta este alcătuit din 29 de specialişti, desemnaţi de instituţii cu atribuţii în protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural, precum şi de reprezentanţi ai comunităţii locale.

COU are un Birou executiv din care fac parte coordonatorul COU desemnat prin concurs de Consiliul Judeţean, în persoana doamnei Natalia Mihaela Lazăr, Lector universitar doctor, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, un reprezentant al Institutului naţional al Patrimoniului, arh. dr. Andreea Pop, un reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, ist. dr. Aura Pintea şi un reprezentant al proprietarilor/administratori ai celor 8 biserici, preotul Ioan Ardelean de la Deseşti.

O primă misiune a fost întocmirea raportului anual către Punctul Focal Național pentru Convenția Patrimoniului Mondial.

 

 

Ø  COLABORĂRI CU ONG-URI  - ASOCIAŢII CE ȊŞI ASUMĂ ROLUL DE APĂRĂTORI ŞI PROMOTORI AI PATRIMONIULUI

 

Ȋn ianuarie 2023 pe site-ul Zilelelor Europene ale Patrimoniului, se lansa Apelul pentru Povestiri despre Zilele Europene ale Patrimoniului. Apelul este deschis comunităților din țările participante, situri ale Etichetei Patrimoniului European și câștigătorilor Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural/Europa Nostra (care au găzduit un EHD în ultimii patru ani, 2019 – 2022). De asemenea, este de așteptat ca solicitanții să organizeze un eveniment ZEP în 2023.

Trebuia completatat un formular de înscriere online,  Povestea va fi publicată pe site, iar organizațiile eligibile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a aplica pentru un grant de până la 10 000 EUR pentru a finanța un proiect comunitar axat pe activitate. Apelul este o inițiativă competitivă de acordare de granturi organizată prin acțiunea comună a Zilelor Europene a Patrimoniului a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Inițiativa își propune să identifice și să îmbunătățească dimensiunea europeană a activității de patrimoniu întreprinse de comunitățile de patrimoniu din Europa.

Accesul la acest grant era condiţionat de organizarea de evenimente în cadrul ZEP în anii anteriori, astfel, instituţia noastră a făcut cunoscute toate aceste informaţii prin toate mijloacele instituţiilor, ONG-urilor din acest domeniu.

            Văzând înteresul instituţiei noastre pentru aceste evenimente, reprezentanta Ministerului Culturii, responsabilă cu diseminarea informaţiilor şi cu raportarea evenimentelor ZEP din România, dna Ileana Kisilevicz, ne-a solicitat fotografii pentru afişul ZEP 2023. Dintre toate fotografiile a fost aleasă cea a bătrânei care pregătea lâna necesară ţeserii unui covor pentru biserica din Călineşti Căieni, fotografie realizată de Mariana Scubli şi pusă la dispoziţie de Măriuca Verdeş, sufletul Asociaţiei Rădăcinilor Străbune din Călineşti.

În anul 2023, Consiliul Europei a ales tema Living heritage, adică Patrimoniul viu. Zilele europene ale patrimoniului, în 2023, prezintă numeroase oportunități pentru organizatorii de evenimente și vizitatorii să reflecteze asupra modului în care ne putem identifica și proteja patrimoniul cultural.

Aceste considerente au constituit temeiul formulării temei „Patrimoniul cultural și comunitatea locală” pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor ediţiei ZEP, prin care să se reflecte semnificațiile anului 2023 pentru România în contextul cultural European.

Instituţia noastră s-a implicat în diseminarea acestor informaţii, realizând o punte între Ministerul Culturii şi ONG-urile şi instituţiile din Maramureş care au organizat evenimente în preajma zilei de 16 septembrie 2023.

                          

Ø    La iniţiativa acad. Marius Porumb, a soţiei sale, artista Zoe Vida Porumb, instituţia noastră a colaborat la organizarea unei suite de evenimente în memoria sculptorului Gheza Vida, de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 110 ani. A avut loc un simpozion de evocare Vida 110, o expoziţie cu Noua donaţie către Muzeul memorial Vida Gheza, Dezvelirea şi sfinţirea plăcii memoriale de pe fost Casă Vida şi Parastasul pentru Gheza Vida şi familia

 

Ø Asociaţia „E CEVA BINE” ne-a propus colaborarea la proiectul Drumul Binelui – o hartă afectivă a patrimoniului UNESCO din România, proiect care constă înpromovarea patrimoniului UNESCO din întreaga ţară, începându-se cu filme de aproximativ 10 minute despre bisericile de lemn din Maramureș, biserici din Patrimoniul Mondial UNESCO, filme care vor fi prezentate publicului larg prin intermediul site-ului www.drumulbinelui.ro, precum şi organizarea de evenimente la Bucureşti şi Baia Sprie de prezentare a proiectului, în data de 16 noiembrie, ziua Patrimoniului UNESCO în România.

 

Ø    Ȋn urma numeroaselor solicitări ale instituţiei noastre adresate preoţilor parohi administratori ai bisericilor monumente istorice, unii s-au conformat şi au impus un standard pentru monumentele funerare şi un exemplu pozitiv este cimitirul din Strâmtura, care a şi obţinut în urma unui concurs organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, intitulat „Cimitirul parohial - spațiu sacru, loc al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul” un onorabil loc doi, după Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Ȋn această vară, o enoriaşă a dorit edificarea unui monument funerar din piatră în acest cimitir, şi chiar dacă instituţia noastră, prin avizele sale aprobă realizarea de monumente funerare din piatră naturală neşlefuită, suntem întotdeauna atenţi la monumentele vechi din cimitir, pentru a nu se crea discrepanţe între monumentele funerare noi şi cele vechi din incinta unui monument istoric. De data aceasta am avut susţinerea şi chiar insistenţa primarului comunei Strâmtura, Ioan Pasere şi a preotului paroh Belea Gheroghe Bogdan, care a preluat parohia din 2018 de a păstra obiceiul început de curând de realizare a unor cruci din lemn tradiţionale, care au şi adus aprecierea Episcopiei. A fost din punctul nostru de vedere o reacţie firească a comunităţii locale, prin reprezentanţii ei legali şi spirituali, pe care am respectat-o, am acceptat-o  pentru că a fost bine justificată şi în favoarea monumentului istoric în discuţie.

 

Ø    Tot în această vară am întreprins mai multe vizite şi am avut o corespondenţă intensă cu părintele Iustin Luţai din Săpânţa şi soţia acestuia. Dacă în trecut s-au făcut mai multe intervenţii neavizate la biserică, pentru care este deschis un dosar penal, au existat procese între parohie şi urmaşii lui Stan Pătraş, s-a solicitat un aviz – neacordat - pentru construirea unor anexe în incinta cimitirului, preotul Luţai – fiul este hotărât să intre în legalitate cu toate proiectele începute sau aflate în plan. Ȋnceputul s-a făcut prin avizarea schimbării accesului auto lateral, pe baza unui proiect supus atenţiei CZMI nr. 6.

  Am solicitat specialistului Institutului Naţional al Patrimoniului, dr. arh. Andreea Pop, cu o teză de doctorat în temă:  Arhitectura de veci în România. Cimitire, mausolee, edificii funerare în spaţiul extracarpatic (1830-1939) să vină într-o vizită la Săpânţa, să discute cu preotul şi dna preoteasă în vederea unei colaborări pentru realizarea unui Regulament de protecţie a Cimitirului Vesel, găsirea unor soluţii de restaurare a unor cruci din ambele cimitire din Săpânţa, precum şi a unor troiţe în acelaşi stil.

 

Ø    O colaborare de succes între membri ai comunităţii şi instituţii din Maramureş a avut loc tot în noiembrie, când Teofil Ivanciuc, publicist, ghid turistic, autor a mai multor articole şi volume despre patrimoniul cultural al Maramureşlui ne-a atras atenţia că proprietarul unei anexe gospodăreşti din Slătioara în care se aflau înglobate piese din biserica de lemn din Slătioara (portalul sculptat al bisericii cu motive asemănătoare bisericilor datate 1639-1643 de la Sârbi Susani, Budeşti Josani şi Strâmtura după aprecierea arh. dr. Alexandru Baboş) doreşte modificarea acesteia, izolarea cu polistiren şi zugrăvirea, fapt ce putea conduce la acoperirea şi chiar distrugerea în timp a acestor preţioase piese. Instituţia noastră a cerut ajutorul Consiliului Judeţean Maramureş, domnului vicepreşedinte Radu Trufan şi doamnei manager al Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară, prof. Monica Mare, care au răspuns prompt solicitării noastre şi graţie echipei de lemnari cu care colaborează aceste instituţii au fost recuperate piesele în discuţie, care au fost donate de dl. Gavrilaş Iosif, proprietarul anexei.

Totodată, dl Gavrilaş ne-a arătat o băncuţă ce se presupune că ar proveni tot din biserica veche de lemn, demolată în 1907 şi vândută sătenilor pe bucăţi.

Prin studii dendrocronologice se va putea verifica această presupunere, iar dacă se va dovedi adevărată, achiziţia acestei băncuţe va fi una dintre cele mai importante din ultimii ani pentru muzeu şi o şansă deosebită de a expune într-un mod modern piesele, apelând la simulări 3D pentru a reda măcar virtual o comoară pierdută a Maramureşului.

 

Ø  Am colaborat cu asociaţii, fundaţii şi alte instituţii la organizarea unor evenimente culturale devenite deja tradiţie:

 

ü    în parteneriat cu Biblioteca Județeanӑ „Petre Dulfu” și Colegiul Național „Mihai Eminescu” s-a desfӑșurat o activitate educaționalӑ, cu elevii colegiului,  în cadrul proiectului „Ziua Naționalӑ a Lecturii” -  15 februarie 2023.

ü    în parteneriat cu Școala Gimnazialӑ „George Coșbuc” Baia Mare s-a organizat o vizitӑ prilejuitӑ de  la Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” din localitatea Șurdești. Elevii clasei a IV-a au învӑțat cum se pӑstreazӑ și se îngrijește tezaurul artistic, arhitectural și spiritual al acestui monument istoric cu valoare de patrimoniu UNESCO.

ü    a fost încheiat acord de parteneriat cu  numӑrul 1491/20.09.2023 între Directia Județeanӑ pentru Culturӑ și Asociația Culturalӑ „Atelier 92” în vederea realizӑrii proiectului „Festivalul Internațional de Artele Spectacolului „ATELIER”, ediția a XXX-a”. Perioada de desfӑșurare 10.05.2024 – 10.08.2024.

ü    în parteneriat cu Centrul Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, Muzeul Județean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș, Episcopia Ortodoxӑ Românӑ a Maramureșului și Sӑtmarului, Parohia Ortodoxӑ Ocoliș au organizat ediția 2023 a Taberei Naționale de Literaturӑ și Artӑ „ARCHEUS”, în localitatea Ocoliș, jud. Maramureș.

 

Astfel, prin iniţiativele, colaborările, interacţiunile instituţiei noastre cu factori de decizie, cu proprietari, administratori de monumente istorice cu actanţi în domeniul patrimoniului cultural în toate formele sale, tangibil sau imaterial, am încercat să informăm şi să implicăm mai mult comunitatea.

Ȋn sociologie[2]comunitatea este un set de interacţiuni, comportamente umane cu un anumit inţeles şi anumite aşteptări între membri. Nu doar acţiuni, ci acţiuni bazate pe aşteptări, valori, credinţe şi inţelesuri comune între indivizi.

 Şi mai important este faptul că o comunitate nu înseamnă doar oamenii care o compun. O comunitate există de obicei înainte ca membrii săi să se nască şi va continua probabil când toţi oamenii ce o alcătuiesc o vor părăsi. Comunitatea este ceva dincolo de componentele sale, de membrii săi. O comunitate poate avea membri care s-au mutat temporar în altă parte. Aceştia ar putea dori să se întoarca la un moment dat, dar nu toţi o face.

De multe ori, o comunitate nici măcar nu presupune o aşezare fizica, fiind demarcată în schimb drept un grup de oameni cu interese comune.

            De aceea reprezentanţii instituţiei noastre au încercat să îi înţeleagă pe membrii comunităţii în ceea ce priveşte nevoile şi limitările lor, dar şi să îi consţientizeze cu privire la obligaţiile legale, morale pe care le au faţă de patrimoniul cultural din imediata lor apropiere, să-l aprecieze, exploateze şi îmbogăţească în valenţe spirituale faţă de ei înşişi şi faţă de străini.

 

SCURTĂ PREZENTARE A INSTITUŢIEI

 

1.    Sediul instituţiei

Instituţia noastră îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu închiriat, în zona Centrului Istoric, chiria fiind susţinută în principal din sursa E, taxele pentru avize.

 

2.    Situaţia posturilor

 

Potrivit Ordinului Ministrului Culturii  nr. 2555/2023 ȋncepând cu data de 01.01.2023 Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş are aprobat un număr de 8 posturi dintre care 8 posturi finanţe: 1 funcţionar public de conducere şi 7 funcţii publice de execuţie şi o structură organizatorică formată din 4 compartimente după cum urmează:

-          Compartimentul Patrimoniul Cultural Naţional Mobil şi Imaterial – inspector superior – absolvent de Arte Plastice

-          Compartimentul Monumente Istorice şi Arheologie- 1 inspector superior – absolvent de Istorie şi Drept, doctorat în istorie; 2 consilieri superiori – absolvenţi ai Facultăţii Construcţii

-          Compartimentul Financiar-Contabilitate, Salarizare, Administrativ, Achiziţii publice – 1 consilier achiziţii publice – absolvent Ştiinţe Economice

-          Compartimentul Cultură, Management, Resurse umane  - 2 inspectori superiori, absolvenţi de Psihologie, respectiv Administraţie Publică

Salarizarea angajaţilor se face cf. Legii cadru nr. 153/2017, anexa VIII, familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”, astfel salariul de bază fiind în acest moment de 6109 lei, pentru inspectorii/consilierii aflaţi la gradul profesional superior, gradaţia 5 (unul singur are gradaţia 2 – salariu de bază 5537) la care se adaugă îndemnizaţia de hrană, rezultând pentru un inspector/consilier aflat la nivel maxim în grad şi de vechime un salariu net de 3776 lei. Precizăm că sporul pentru condiţii vătămătoare solicitat în 2019 nu ne-a fost acordat de către Minister.

Odată cu pensionarea dlui Ioan Marchiş, în martie 2023, postul de director executiv a devenit temporar ocupat de subsemnata, iar postul de inspector din cadrul Compartimentului Monumente Istorice şi Arheologie a devenit temporar vacant, apoi în 6 noiembrie 2023 odată cu pensionarea unei colege inginer constructor din cadrul aceluiaşi compartiment (cel mai solicitat) s-a mai vacantat un post. Soluţia de avarie a fost încheierea a două contracte de prestări servicii cu două reputate arhitecte în vederea susţinerii fără sincope a activităţii de avizare, control, corespondenţă curentă, precum şi întocmirea de Fişe de monumente Istorice precum şi de Obligaţii privind folosinţa şi îmbogăţirea bazei de date privind patrimoniul imobil.

3.     Situaţia financiară

La 30 noiembrie 2023 DJC MM avea aprobat de la Bugetul de Stat 663,93 mii lei, din care 593,93 mii lei pentru Titlul I Cheltuieli de personal și 70 mii lei pentru Titlul II Bunuri și servicii. Avem de recuperat de la Casa Națională de Sănătate 8.196 lei pentru certificate medicale aferente anului în curs. Așteptăm suplimentarea bugetului de personal cu 2.300 lei pentru a putea lichida în decembrie drepturile salariale ale angajaților direcției aferente lunii noiembrie.

                                                 Mii lei

Alineat buget de stat

Buget aprobat

Plăți

10.01.01 Salarii de bază

543,88

505,65

10.01.17 Indemnizații de hrană

26,95

24,73

10.02.06 Vouchere de vacanță

10,43

10,43

10.03.07 Contribuție asiguratorie de muncă

12,67

11,75

Titlul I Cheltuieli de personal

593,93

552,56

20.01.03 Încălzit, iluminat și forță motrică

8,50

7,62

20.01.04 Apa, canal și salubritate

2,13

1,86

20.01.08 Poștă, telecomunicații

2,52

2,31

20.01.30 Alte bunuri și servicii

10,71

9,21

20.30.04 Chirii

46,14

42,00

Titlul II Bunuri și servicii

70,00

63,00

 

            In primele unsprezece luni ale anului în curs am încasat 132 mii lei contravaloarea facturilor emise conform Legii 422/2001 din care am efectuat plăți în valoare de 35 mii lei conform bugetului aprobat de 80 mii lei.

                          Mii lei

Alineat buget venituri proprii

Buget aprobat

Încasări/plăți

36.50 Încasări

80,00

132,22

10.01.13 Indemnizații de delegare

0,50

 

20.01.01 Furnituri de birou

6,00

4,29

20.01.03 Încălzit, iluminat și forță motrică

8,00

 

20.01.04 Apa, canal și salubritate

1,00

 

20.01.05 Carburanți și lubrefianți

6,00

4,50

20.01.08 Poștă, telecomunicații

1,00

 

20.01.30 Alte bunuri și servicii

20,00

11,29

20.05.30 Obiecte de inventar

2,50

2,50

20.06.01 Deplasări interne

2,00

0,87

20.13 Pregătire profesională

1,50

 

20.30.04 Chirii

8,50

 

20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii

23,00

12,00

 

80,00

34,76

 

 

SINTEZA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI ALE DJC MARAMUREŞ ȊN ANUL 2023 PENTRU PROTEJARE, CONSERVARE ŞI PUNERE ȊN VALOARE A PATRIMONIULUI IMOBIL Şi MOBIL ȊN JUDEŢUL MARAMUREŞ

 

I.              PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL

 

În urma consultării CZMI au fost eliberate 170 avize pentru lucrări importante asupra monumentelor istorice sau în zona de protecţie a acestora, precum şi 10 avize interne pentru lucrări analizate în conformitate cu Ordinul MC nr. 2797/2017, cu modificӑri ulterioare.

S-au efectuat 24 controale şi inspecţii la monumentele istorice şi la obiective din zona de protecţie, trimiţându-se în unele cazuri adrese de încetare a lucrărilor realizate fără avizul instituţiei, solicitându-se primăriilor să ia măsuri cu privire la încălcări ale legislaţiei (Baia Mare, Budeşti, Săpânţa Baia Sprie, Sighetu Marmaţiei, Sӑpânța, Slӑtioara, Șurdești, Remetea Chioarului,  Şomcuta Mare) şi o sesizare la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Maramureş, Serviciul de Investigaţii Criminale pentru lucrările neautorizate din Baia Mare, str. Pintea Viteazul 6.

Au fost emise 18 acorduri în baza prevederilor art.11 alin (4) din Legea 50/1991 privind autorizarea executӑrii lucrӑrilor de construcții, republicatӑ, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului culturii nr. 3037/2020 pentru aprobarea procedurii privind notificarea prealabilӑ și emiterea acordului scris.

S-a participat la recepţia privind finalizarea lucrărilor de construcții aferente investiției “Împrejmuire teren (latura est), amenajare parcare și montare barierӑ automatӑ”, str. Țibleşului nr.16, loc. Baia Mare, jud. Maramureș;

 

ü  Dreptul de preempţiune al statului asupra monumentelor istorice

 

Conform art. 4 al Legii 422/2001 republicată, proprietarii de monumente istorice pot să vândă aceste imobile numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ teritoriale, după caz, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

În anul 2023 Direcţia Judeţeană pentru Cultură a primit 11  astfel de înştiinţări:

·     Înștiințare privind vânzarea de imobil situat în intravilanul municipiului Sighetu Marmației, Piața Libertӑții nr.20 județul Maramureș, monument istoric Banca maramureșeanӑ, cod. MM-II-m-A-04725, conform LMI.

·     Înștiințare privind vânzarea imobilului situat în Șomcuta Mare, jud. Maramureș, cunoscut sub numele de Casino, azi B.C.R. – filiala Șomcuta Mare cod MM-II-m-B-04765, conform LMI.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Gârdani nr.457, jud. Maramureș, cunoscut drept Castelul Blomberg, azi Casӑ de copii, cod MM-II-m-B-04578, conform LMI..

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Vasile Lucaciu nr.61, județ Maramureș, monument istoric „Fostul palat episcopal, azi Întreprinderea de tricotaje, cod. MM-II-m-B-04472”.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Sprie, str. Sӑsar nr.2, jud. Maramureș, Sediu Banca Comercialӑ Românӑ aflat in „Centrul Istoric al orașului Baia Sprie” MM-II-m-A-04498.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmaței, str. Mihaly de Apșa nr.2,  ap.19, parte din “Fosta Prefecturӑ a comitatului Maramureș, azi restaurant Curtea Veche și locuințe” cod LMI MM-II-m-B-04737 jud. Maramureș.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Teatrului nr.2, ap.4, Casa “Gall” cod LMI  MM-II-m-B-04489, jud. Maramureș.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmației, str. Bogdan Vodӑ nr.7, “Casa clericalӑ ucraineanӑ” cod LMI MM-II-m-B-04683 jud. Maramureș.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, Str. Paris nr.11 “Casӑ” cod LMI MM-II-m-B-04478, jud. Maramureș.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Sighetu Marmației, str. Libertӑtii nr.12, parter, ap.2 parte din monument istoric “Casa Kahan” cod LMI MM-II-m-B-04722, jud. Maramureș.

·     Înștiințare privind intenția de vânzare a imobilului situat în Baia Mare, str. Gheorghe Șincai nr.1, parter, (Teatrului, nr.2) ap.2, cunoscut drept Casa Gall “Casa Kahan” cod LMI MM-II-m-B-04489, jud. Maramureș.

Fondul Cultural Naţional

 

Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.

Unul din mijloacele prin care se strâng fondurile necesare finanţării nerambursabile a programelor şi proiectelor culturale de care au beneficiat şi instituţii sau ONG-uri din judeţul nostru, este Fondul Cultural Naţional. Instituţia noastră colaborează cu AFCN în scopul identificării şi controlării respectării obligaţiilor de plată a contribuţiilor la fondul cultural naţional. (Ordonanţa 51/1998 cu modificările şi completările ulterioare)

Au fost identificați, cu ajutorul primăriilor, operatori economici care își desfӑșoarӑ activitatea in incinta imobilelor având regim juridic de monumente istorice proprietate publicӑ și/sau privatӑ, art. 21, alin. 1, lit. f) şi care datorează o cotă de 0.1% din încasările realizate de operatorii economici din activităţi economice desfăşurate în incinta imobilelor având regim juridic de monumente istorice proprietate publică şi privată, cu excepţia activităţilor cu scop educativ, cultural şi farmaceutic şi a  încasărilor din activităţi pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Ne-am axat în acest an cu prioritate, la cererea AFCN şi având în vedere informaţiile pe care le deţinem ca instituţie ce avizează lucrările efectuate în zona de protecţie a monumentelor istorice, pe înştiinţarea operatorilor economici ce realizează investiţii amplasate în zona de protecţie ale monumentelor istorice proprietate publică sau privată, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane, după caz, să vireze către AFCN 0.5% din devizul general al investiţiilor autorizate, cf. art. 21, alin. 1, lit. n).

 

Timbrul monumentelor istorice

 

Instituit prin Legea 422/2001, timbrul monumentelor istorice reprezintă un mijloc de a colecta fonduri de la persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cuprinse în art. 51 al legii, precum şi în Normele metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia,  aprobate prin HG 1502/2007 cu modificările ulterioare (OUG 77/2009 – scoaterea din lista plătitorilor a Companiei Naţionale “Loteria Română”).

La solicitările şi îndrumarea Serviciului Timbrul Monumentelor Istorice din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Culturii, am identificat şi înștiințat persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a contribui, conform art. 51, alin (3) la plata timbrului monumentelor istorice pentru:

    a) cărţile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice, cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior;

    b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;

    c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate;

 

Aceste fonduri sunt utilizate de Institutul Naţional al Patrimoniului exclusiv pentru:

- acordarea de credite în condiţiile legii, cu prioritate pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice;

- finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executarea de lucrări, realizării de achiziţii, contractări şi decontări de lucrări privind monumentele istorice;

- finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale (cf. art. 52 al Legii 422/2001 cu modificările ulterioare).

 

Compartimentul arheologie

- De la începutul anului 2023 şi până în prezent au fost verificate peste 43 de perimetre de exploatare în conformitate cu prevederile Legii 85/2003 şi a articolului 5, aliniatul 3 din Ordinul ANRM nr. 125/2011.

- Au fost eliberate 25 avize specifice (adeverințe) pentru vânzare teren extravilan conform Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

- Au fost eliberate 5 adeverințe privind situarea unor imobile fațӑ de monumente istorice

- Au fost verificate 290 documentații conform Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

În data de 17.08.2023 a fost încheiat un proces verbal de predare primire între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare și Directia Județeanӑ pentru Culturӑ Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri arheologice descoperite pe raza comunei Cernești, jud. Maramureș;

În luna octombrie a fost inițiatӑ o activitate de control împreunӑ cu Inspectoratul de Poliție al județului Maramureș și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie în zona municipiului Sighetu Marmației pentru a verifica zone arheologice vulnerabile la braconajul arheologic.

A fost încheiat un proces verbal de predare primire între Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației și Directia Judeteanӑ pentru Culturӑ Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri arheologice descoperite pe raza localitӑții Sighetu Marmației, jud. Maramureș;

A fost încheiat un proces verbal de predare primire între între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare și Directia Judeteanӑ pentru Culturӑ Maramureș cu ocazia predӑrii de bunuri arheologice descoperite pe raza localitӑții Dӑmӑcușeni, oraș Târgu Lӑpuș, jud. Maramureș;

A fost transmisӑ și aprobatӑ de cӑtre Ministerul Culturii autorizația pentru diagnostic arheologic intruziv în cadrul obiectivului “Elaborarea studiului de fezabilitate privind drum expres Petea -Satu Mare – Baia Mare”.

Au fost transmise Ministerului Culturii și au fost aprobate de cӑtre Comisia Naționalӑ de Arheologie, rapoartele de cercetare arheologicӑ pentru: “Varianta ocolitoare a municipiului Baia Mare” și “Varianta de ocolire Sighetu Marmației”.

 

II.                PATRIMONIU CULTURAL MOBIL

Departamentul Patrimoniului cultural mobil a desfăşurat următoarele activităţi:

                

 În primul trimestru al anului s-a verificat starea de conservare şi securitate a bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, conform Legii nr. 182/2000, Art. 23 privind Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile. Bunurile verificate sunt clasate în categoriile juridice Tezaur şi Fond.

 

A fost monitorizatӑ starea de conservare a bunurilor culturale aflate în Muzeul Maramureșan din localitatea Sighetu Marmației. A fost întocmit Proces verbal cu data de 13.04.2023.

 

A fost monitorizatӑ starea de conservare a bunurilor culturale aflate în Muzeul de Artӑ – “Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul Județean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș, Muzeul de Mineralogie “Victor Gorduza” Baia Mare, Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare.

 

Au fost soluţionate cererile  privind exportul bunurilor culturale mobile (scoaterea bunurilor culturale mobile de pe teritoriul naţional) –  31 certificate/ adeverințe export definitiv şi temporar;

 

 

 

 

 



[1] Sursa: //ro.wikipedia.org/wiki/Monument#cite_note-3

[2] Phil Bartle, Ce este comunitatea? O perspectivă sociologică, traducere de Dan Carp, accesat pe https://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm, în 6.12.2023

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu