Ați văzut rezultatele votului la alegerile parlamentare. Cu toată responsabilitatea, românul se pricepe la politică așa cum se pricepe la fotbal, femei, tenis. Avem chiar bănuiala că, în plus, românul una zice, alta face. În plus, tot cu responsabilitate, se văd urmările Școlii Altfel, a diplomelor de participare, a Școlii online. E plină lumea de guralivi ce votează antisistem, dar iată, sistemul e bine mersi. Culmea, e și de bine, în peisajul actual. Așa se face că poporul/votanții au intrat în șah. În șah mat mai precis, pentru că votul vostru anticeva va conta destul de puțin, nu? Iar ei, politicienii, au început jocul de șah.
Practic, la scorurile actuale, cu PSD la 22%, cu AUR
la 17-18%, cu PNL la 13-14%, cu USR la 12%, cu SOS la 7, cu UDMR la 6 și cu POT
la 6%, avem fix două variante credibile. Desigur, se pot face artificii
stranii, iar anul acesta nu are nici o emoție în a ni le furniza. O variantă e
o coaliție antisuveranism, cu PSD, USR și PNL plus UDMR, ce ar merge la peste
60% majoritate parlamentară. Desigur, vor fi numai scântei acolo. Ori, dacă e
să luăm de bun mesajul lui Ciolacu de după vot, cum c-ar fi înțeles, românii
vor identitate națională și credință, PSD ar putea merge cu AUR, SOS și POT și
ar face altă majoritate. În ambele cazuri, toate partidele trebuie să-și
trădeze propriii votanți, care au votat unii antisistem, alții antidreapta,
alții antisuveranism. Sacrificat? Votul tău și-al meu. Desigur, ar mai fi
soluția de criză, a unui Guvern de Uniune Națională, cu toate partidele
implicate, puse la masa negocierilor, cu Xanax și multe cafele, să li se
prezinte situația economică și să înțeleagă hăul din fața noastră. Dar…mult
succes să pui la aceeași masă pe Hunor cu Șoșoacă, pe Simion cu Lasconi etc. În
1866, România a avut un asemenea Guvern, al lui Ion Ghica, ce a avut o situație
de criză ca fiind cabinet provizoriu cu rolul de a administra țara după
abdicarea lui Cuza și până la aducerea unui prinț străin; a urmat proclamarea
lui Carol ca domn al românilor. În 1918, am avut iar un Guvern de Uniune Națională,
în alt moment istoric, al generalului Alexandru Averescu. După ieșirea oficială
a Rusiei din război, Austro-Ungaria pune problema armistițiului într-o manieră
ultimativă. Din octombrie până în noiembrie 1918, alt guvern de gen, al lui
Arthur Văitoianu, cabinetul a avut rolul de a organiza primele alegeri generale
parlamentare pe baza votului universal. În iunie 1927…doar o lună, alt guvern
de uniune națională, al lui Barbu Știrbei, format din grupări politice
divergente. În aprilie 1931 similar, vine guvernul de uniune a lui Nicolae
Iorga, în care resursele bugetare ale statului se înjumătățesc; are loc a doua
„curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe salarii, creștere a fiscalității);
adâncirea crizei economice și amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai
poate asigura plata regulată a salariilor și pensiilor). Alt guvern de gen în
1938 al lui Miron Cristea, când au loc următoarele: regele Carol al II-lea
instaurează regimul monarhiei autoritare; este decretată starea de asediu și
cenzura pe întreg cuprinsul țării; dizolvarea asociațiilor, grupărilor și
partidelor politice; Reforma administrativă din 1938 (se înființează 10
ținuturi). Tot de Uniune Națională a fost și guvernul Ion Antonescu din
septembrie 1940, cu Mișcarea Legionară cu tot. La fel cel din 1944 al lui
Nicolae Rădescu, pe fondul profundei crize politice determinate de campaniile
FND organizate în tentativa de a prelua puterea. De rit nou, tot de uniune a
fost guvernul Theodor Stolojan din octombrie 1991, când a fost nevoie de consens
pentru Constituția din decembrie 1991, dar și pentru liberalizarea totală a
prețurilor; scădere a PIB cu 8,8%; inflație galopantă (210%).
Cum ar veni, se poate, ba dacă citiți printre
rânduri observați niște șabloane…similarități! Întrebăm…se poate? Prima reacție
de pe fluxuri a partidului POT: „Ținem post cu apă trei zile, în semn de
recunoștință”. Diana Șoșoacă e cercetată, conform HotNews, pentru participarea
la un eveniment de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării
Legionare. Klaus Iohannis a avansat în grad de 1 decembrie peste 100 de
oficiali din structurile de forță, deși au fost surprinși de…evenimente,
inclusiv șefii STS. Datoria guvernamentală a urcat, din septembrie, de la
886,983 miliarde lei la 916,758 miliarde. E la 54,4% din PIB, conform
comunicatului INS. O fi nevoie de consens, ACUM?
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu