Însumând 550 de pagini, Antologia Memoria Slovelor, coordonată de Ion Nălbitoru și Cristina Nălbitoru adună textele autorilor care fac parte din Liga Scriitorilor Români, dar și din alte organizații literare. Cei 34 de scriitori antologați sunt cunoscuți în peisajul literar contemporan, iar textele adunate reflectă individualitatea operei lor. De la poezie la proză, de la articole științifice la jurnale de călătorie, de la teatru la fragmente de jurnal memorialistic, fragmentele de operă atestă originalitatea fiecărui autor în parte, subliniind stilistica și estetica specifice fiecăruia. Antologatorii au depus efort uriaș în realizarea cărții, prin acribia cu care s-au aplecat asupra textelor, prin modalitatea de ordonare a acestora, dar și prin selecția materialelor. Ion Nălbitoru și Cristina Nălbitoru surprind panoplia tematică a literaturii contemporane prin organizarea textuală a autorilor cuprinși în antologie.
Ion Nălbitoru prezintă reportaje de călătorii, din
care se desprind nu doar informații culturale de înaltă ținută, ci și elemente
distincte ale acestui gen literar. De la prezentarea unui cadru general istoric
la prezentarea unui peisaj spiritual specific, Ion Nălbitoru surprinde la nivel
descriptiv, prin finețea observației și prin realizarea conexiunilor culturale
și istorice. Gabriela Amzulescu Zidaru este prezentă în această antologie cu o
poezie delicată, emoționantă, vibrantă. De la arderi interioare puternice la
melancolii sau regrete, poezia acoperă o arie vastă a trăirilor afectiv-sentimentale.
Cu resurse stilistice elegante, poeta cântă viața, cu toate implicațiile ei.
Elena Agiu-Neacșu explorează domeniul prozei, al schiței, fabulei și satirei,
investigând cu incisivitate și ironie, viciile societății moderne. Marian
Bărăscu e prezent cu o poezie înălțătoare despre peisajele divine ale
Drăgășaniului, dar și despre trecutul glorios al neamului. Cunoscând
îndeaproape formele prozodiei clasice, poezia sa surprinde prin muzicalitate și
un ritm bine ales.
Ilie Bucă evocă istoria locurilor de lângă
Drăgășani, a localității Ștefănești, din punctul de vedere al obiectivității
științifice, prezentând istoria bisericilor, mânăstirilor și schiturilor din
satele componente ale comunei Ștefănești, și nu numai. Informațiile științifice
sunt atestate de o bibliografie complexă, iar studiul istoric este argumentat
logic, datele oferite fiind rezultatul unei munci perseverente. Laura Roxana
Cotiugă este prezentă cu o poezie unde legenda și basmul se contopesc într-o
frumoasă ritmicitate. Sensibilitatea și delicatețea versurilor derivă din
împletirea armoniaosă a simbolurilor și a metaforelor. Ilie Fîrtat prezintă
povestirea Bibliotecarul, o istorisire unde valorile lecturii, ale cărții, ale
actului cultural, în general, sunt bine relevate în economia simbolică a
textului epic. Poezia Silviei Gîngu reflectă intersectarea autobiograficului cu
arta literară, versurile impunând o reflecție asupra sensului poeziei și a
vieții. Poemele propun prin subiectivismul discursului, analiza introspectivă
și ieșirea din cotidian prin intermediul artei. Definirea sinelui poetic
rezultă din această călătorie spre interior, fragmentele autoreferențiale
conducând poemul spre un fel de proces catharctic, din care poeta renaște.
Sergiu Ștefan Gorjan prezintă un studiu științific despre
istoricul Stațiunii de cercetare pentru viticultură și vinificație din
Drăgășani, un studiu atent elaborat, cu date și statistici detaliate, din care
se poate observa cu ușurință pasiunea autorului pentru acest domeniu. De
asemenea, descrierea cramelor din zona Drăgășaniului este realizată printr-o
tehnică a detaliului uimitoare, cercetătorul aplecându-se asupra acestui aspect
cu dăruire și perseverență documentară. Sorina Ivănescu este prezentă în
această antologie cu o poezie complexă, înregistrând o estetică și o stilistică
variată. Discursul poematic se desfășoară în nuanțe afective multicolore, iar
registrul expresiv poartă amprenta unei metafore revelatorii. Poezia descompune
cotidianul și recompune acel spațiu sacru, de unde artistul își ia divina
energie de a rescrie în coduri simbolice, o altă lume. Poezia lui Dan Mitrache
este când gravă, când ludică; gravitatea poemelor lui Dan Mitrache își trage
seva din alunecarea în trecut, din nostalgii și doruri, iar ludicul poemelor
sale se naște din permanentul proces analitic asupra trăiri prezente.
Cristina Nălbitoru scrie un articol despre Muzeul
Câmpiei Boianului Traian Zorzoliu, detaliul informativ asupra istoricului
acestui muzeu traducând în mod implicit, munca de documentare a autoarei. De la
informații istorice la informații etnografice, bogatul material al articolului
oferă cititorilor, o viziune complexă asupra subiectului. Magdalena Neagoe
scrie o poezie în tonuri neoromantice, un cadrul peisagistic este în armonie cu
cel al interiorului afectiv. Dorul, nostalgia, meditația sunt notele tematice
ale versurilor, procedeele artistice mizând pe rime clasice și pe o
muzicalitate încântătoare. Ion Nicolaescu scrie o proză captivantă, unde
subiectul istoric abordat creează tensiunea desfășurării epice. Personajul care
trece prin marea durere a prizonieratului, Moise reușește să se elibereze și va
trebui să parcurgă pe jos un lung drum până acasă: dintr-un sat ucrainian până
la zona subcaraptică din zona Loviștei. Eliberat din iadul siberian, în drumul
său o întâlnește pe Natașa, o femeie cu suflet bun, care îl va îngriji
necondiționat. Deși avuseseră o idilă, o poveste frumoasă ți sinceră, Moise
dorește cu orice preț să se reîntoarcă acasă. Povestirea este tensionată, atât
prin tematica explorată, cât și prin recuzita stilistică a narațiunii. Vasian
Mircescu (Mircea Vasii) e prezent cu o poezie sensibilă, unde trecerea timpului
invită la reflexie. Tonurile melancolice structurează un discurs poematic unde
procesul retrospectiv imprimă un puternic aer romantic. Descrierile
peisagistice compun un tablou pictural impresionant, culorile și nuanțele
variate intensificând fluctuațiile sufletești. Timpul, Dumnezeu și sinele sunt
marile teme ale poeziei lui Mircea Vasii, autorul asumându-și condiția de poet prin
prisma relației dintre viață și poezie; autorul redimensionează propria
existență într-un interesant spectacol poetic, reordonând secvențele
autobiografice într-o formă originală, alegărică, simbolică.
Victor Păun este prezent în această antologie cu poezie
de factură istorică, de unde răzbate cu puternic ecou, patriotismul. Dragostea
pentru țară și neam dezvoltă ample incursiuni în trecutul nostru glorios,
poetul instituind poemelor, valori etice și morale înalte. Versificația în rime
clasice, ritmul interior, muzivalitatea versurilor atestă calități poetice ale
autorului. Frumoasele poeme ale Aurei Stegaru evocă dorul pentru tărâmurile
copilăriei, pentru poveștile de demult, pentru oamenii de odinioară.
Incursiunile în trecut sunt pasaje poetice din care se nasc sentimente alese,
iubirea și admirația pentru istorie și folclor definind cadrul ideatic. Ion
Talpoș scrie un articol despre arta rușilor lipoveni din România, un articol
atent documentat, cu rigoare și profesionalism, evocând specificul acestui grup
etnic, atât din punct de vedere etnologic, cât și cultural. De la portul
popular până la aspecte definitorii ale îndeletnicirilor rușilor lipoveni,
autorul articolului descrie cu acribie fiecare element care configurează
specificul identitar al acestui grup. Florentin Smarandache, cunoscutul
profesor universitar este prezent cu fragmente din jurnal. Decupajele sunt
inedite pentru că impun o anumită stilistică narativă, informația culturală
fiind completată de o perspectivă personală asupra evenimentelor descrise. De
asemenea, sunt redate fragmente despre conferința internațională pe teme de
neutrosofie, detaliile referitoare la organizare oferind lectorului, o
perspectivă integratoare asupra acestor tipuri de conferințe.
Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din
România propune o piesă de teatru alegorică, unde aluziile conduc mesajul
piesei spre o interpretatare multifațetată. Deliciul lecturii îl constituie
modul de organizare stratificată a codului simbolic ideatic. Al. Florin Țene
mânuiește cu dibăcie procedeele dramatice, reușind să dea ideaticii textuale,
răsturnări semantice dintre cele mai curajoase. De altfel, Liliana Moldovan
semnează o cronică despre romanul dedicat lui Mircea Vulcănescu, roman scris de
Al. Florin Țene. Ionuț Țene este prezent cu un articol despre valahii gorali
din Polonia și Cehia, un articol elaborat, constituit pe o bogată documentare.
Informațiile oferite sunt ordonate logic, argumentarea discursivă este
obiectivă, iar textul poartă amprenta specifică a omului de cultură, atent la
identitatea spirituală a unui popor.
Lavinia – Georgeta Nălbitoru scrie un articol de
călătorie, în care vorbește despre istoria și tradițiile albanezilor, evocând
îndeosebi arhitectura specifică Albaniei. Poezia Titinei Nica Țene evocă
trecerea inexorabilă a timpului, imaginea mamei și a bunicii fiind invocate cu
pioșenie și iubire. Stilistica textelor mizează pe comparații, metafore și
epitete menite să sublinieze marea prefacere interioară și exterioară. De
asemenea, Mihaela CD dedică un studiu antologiei Surâs candid, semnate de poeta
Titina Nica Țene, o carte ale cărei pagini cuprind poezii pentru copii, scrise
cu dăruire și bună cunoaștere a psihologiei celor mici. Marian Nicolae scrie o
poezie modernă, cu o recuzită stilistică variată, iar reperul tematic îl
constituia conștiința religioasă. Dumnezeu este prezent întotdeauna, dialogul
dintre eul poetic și Divinitate surprinzând prin complementaritea dintre
firesc și aluzie. Uneori tonul ironic al poemului se transformă într-un tulburător
monolog, ca ulterior să devină o metaforă a acceptării voinței divine. Valerica
Predescu este prezentă cu o poezie tonifiantă, al cărei aer proaspăt aduce
lumină, optimism. De cele mai multe ori, poemele sunt expresii ale
autenticității trăirii, emoția descătușată provocând combustiile eului poetic.
Proza semnată de Marian Popescu dezvoltă un subiect dramatic, dar care propune
lecții despre asumare și acceptare. Poezia este una încărcată de pitoresc,
frumusețea naturii și a vieții explodând într-un tablou cromatic variat. Poezia
Iodefinei Schirger este una analitică, a estetizării emoției, unde fragmente
autoreferențiale irump în cadre metaforice. E un lung itinerariu introspectiv,
iar sinele poetic se mișcă spectaculos între lumea interioară și cea
exterioară. E o descoperire a propriului eu, o renaștere spirituală, iar poezia
este prelungirea ființei, emblema identitară a Iosefinei Schirger.
Elena Trifan scrie un articol legat de elemente de etno – antropologie culturală a Bulgariei. Autoarea ne poartă în istoria culturală a unor localități, precum: Arbanasi, Ruse și Kazanlâk. Informațiile oferite sunt atent organizate și bine documentate. Anca Cheaito scrie un minunat articol despre cultura Libaneză, evocând totodată, frumusețea naturală a locului, descriind cu măiestrie pădurea cedrilor. Constanța Badea scrie un articol istoric despre prefectul Gorjului, Zamfir Pârăianu și un eseu despre neamul poetului Alexandru Macedonski. Gavril Moisa scrie epigrame și catrene, unde viciile și moravurile societății sunt ironizate cu mare talent.
Milena
Munteanu scrie un jurnal de călătorie despre rezervațiile Loonului, descrierile
peisajelor fiind amănunțite și redate cu obiectivitate. De asemenea, descrie cu
multă măiestrie și peisaje autohtone. Andrușa R. Vătuiu descrie în note
poetice, călătoria dinspre Franța spre Spania, peisajele explorate fiind atent
observate. De la descrieri ale măreției naturii, autorul jurnalului punctează
și elemente de istorie culturală, ceea ce oferă o perspectivă complexă asupra ideii
de călătorie. Vasile Hatoș scrie un amplu eseu despre conferințele legate de
Dante și Papini, susținute de cunoscutul profesor universitar Laszlo Alexandru.
Cea de-a doua parte a Antologiei Memoria Slovelor
este dedicat poeților și prozatorilor premiați la concursul aflat la ediția a
V-a, 2024. Textele premiate sunt redate în această antologie, ca semn de înaltă
admirație pentru acești autori. Secțiunea poezie: premiul I – Marioara Nedea;
premiul II – Maria Anastasiu; premiul III – Iordan Constantin, Zarra, Aurelius
Belei. Secțiunea proză: premiul I – Ecaterina Chifu; premiul II – Geta Țîrel;
premiul III – Mihai Coandă, Cristina Ardelean.
Memoria Slovelor este o antologie care adună în cele
550 de pagini ale, textele reprezentative ale scriitorilor contemporani, iar
antologatorii, Ion și Cristina Nălbitoru au selectat și organizat poeziile,
proza, fragmentele de jurnal de călătorie sau articolele științifice printr-un
demers asumat din dragoste pentru literatură și frumos.
Prof.
dr. Mihaela I. Rădulescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu