.jpg)
Într-o lume fragmentată de convulsii
morale, sociale și culturale, în care vocile autentice par a fi copleșite de
zgomotul superficialității, opera admirabilului om de cultură, scriitor,
jurnalist, istoric, filozof și poet Al. Florin Țene, se înalță magnific și
impozant asemenea unei coloane de lumină, căutând să reaprindă conștiința
adormită a cititorului contemporan.
Eruditul om de cultură ocupă un loc
de cinste în panoplia de aur a scriitorilor români slujind cuvântului scris
prin forța, noblețea și înțelepciunea scrierilor sale, vreme de aproape șapte
decenii. Opera sa impresionantă, compusă din peste 100 de cărți de autor
publicate și încă pe atâtea antologii și lucrări
comune, deși foarte variată și complexă, se distinge printr-o unitate tematică
remarcabilă: o preocupare constantă pentru valorile perene, pentru justiție,
adevăr, identitate și memorie.
Numele scriitorului Al. Florin Țene se
leagă de numeroase lucrări de critică literară, proză, eseu, piese de teatru,
poezie, cărți memoriale și istorice, antologii, cărți de interviuri, dicționare
și enciclopedii dar și de numele câtorva reviste din țară și străinătate pe care le păstorește onorific și
spiritual: Agora Literară, Sintagme Codrene, Poezii pentru sufletul meu, etc.
Distinsul om de cultură Al. Florin
Țene este considerat un Reper Cultural al contemporaneității românești fiind unul
dintre Stejarii literaturii române, promotor cultural neobosit, ctitor de reviste, fondator de cenacluri literare și Președinte
fondator al Ligii Scriitorilor Români, astfel contribuind decisiv la coagularea unei
comunități literare în perioada postdecembristă, oferind spațiu și vizibilitate
multor condeie emergente.
Al Florin Țene, este o somitate în
mediul literar, academic și cultural românesc manifestând o preocupare profundă,
culturală, spirituală și istorică pentru limba română și filonul identitar românesc.
Domnia sa a scris o filă memorabilă și indestructibilă în istoria recentă a
literaturii și limbii române și va rămâne
peste veacuri recunoscut ca fiind
Părintele Zilei Limbii Române, alături
de cei doi regretați poeți: Corneliu Leu și Ligya Diaconescu. Al. Florin Țene a fost un susținător fervent al
inițiativei și a contribuit semnificativ la promovarea și organizarea
evenimentelor dedicate Zilei Limbii Române iar prin intermediul Ligii
Scriitorilor, a coordonat manifestări culturale în diverse orașe din țară,
consolidând astfel importanța limbii române ca element central al identității
naționale. Prin demersul făcut pe lângă Parlamentul României această sărbătoare națională, a fost
oficializată în România prin Legea nr. 53/2013, stabilind că data de 31 august să fie celebrată anual ca Ziua Limbii Române.
Scriitor de mare forță și
rafinament, dar și gânditor de marcă, cu o deschidere filosofică uimitoare, Al
Florin Țene a reușit să contopească în paginile lucrărilor sale luciditatea
critică cu emoția sinceră și
introspecția cu actul civic. GÂNDITORUL este, poate, una dintre sintezele cele
mai elocvente ale acestui profil intelectual complex, o carte în care autorul
se dezvăluie pe sine, dar în același timp dezvăluie o întreagă epocă, un întreg
popor și o întreagă problematică spirituală. Într-un demers ce transcende
simpla expresie literară, autorul articulează un discurs de o profunzime remarcabilă,
în care filosofia, memoria colectivă, istoria recentă și reverberațiile unei
ruralități arhetipale se împletesc într-o contemplare extinsă asupra devenirii
omului și societății.
Noul roman GÂNDITORUL, poartă amprenta
stilistică a renumitului scriitor Al Florin Țene, fiind
în fapt o meditație asupra lumii ca oglindă a sufletului și a cuvântului,
ca temelie a ordinii etice. Pe lângă reflecțiile filosofice și incursiunile
critice în istorie, romanul aduce un omagiu discret, dar profund, vieții rurale
tradiționale, acel „univers mic”, cum l-ar fi numit Blaga, în care
eternul se întrupează în gesturi simple.
Al Florin Țene evocă satul românesc nu în
maniera idilică a literaturii romantice, ci ca o sursă vie de înțelepciune și
echilibru moral. Satul este rădăcina începuturilor, punctul de pornire, acea
matrice nealterată a identității românești. ’’Ion a lui Ion’’ este un gânditor
în tăcere, un înțelept asemenea cuvioșilor din icoane, păstrător al unor
adevăruri ce scapă inteligenței grăbite a omului modern. Pentru el, stânca de munte este loc de
meditație, este ‘’piatra sa filozofală’’.
Descrierile frământărilor rurale, binețea dată oamenilor, rata cu care plecau
la oraș, preocupările oamenilor cu munca
la câmp, ciclurile anotimpurilor, etalarea sobrietății și răbdării țăranului
român, toate construiesc o frescă autentică a unei lumi în care gândirea nu
înseamnă întotdeauna abstractizare, ci tăcere fertilă, contemplație în mijlocul
vieții.
Clădită pe fondul unui vis al
gânditorului ’’Ion al lui Ion’’, narațiunea continuă pe marginea poveștii de
viață a unui alt gânditor, literatul Augustin Ostace. Scriitorul ne propune o arhitectură ideatică în care filosofia, literatura și
reflecția socio-culturală nu doar coexistă, ci se împletesc într-o simfonie a
spiritului însetat de ordine, sens și armonie. Autorul reușește,
printr-un demers de o rigoare conceptuală și o sensibilitate artistică
remarcabilă, să articuleze o dublă paradigmă a gândirii: pe de o parte,
filosofia ca temelie a oricărei organizări sociale și culturale durabile, iar
pe de altă parte, folosind cuvântul ca act fondator al realității, o realitate
care nu poate fi înțeleasă în afara contextului ei, asemenea unei note muzicale
izolate din partitura unei simfonii. Scrierea sa
transcende simpla contemplare intelectuală și se transformă într-o veritabilă odisee a minții în căutarea adevărului, un adevăr nu
abstract și steril, ci ancorat în însăși fibra realității noastre cotidiene.
Distinsul scriitor Al Florin Țene ne dezvăluie în cartea sa una dintre
cele mai tragice perioade din istoria recentă a României, acea rană deschisă în
memoria istorică, comunismul. Cu luciditate și gravitate, autorul evocă epoca
dictaturii roșii nu doar ca o deviație politică, ci ca o urmă adâncă în trupul
spiritual al națiunii. Spre deosebire de evocările timide sau idealizate ale
unor condeieri contemporani, autorul denunță fără ezitare ororile regimului
comunist, afirmând că acesta a făcut incomparabil mai multe victime decât
fascismul hitlerist, o afirmație provocatoare, dar argumentată din perspectivă
istorică și morală.
În această privință, GÂNDITORUL, devine o lucrare a memoriei, dar și a dreptei
judecăți pentru că Al Florin Țene nu vânează senzaționalismul istoric, ci caută
să repună în drepturi adevărul, fără echivoc. Domnia sa, înțelege că fără o
asumare a greșelilor trecutului, nu poate exista nici o reală reconstrucție
identitară. Scriitura sa devine astfel o formă de catharsis colectiv, o
invitație la trezire și responsabilitate morală.
Romanul GÂNDITORUL, este în fapt,
prin conținutul său o adevărată lecție de istorie cu detalii bine documentate, despre oameni și
locuri, personalități marcante, întâlniri cu scriitori, case memoriale, expoziții,
muzee, spectacole, toate trecute prin clepsidra timpului, pornind de pe vremea când ‘’Pereții au urechi și
ferestrele ochi’’ și până în zilele noastre.
Povestea vieții lui Augustin Ostace,
medic, scriitor și filozof, ne poartă într-o
buclă sferică a timpului vreme de șapte
decenii de pe plaiurile mioritice ale satului românesc, prin lagărul fostei
Yugoslavii, pe pământul făgăduinței în America, la Detroit, Chicago și New
York, apoi în diverse orașe europene, cu
popas în Germania și până în România, într-o închidere circumferențiară
autentică.
Augustin Ostace este un autor și
gânditor român născut în 1952 în Bistrița, cunoscut pentru abordările sale
interdisciplinare care îmbină filosofia, poezia, medicina și științele sociale.
După absolvirea Universității de Medicină din Cluj-Napoca în 1976, a decis să
fugă din țară emigrând în Statele Unite în 1989, obținând cetățenia americană
în 1995. În prezent, acesta locuiește în
Leverkusen, Germania. Opera sa vastă explorează teme precum „sapientologia”,
„biometafizica” și „conceptologia”, reflectând o viziune
enciclopedică asupra cunoașterii. Printre lucrările sale se numără volumele „Pathopoetica”
și „Sapientology &Sapientologist” în care combină reflecții
filosofice cu expresii poetice pentru a analiza condiția umană. Ostace este
cunoscut pentru stilul său enciclopedic și pentru încercarea de a sintetiza
diverse perspective filosofice într-un cadru unitar. Prin activitatea sa
prolifică, Augustin Ostace contribuie la dezvoltarea unei perspective integratoare
asupra cunoașterii, situându-se la intersecția dintre știință, artă și
filosofie.
Unul dintre
meritele fundamentale ale romanului GÂNDITORUL constă în revalorizarea filosofiei clasice ca
instrument de reconfigurare a prezentului. Asemeni unui discipol modern al lui
Platon, filosoful și gânditorul Al. Florin Țene ne invită să regândim ordinea
morală a individului ca pe o proiecție a sufletului omenesc, care reprezintă
matricea din care ar trebui să izvorască ordinea cetății. Astfel, virtuți
cardinale precum dreptatea, echilibrul și cumpătarea nu mai sunt simple
abstracțiuni, ci axe vii ale unei societăți autentice. Subtil dar profund,
autorul ne reamintește că adevărata reformă socială nu se poate realiza fără o
reformă prealabilă a conștiinței. Cartea sa devine, în acest sens, nu doar o
meditație filosofică, ci și un manifest etic pentru o Românie aflată în
căutarea busolei sale morale, rătăcită între nostalgii și deziluzii
postmoderne.
Într-o lume în care
sensurile par să se evapore în volutele unui discurs mediatic adesea lipsit de
profunzime, Al Florin Țene reînvie demnitatea cuvântului printr-o teorie
coerentă a limbajului, o pledoarie vibrantă pentru înțelegerea cuvântului nu ca
entitate izolată, ci ca element viu, organic, al unui întreg semantic și
ideologic. Această concepție relevă o preocupare profundă pentru claritatea
discursului și pentru responsabilitatea adevărului istoric. Pentru autor,
fiecare cuvânt este o verigă într-un lanț istoric, o notă într-o partitură a întregului care poate, dacă este atent
orchestrată, să redea armonia sensului pierdut
al lumii. În acest sens, filosofia limbajului nu este pentru Al Florin Țene un
simplu exercițiu teoretic, ci un act de igienă morală și o formă de rezistență
împotriva manipulării și dezbinării.
Între clasic și
contemporan, scriitorul AL Florin Țene croiește
punți de gândire în fața crizei identitare a unei lumi aflate în
permanentă metamorfoză. Înțelegerea corectă
a contextului este esențială pentru interpretarea informațiilor, element vital
într-o eră digitală plină de ambiguități retorice. Aici intervine filosofia
limbajului autorului în care trecutul și
prezentul se rejoacă pe aceeași scenă.
Deși într-o
bună măsură biografic, romanul GÂNDITORUL, nu este un refugiu
în trecut. Datorită elementelor cu
valoare de punct de sprijin, de înrădăcinare, romanul este o chemare la
reactivarea valorilor perene în fața unei modernități instabile. GÂNDITORUL, nu oferă răspunsuri definitive, ci deschide
porți către o reflecție profundă asupra întrebărilor esențiale. Ne întrebăm
oare ce înseamnă să trăiești drept? Ce înseamnă să transmiți adevărul? Ce înseamnă să construiești o societate
dreaptă?
Într-o eră a
distorsiunii, într-o Românie în care instituțiile par clătinate, iar discursul
public fragmentat, scriitorul Al Florin Țene ne propune o sinteză a adevărului înțelept
care nu se rezumă la o simplă nostalgie intelectuală, ci la un veritabil
proiect de regenerare a conștiinței colective. Redescoperirea dreptății, a
echilibrului și a sensului în cuvinte devine astfel echivalentul unei
reconstrucții identitare, nu doar la nivel individual, ci și național.
Opera marelui
scriitor Al. Florin Țene este, în esență, o scriere de frontieră, un liant
între eternitatea ideilor și volatilitatea prezentului iar GÂNDITORUL, este un roman care
nu doar se citește, ci mai ales se trăiește și se meditează, căci în paginile
sale se regăsește chemarea la reflecție, la rigoare morală și la o reconectare
profundă cu sinele și cu comunitatea. Printr-un limbaj în care descrierea
metaforică devine armă a adevărului, iar ideea gândului un catalizator al
transformării, renumitul autor ne oferă cu generozitate și blândețe, nu doar o
lectură, ci și o lecție.
O lecție
importantă, plină de har și de înțelepciune, despre cum poate filosofia
gândirii să reclădească lumea, iar cuvântul, atunci când este așezat cu sens și
conștiință poate redeveni stâlp de lumină într-un timp al umbrelor.
Johnny Ciatloş Deak
Membru al Uniunii Jurnaliștilor
Independenți din România
Senior Editor Globart Universum
Publishing House Canada
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu