de Gheorghe Pârja
America și Rusia, doi actori politici contemporani,
au oferit pe scena din Alaska un spectacol intens comentat. Miza: una uriașă: oprirea
morții și ruinei în Ucraina. În jurul evenimentului, care a polarizat atenția
lumii, premergător celui care a avut loc luni – întâlnirea Trump – Zelenski și
apoi cu cei șapte magnifici europeni: președinții Franței și Finlandei,
cancelarul Germaniei, prim-miniștrii britanic și italian, șeful NATO și șefa
Comisiei Europene, s-au construit numeroase păreri, dar și ferme atitudini. De
la lideri importanți, la oamenii de rând. Da, presupuneri și ipoteze. S-a
conturat opinia că Ucraina trebuie sprijinită să ajungă la o pace justă și
durabilă, dar am constatat și alte atitudini care judecă aspru orice ajutor dat
țării lui Taras Sevcenko.
Desantul european la Casa Albă și mai apoi
întrunirea Consiliului European au arătat îngrijorarea, dar și dorința de stabilitate
și siguranță, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa. Chiar dacă mai
șters, liderii români pledează pentru a ajuta în continuare Ucraina. M-am
întrebat, ca un om de pe graniță, cum ar fi lumea noastră dacă Rusia ar câștiga
războiul? Am găsit un răspuns într-un interviu al generalului (r) Virgil
Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO. Autorul sugerează
un scenariu despre care se vorbește mai puțin. Și nu aș dori să se împlinească.
O înfrângere totală a Ucrainei ar avea un dublu impact, asupra Europei și a
României. Rusia atacă furibund, iar Ucraina face față tot mai greu atacurilor
rușilor.
Pentru țările din Uniunea Europeană este esențial ca
ucrainenii să reziste în fața trupelor rusești. În Alaska și la Casa Albă se
vorbea despre oprirea morții, iar armata rusă răspundea cu drone și rachete
asupra civililor ucraineni. Generalul Bălăceanu, dar și analiști militari și
experți în politica internațională și geopolitică vorbesc despre riscurile mari
în cazul în care Ucraina ar pierde războiul. Rusia învingătoare le-ar putea da
de furcă unor state NATO, cu care ar avea graniță comună. România ar fi printre
ele. Alți comentatori, buni cunoscători ai fenomenului, au atras atenția că
victoria rușilor ar pune la Kiev un guvern marionetă și ar putea să-și îndrepte
atenția spre state ca Republica Moldova și Georgia. Și nu în ultimul rând, o
Rusie agresivă ar fi capabilă să dea târcoale și unor țări NATO.
Este un scenariu îngrijorător pentru europeni,
inclusiv pentru România. Generalul Bălăceanu spune că dacă ar câștiga războiul
cu Ucraina, rușii ar fi în stare să oblige armata ucraineană să întoarcă armele
împotriva Europei. Un scenariu care îngrozește multe capitale europene. Cei
care cred că dacă Rusia ar câștiga războiul s-ar mulțumi doar cu dezarmarea
Ucrainei se înșeală. Cu o conducere marionetă la Kiev ar fi o mare problemă.
Spune generalul Bălăceanu: „Nu putem exclude deloc un asemenea scenariu. Dacă
subordonezi politic un stat, așa cum Federația Rusă face cu Belarusul, forțele
care ți-au fost inamice îți devin peste noapte prietene și chiar acționează
alături de tine. Ar fi un scenariu devastator pentru România și toată Europa.
Aș da un exemplu mai aproape din istorie. Pilda cecenilor. Ei au luptat în două
războaie pentru independență, două războaie grele, ambele împotriva Rusiei. Și
au pierdut. La ora actuală vedem că Rusia folosește din plin forțe cecene
împotriva Ucrainei.”
Dacă Rusia ar supune Ucraina, scenariul amintit mai
sus ar putea fi plauzibil. Sper să fie doar un scenariu al domnului general,
fost reprezentant al României la Comandamentul NATO. Dacă ar învinge Ucraina,
Rusia s-ar apropia fizic de granița NATO, inclusiv de granița României. Și
atunci ar începe fel de fel de șicane. Există în istoria apropiată momente când
o Rusie victorioasă pe câmpul de luptă a obligat armatele învinse să i se
alăture împotriva inamicului. Și România s-a aflat într-o situație
asemănătoare. Armata Română a luptat inițial împotriva Uniunii Sovietice. Iar
după 23 august, când România a întors armele, sovieticii i-au obligat pe români
să li se alăture în campania împotriva Germaniei. Ba i-au pus, pe oștenii
români, în prima linie. Jertfa de sânge românesc a fost mare. Mărturie stau
monumentele din România, până la Zvolen.
Ce a urmat, scrie în cărțile de istorie. Un dram de
încredere ne dau întâlnirile liderilor europeni. Și decizia de a-i sta alături
președintelui Zelenski la Washington. În Biroul Oval, am auzit de multe ori
sintagma garantarea securității, la fel cum este și articolul 5 și mai puțin
despre cedarea de teritorii. Pe care țarul de la Kremlin și le dorește. Și
îndoiala că Putin vrea cu adevărat pacea sau respectă tratatele semnate.
Important este că a început dialogul. Și cel de la Washington are o undă de
speranță. Sperăm că liderii europeni l-au convins pe Trump să fie de partea
Europei și să-l vadă pe Putin exact așa cum este. Cu ură împotriva Ucrainei, a
Europei și a normelor dreptului internațional.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu