Adio valahi, adio români, multinaţionali încotro?

 de Ioan Andreica

  Poporul român nedecis încă de unde vine şi unde pleacă, ce vrea şi ce nu vrea, se află la începutul mileniului 3 în pragul pierderii identităţii şi lipsei de cârmaci şi a lipsei de obiective naţionale până la asimilare şi dispariţie. Poate atunci  îşi va căuta identitatea şi  va renaşte sub o altă formă şi alte obiective de identitate. Ştim că dacii şi geţii au dispărut  sau au luat altă identitate cu alte denumiri ceea ce e totuna cu dispariţia lor. Fondul etnic şi lingvistic geto-dac  a dispărut până la a nici nu le cunoaşte graiul, scrisul ceea ce la puţine populaţii s-a întâmplat. Ce i-a cutremurat atât de puternic pe daci de au dispărut total. Nici chiar după războaie nu puteau să dispară total. Poate incertitudinea lor de a mai exista. Nici o urmă de existenţă în afară de cele de pe columnă, dar şi ele cât sunt certitudine dacă nusunt însoţite de dovezi ale cunoaşterii scrisului şi culturii materiale. Cele atribuite dacilor, puteau fi  construite de alte culturi, alte uniuni de triburi, alte state locale cu alte denumiri. Sau găsit istorici care au pus peceta dacilor deşi deşi dovezile arheologice pot fi ale altcuiva dacă nu sunt însoţite de dovezi concrete lingvistice.  Ce populaţie putea fi aceea care să nu fi lăsat dovezi lingvistice, din scrierea lor în sute de ani de existenţă, şi mai ales una care a lăsat ruie de cetăţi.

 Foarte probabil că populaţiile aşezate temporar sau băştinaşe să fi fost altele. Aşezarea populaţiilor în spaţii de locuire vremelnice sau sedentare este stabilită şi promovată este foarte incertă de către istorici. Triburi sau uniuni de triburi sunt teoretizate ca existente în spaţii neclarificate şi confuze, istoricii neajungând la o consevare a spaţiilor. E vorba de toate triburile geto-dace şi chiar şi atribuirea lor precisă uno etnii sausau identităţi. Multe dintre triburile geto-dace se afirmă că nu sunt geto-dace şi multe dintre triburile care nu au fost geto-dace se atribuie că au fost geto-dace. Aşadar este o neclarificare totală, o degringoladă în stabilirea identităţii şi spaţiilor multor populaţii. Mai mult au fost şi triburi şi populaţii care au fost rămase înafara specificării lor sau deturnate de la însuşi autodenumirea lor cum este şi cazul românilor. Fără a face un studiu critic al scrierii ,,Istoria românilor”  de Nicolae Bălcescu dovedesc cu scrierile religioase  ,,Şematismele”  vremii, că vorbirea şi scrierea populaţiei locuitoare şi băştinaşă pe teritoriul României de azi şi nu numai era limba valahă şi populaţie denumită ca valahă de la atestarea documentară până dup 1850. Cine şi de ce a hotărât această deturnare de denumire radicală când populaţia se ştia valahă şi folosea limba valahă şi era notificată ăn documentele vremii ca valahă. Cum s-a putut transforma peste noapte un popor în altul?  Aşadar suntem români , dar ce facem cu denumirea istorică originară de-alungul veacurilor. S-a evaporat aşa pur şi simplu? Şi culmea trecută sub tăcere de cărturarii vremii şi a vremurilor ulterioare. Nu s-a renunţat prea uşor şi neştiinţific la identitatea valahă?  Teza că ne tragem de la Rîm nu este suficientă pentru asta şi nici analizată suficient.  Poporul valah are o altă versiune şi o altă origine şi o altă existenţă.  Ei pot fi şi cred că sunt urmaşii unei populaţii geto-dace şi mai dinainte, din o populaţie central europeană  sau carpato- danubiano- pontică ca fond rămas după pierderi şi migraţii. Aşadar deturnarea a fost posibilă şi cine ştie ce v-a ajunge populaţia valaho-română în viitor după cum e de atentă la existenţa ei.  Mai ales că poporul trăieşte vremuri şi mai propice pericolului ocupaţiilor şi nimicirilor şi tendinţelor străine şi mondiale aşa zisă globalizare. Va rezista poporul valaho-româm la identitate sau  se va transforma tot atât de uşor într-o naţie zisă poate europeni sau este deja transformată? Adio valahi, adio români, europeni încotro? Multinaţionali încotro?!