Potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate în perioada în care era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele invocate arată că încă din anul 1979, actualul guvernator al BNR ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin și sursă. În plus, Isărescu ar fi furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist.
Nota de adoptare a propunerii legislative a fost
citită de vicepreședintele Senatului, Sorin Cîmpeanu, care a condus ședința de
marți a plenului.
„Menținerea standardelor de integritate morală și
profesională la un nivel înalt într-o țară fostă comunistă nu face altceva
decât să consolideze principiile de demnitate și transparență care stau la baza
instituțiilor publice de înalt prestigiu, cum este Academia Română. Prin acest
proiect de lege dorim să transmitem un mesaj clar că România se angajează în
promovarea valorilor democratice și că instituțiile noastre academice țintesc
să fie piloni ai unui stat fondat pe acestea. Este imperativ să garantăm că
Academia Română este compusă din oameni integri care să ofere contribuții de
valoare pentru progresul științific și cultural al țării noastre”, se mai arată
în expunerea de motive.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii
752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române va fi dezbătută
de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Legea adoptată de Senat în cursul săptămânii trecute
stabilește că foștii lucrători su colaboratori ai Securității și persoanele cu
condamnări definitive la pedeapsa privativă de libertate nu pot fi membri ai
Academiei Române. Printre cei care ar putea fi afectați de această nouă lege se
numără și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Totuși, demersurile pentru
constatarea faptului că acesta ar fi fost colaborator al Securității s-au
blocat într-o decizie CCR.
Sursa:
NN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu