Bănuim, după cifre, că ne cam prefacem. Iar expresia cu Birocrația omului din birou aparține regretatului Ioan Gyuri Pascu, excelent comediant. Momentul e unul sensibil, aproape ar fi momentul să facem un pic de ordine. Urmează un an sensibil, deja de pe-acum miroase a lipsă de bani. Investițiile guvernamentale nu mai curg ca înainte, ba nici cele europene PNRR. Nu c-ar fi curs, s-au prelins doar. Dar uite, Guvernul, făcând joc de glezne populist, face conferință de presă din care reiese după cum urmează. Că s-au aprobat planurile de reorganizare pentru nenumărate instituții de Stat, gen AJOFM, Casa de Pensii, Cităm. Potrivit Guvernului, din cele 486 instituții în subordine, 429 au finalizat procesul de reorganizare. Au fost desființate 2.431 posturi de execuție și 2.177 posturi de conducere. Și începe lista ministerelor. Ca exemplu, la ministerul Finanțelor s-au desființat 19 posturi de conducere, iar la instituțiile subordonate s-au desființat 701 posturi. Nimeni nu ne spune însă că acele posturi erau reale sau doar blocate. Erau ocupate fizic, de persoane care vin în economia reală sau erau deținute și s-a renunțat doar la poziția pe stat de plată? Șeful de direcție a devenit doar șefuleț de birou? Că nu reiese.
Pe de altă parte, o altă situație, venită din zona
societății civile, spune că „pe 30 aprilie 2024, România avea cu 34.000 mai
mulți bugetari decât în noiembrie 2021. Adică 38 de noi bugetari zilnic, în
guvernarea ce se încheie”. Ei? Care cifre să le luăm în seamă? Ce să credem?
Angajările sau reducerile de personal? E foarte puțin clar. Cum suna inițial
măsura, atunci când guvernanții și-au dat seama că e foarte greu de susținut un
aparat de Stat supradimensionat, mai ales că o recunoaște public și oficial
prim-ministrul țării?
„Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru reducerea
cheltuielilor bugetare prevede eliminarea a 20% din numărul funcțiilor de
secretari/ subsecretari de stat, vicepreședinți până cel târziu la 1 ianuarie
2024. Conform actului normativ, numărul posturilor de consilieri din cabinetele
președinților/ vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/
agențiilor/ instituțiilor publice de la nivel central, președinților de
consilii județene/ vicepreședinților, primarilor/ viceprimarilor, prefecților/
subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii
autorităților/ instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel
târziu la data de 1 octombrie 2023. Totodată, doar angajații de la stat care
realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv vor
primi vouchere de vacanță de 1.450 lei per persoană în perioada 1 ianuarie 2024
-31 decembrie 2026”, conform digi24.ro.
Nu e grija noastră cine ce și de ce se reduce. Nu
avem niciun interes în zonă. În plus, știm că măsuri serioase nu se vor lua
decât după alegeri, din motive evidente. Dar culmea e că acel „după alegeri” se
suprapune perfect, în decembrie, cu schițarea viitorului buget, pe 2025. Cam la
limită, destul de tardiv sau ni se pare, suntem chițibușari? Cheltuielile cu
salariile bugetarilor au crescut cu 21% la cinci luni din 2024, mult peste
programarea de la început de an, care prevedea o creștere de numai 11%,
relatează Ziarul Financiar. Creșterea cheltuielilor de personal la 150 mld. lei
din 2024 vine ca urmare a faptului că guvernul cheltuiește mai mult decât și-a
bugetat cu aceste salarii. Guvernul a stins tensiunile din rândul angajaților
bugetari, în număr total de 1,3 milioane, și a aprobat majorări de salarii.
Astfel, cheltuielile au crescut cu un ritm aproape dublu față de bugetare și,
inevitabil, vor fi mai mari de 150 mld. lei în acest an.
Ca sumă, cheltuiala cu salariile angajaților din
domeniul public este triplă în 2024 față de acum 10 ani. Conform Mediafax.
Q.E.D.
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu