Trepte spre putere

Acuzat că nu are ideologie, că îi lipsesc structurile teritoriale, dar şi că nu are lideri şi un program, USR pare să treacă într-o fază de clarificări doctrinare. Rămânând un simplu vehicul la maşinăria electorală tot mai perfecţionată a preşedintelui, Alianţa 2020 USR-PLUS s-a lăsat purtată de valul comentariilor spumoase despre cum s-au pierdut sau cum s-au câştigat alegerile, uitând să-şi gestioneze propria victorie.

Au trecut trei săptămâni de la alegeri şi cei doi lideri, Dan Barna şi Dacian Cioloş au rămas într-o relaţie ambiguă faţă de PNL, faţă de candidatul acestui partid la prezidenţiale. Au început comentariile, presupunerile răutăcioase, întrebările. Trebuie făcută o precizare: deşi se prezintă ca o alianţă, USR-PLUS este perceput ca un partid, nu ca o alianţă. Din simplul motiv că partidul PLUS nu se vede nicăieri. Prin urmare nici nu au cum să se despartă. S-au aliat pentru un nume, pentru Dacian Cioloş, dar pe parcursul campaniei a reuşit să se impună şi un al doilea nume, Dan Barna. Din moment ce Alianţa 2020 avea deja doi lideri, întrebarea firească era care dintre ei va fi candidatul la preşedinţie? Lucrurile s-au clarificat: Barna şi Cioloş fac un cuplu, se constituie în uitatul cuplu preşedinte-prim ministru.

Este un lucru ce lipseşte celorlalte partide. Nici măcar la PNL nu se poate vorbi despre cuplul Iohannis-Orban pentru că se interpunea un alt partener al actualului preşedinte. În schimbul ajutorului dat candidatului prezidenţial PNL se presupunea că funcţia de premier îi era oferită reprezentantului USR-PLUS, Dacian Cioloş. Ca recompensă pentru că nu îşi va depune candidatura la preşedinţie.

Dan Barna a clarificat acest lucru. USR-PLUS va avea un candidat la preşedinţie şi unul la funcţia de premier. Persoanele sunt deja cunoscute. Cel care va pierde desemnarea la prezidenţiale devine automat candidat la funcţia de şef al guvernului. Aceasta este prima treaptă spre putere. Una reală, palpabilă, concretă. Aici, în existenţa unui cuplu, consistă prima etapă a unei strategii cu adevărat profesioniste. PSD, pe cât de mare partid este, la doar o jumătate de an de la alegeri nu avea nici pe timpul lui Dragnea, nici prezidenţiabil, nici partener de cuplu. Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când se vorbea despre un candidat comun PSD-ALDE, nu îndrăznea să vorbească şi despre candidatul la funcţia de prim ministru.

O simplă privire în spate demonstrează că prezidenţialele au fost câştigate de un cuplu. Iliescu-Năstase au acţionat ca un cuplu. Băsescu-Tăriceanu, apoi Băsescu-Boc, sunt exemple de cupluri electorale cu un puternic impact la alegători.

Alianţa USR-PLUS reînnoadă o tradiţie, un mod de a face campanie electorală cu reale şanse de succes.

Odată ce cuplul Barna-Cioloş se va oficializa, va începe adevărata competiţie electorală. Lupta pentru putere nu se va da în interiorul formaţiunilor politice, aşa cum se întâmplă acum, ci între competitori regimentaţi sub aceleaşi culori.

PSD îşi epuizează energia căutându-şi un nou lider. Congresul din 29 iunie va desemna preşedintele, urmând ca în etapa următoare să fie desemnat candidatul la prezidenţiale. Este un curs logic, susţinut de principalul favorit, ce pare să fie Viorica Dăncilă. Dacă viitorul prezidenţiabil nu va fi chiar preşedintele partidului, adică doamna Dăncilă, rezultă că dânsei îi va reveni poziţia de partener al cuplului electoral, adică de premier. Or, tocmai această calitate de şef de guvern i se contestă vehement.

Judecând strict după competenţe, deocamdată cuplul Dan Barna-Dacian Cioloş pare să fie cel mai bine poziţionat. Dar, aşa cum spuneam, adevărata bătălie va începe când vor fi anunţate oficial cuplurile PNL, Iohannis-Orban, Dăncilă şi candidatul prezidenţial PSD.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş