Preşedintele
socialiştilor europeni a devenit cel mai înverşunat adversar al PSD. Este o
ceartă în familie. În cea de-a doua familie politică. PES se mulţumeşte cu
locul doi pentru că în Parlamentul European nu există „putere” şi „opoziţie”,
funcţiile împărţindu-se proporţional cu mandatele. La rândul ei fiecare ţară
are anumite funcţii asigurate.
Poate acesta este şi motivul pentru care confruntarea
politică din campania pentru euroalegeri nu este atât de înverşunată ca în
cazul alegerilor naţionale.
Toţi eurodeputaţii primesc câte ceva. Dacă nu o funcţie,
nişte venituri foarte consistente, de mii de euro pe lună. De asemenea,
pensiile se dau în funcţie de numărul de mandate. Din acest punct de vedere
eurodeputaţii sunt oameni realizaţi pe viaţă.
Dar să revenim la problema iscată de Frans Timmermans. Este
primvicepreşedinte al Comisiei, provine din Olanda, unde partidul laburist,
deşi cu rezultate modeste, joacă un rol important în formarea coaliţiilor de guvernare.
A făcut parte din mai multe guverne, devenind unul dintre cei mai populari
miniştri olandezi. Este un personaj bine informat, cunoaşte mai multe limbi
străine, printre care şi rusa, iar în politică s-a remarcat printr-un
susţinător înfocat al UE. Ca şi în Regatul Unit, şi în Olanda s-a pus problema
ieşirii din Uniune.
În cadrul Comisiei Europene răspunde de legislaţia UE,
statul de drept şi garantarea drepturilor fundamentale.
Dată fiind personalitatea lui nu este greu de înţeles de ce
PES l-a desemnat pentru funcţia de prim vicepreşedinte al Comisiei Europene,
deşi există partide socialiste puternice în ţări precum Italia, Spania, Suedia.
Acelaşi Frans Timmermans cu care nu se înţeleg socialiştii
români din partidul condus de Liviu Dragnea este cunoscut ca un politician
care, în general, caută şi oferă argumente pentru afirmaţiile lui. În România
nu a reuşit să devină popular, deşi partidul din PES din România nu este unul
mic. Aşa cum nici România nu este o ţară mică. După numărul populaţiei suntem
pe locul 7 din 28 de ţări. Olanda, sau Regatul Ţărilor de Jos, ocupă locul 8,
imediat după România.
Se pune întrebarea dacă Timmermans nu iubeşte România sau
dacă are doar o problemă cu conducerea PSD. Având o responsabilitate în Carta
Drepturilor Fundametale, de ce Frans Timmermans nu este sensibil la
protocoalele dintre instituţiile de forţă SRI-DNA? De ce nu a luat niciodată în
analiză amestecul serviciilor secrete în justiţie şi până la urmă în politică?
Aici este un mare semn de întrebare. Şi nu numai din partea acestui olandez
care a trăit în Italia şi Franţa, dar şi a Comisiei Europene în general.
Călin Popescu Tăriceanu nu a reuşit să-i sensibilizeze pe
colegii din ALDE European. Abuzurile procurorilor DNA nu au convins
instituţiile europene şi nu i-au determinat pe oficialii UE să recomande luarea
unor măsuri pentru revenirea la normalitate a Justiţiei.
Dimpotrivă, Frans Timmermans a trimis scrisori de
avertisment primilor patru oameni din stat ameninţând că împotriva României se
poate declanşa articolul 7 din Tratatul UE care înseamnă scoaterea pe tuşă a
ţării noastre.
Să fie vorba doar despre o manevră de campanie electorală?
Îi interesează pe olandezi ce spune Timmermans despre guvernul din România?
Liviu Dragnea şi PSD au o singură explicaţie: Frans
Timmermans face un joc politic, în spatele căruia se află interesul Olandei
pentru portul Constanţa. Olanda s-a opus intrării României în Spaţiul Schengen.
Şi în continuare se opune. Recent şi premierul olandez a avut aceeaşi poziţie.
Aşadar, trebuie luat în serios avertismentul lui Timmermans? Vom afla numai
după alegeri.
Dumitru Păcuraru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu