duminică, 31 august 2014

Semnificaţii istorice pentru 1 septembrie


1715 - A încetat din viaţă Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei (1643-1715), supranumit "Regele
Soare", cel căruia îi este atribuită expresia "Statul sunt eu". (n. septembrie 1638)
1854 - S-a născut Engelbert Humperdinck, compozitor german care a compus opera "Hansel şi Gretel" (m. 1921)
1870 - A avut loc Bătălia de la Sedan, în urma căreia împăratul francez Napoleon al III-lea devine prizonier
1893 - Parlamentul României a promulgat Legea asupra Jandarmeriei Rurale, actul de naştere al Jandarmeriei Române
1900 - S-a născut Henriette Yvonne Stahl, scriitoare (Între zi şi noapte; Fratele meu, omul; Orizont, linie severă) (m. mai 1984)
1901 - S-a născut Marin Iorda, prozator şi dramaturg, director de teatre pentru copii, autor al unuia dintre primele desene animate româneşti, avându-l ca personaj pe Haplea (m. 25 iunie 1972)
1914 - Oraşul Sankt Petersburg este redenumit Petrograd
1916 - Bulgaria declară război României
1922 - S-a născut actorul italian Vittorio Gassman (m. 2000)
1928 - Ahmed Zogu se proclamă rege al Albaniei
1939 - Germania nazistă atacă Polonia. Începe cel de al doilea Război Mondial
1944 - A încetat din viaţă Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, creator al romanului românesc modern. (Opere: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Răscoala) (n.  27 noiembrie 1885)
1955 - S-a înfiinţat Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca. Concertul inaugural a avut loc la data de 4 decembrie 1955
1969 - Colonelul Moammar Gadafi preia puterea în Libia
1985 - Un echipaj francezo-american a descoperit epava transatlanticului Titanic
1991 - Uzbekistanul îşi declară independenţa faţă de URSS
1996 - A încetat din viaţă jucătorul şi antrenorul de fotbal al Craiovei Ion Oblemenco (n. mai 1945).


                                                                                                        I.I.D.

sâmbătă, 30 august 2014

Editorial.Rudi Stănescu versus Calul Tr(o)aian...

Ce diferenţă între oameni! Pe undeva e bine, ca individ, dar când în joc sunt speranţele celor care te-au pus acolo sau ai ajuns prin forţe proprii, te-au aplaudat şi iubit, atunci lucrurile se schimbă. M-am gândit să fac o comparaţie între doi constănţeni, la sugestia unui suporter HCM Constanţa, multiplă campioană a României la handbal masculin, echipă ce se află în pragul dizolvării! Este vorba despre Ionuţ Rudi Stănescu, portarul constănţenilor şi al echipei naţionale şi T.B., marinar de profesie. Pe Radu Mazăre nu-l băgăm în jocul nostru şi nici în seamă, îl lăsăm să se dea grandoman „într-o lingură de apă”, cum ar spune elevii mei din ciclul primar. Am vizionat meciul din Supercupa României dintre HCM Constanţa şi Ştiinţa Dedeman Bacău, scor 24-21 pentru marinari. La finalul partidei, deşi nu a fost plătit de 4 luni, Rudi Stănescu a spus că nu va părăsi corabia şi va juca în continuare pentru Constanţa şi gratis, deoarece, „HCM mi-a fost casa şi familia mea, iar acum la rău ar fi o blasfemie să plec. Ce exemplu aş da băieţilor?!”. Sincer, fiind în apropierea lui, m-au impresionat cuvintele spuse de marele portar.
Şi acum să trecem la celălalt personaj. Flotă nu mai are, de fapt nu mai are România şi, ciudat şi straniu, aceasta a fost vândută la fier vechi chiar pe vremea când T.B. (specialistul în ilegalităţi) era ministrul transporturilor. În calitate de Primar general şi-a însuşit terenuri şi vile, a intrat în tot felul de combinaţii cu interlopi şi milionari de carton, cu oameni cu probleme în justiţie, apoi în calitate de candidat la Preşedinţia României a lovit un copil cu dosul palmei, lucru evident pentru toată lumea, inclusiv pentru regretatul Dinu Patriciu, mai puţin pentru susţinătorii portocalii şi Daniel Funeriu, avocatul de serviciu al „marinerului” (mai cunoaştem cazuri şi la PSD, cazul plagiatului lui Victor Ponta). În cele două mandate în funcţia supremă în stat a dat declaraţii deloc diplomatice faţă de vecinii noştri, faţă de adversarii politici, faţă de presă, mai puţin faţă de cei care-l serveau întru sporirea avuţiei personale. Şi iată-l, asemeni lui Adrian Năstase la Cornu, moşier la Nana şi vecin cu, aţi ghicit, Elena Udrea, o femeie care înseamnă mult pentru Domnia sa. „Gusturile nu se discută”, aşa că nu le discut nici eu. Dar cel mai tare mă doare că a adus funcţia pe care o deţine, legal sau ilegal (azi nu vorbim de impotenţa Parlamentului majoritar PSD) la nivelul cel mai jos, adică sub nivelul mării.
Revenind la Rudi Stănescu şi T.B., dacă primul îşi respectă publicul şi susţinătorii, celălalt nici măcar asta nu face, a lăsat de izbelişte Partidul Democrat şi a înfiinţat o nouă mişcare politică. O să vedem dacă mai poate prosti destui români încât reprezentantul lor, o blondă, să câştige alegerile! Mirajul sacaunului prezidenţial e puternic...Dacă primul, Rudi Stănescu, este un cal pursânge, cei doi politruci, Traian şi Radu, ambii din Constanţa, sunt nişte gloabe! Justiţia română o să confirme spusele mele, mai devreme sau mai târziu.


                                                                             Gelu Dragoş

Foto-gluma zilei la "IZVOARE CODRENE"


                                                                                                     VeDeM

Nu avem literatură !

Am făcut această afirmaţie într’un interviu şi o susţinem. Avem temei?! Scăpaţi de autocenzura comunistă, se scrie mult, bine şi mai puţin bine, pe teme mici, pe teme mari, pe mărunţişuri şi pe găselniţe, la noi în Maramureş şi în toată ţara. O revistă, naţională, a lansat un concurs literar care oferă ca premiu un sejur pe litoral pentru două persoane.
Întâmplător ne-a ajuns la ureche o afirmaţie a unuia din juriu, că: „s’au prezentat 10.000 de manuscrise (!) multe scrise de oameni care n’au nimic de-a face cu scrisul (!) care scriu o poezie orbită sau cu tentă sexuală.” Se publică mult, pe merit şi pe bani şi totuşi ne lipseşte ceva, ne lipseşte marele roman, oare numai nouă?
În perioada interbelică aveam „marele roman”, pe „Ion” al lui Rebreanu, pentru viaţa din Ardeal, pentru imaginea Vechiului Regat, aveam romanele lui Camil şi Cezar Petrescu şi altele. Despre infiltrarea comunismului la noi, romanul „Zvetlana”, 1940, al lui Dessila, mai puţin pentru Moldova, al lui Ionel Teodoreanu etc. După 23 August, 1944, „când a năvălit cultura sovietică peste noi”,  silogismul unui profesor sas, de viţă veche, din Braşov, am devenit ceea ce nu eram şi nu doream să devenim, „realist socialist”. Marele Sadoveanu ne-a dat marele roman despre colectivizare „Mitrea Cocor”, care ne-a intoxicat tinereţea şcolară şi a construit un erou comunist îndoctrinat în prizonieratul sovietic şi venit în ţară cu divizia „Tudor Vladimirescu” ca să facă colectiv la Malul Surpat, în Bărăgan, unde înainte de colectivizarea comunistă toate satele erau foarte prăpădite. Bărăganul românesc, fost „coşul cu pâine al Europei”, scria ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, încă până şi prin anii ,80, a aşteptat colectivizarea sovietică adusă de Mitrea Cocor, ca să nu mai aibă ciulini, ci lanuri de grâu etc. Romanul a apărut concomitent cu Plenara CC (Comitetul Central al Partidului Comunist Român) din 3-5 Martie 1949, care a hotărît colectivizarea agriculturii. Campania trebuia pregătită „temeinic” ideologic şi „marele” Sadoveanu, se vede că informat corect şi la timp, s’a pus pe treabă. Romanul a fost distins cu „Medalia de aur pentru pace” în 1950, autorul a primt titlul de ”Erou al Muncii Socialiste”,  iar în 1960, „Premiul internaţional Lenin pentru întărirea păcii între popoare”. Ca să auzim în 1999 că există spirite foarte „ patriotice” care vor să’l spele pe Sadoveanu de păcatele comuniste, cum că ar fi fost „nevoit” să le facă, ceea ce este de asemenea o diversiune demagogic-neocomunistă fără seamăn. În vreme ce cultura românească îşi lăsa anii de viaţă şi creaţie în „pensionul” comunist, un Blaga, Voiculescu, Radu Gyr, Papadima, Dimitrie Gusti, Nichifor Crainic şi lista continuă compactând o carte, tovarăşul Sadoveanu, scriitor de care regimul avea mare nevoie, se plimba nestingherit între Bucureşti şi Moscova, la ora la care nimeni nu se putea plimba nici măcar în „lagărul” socialist.
Iarăşi o să ni se arunce în spinare că ne legăm de marile personalităţi... La urma urmei, din moment ce tot suntem o „perso-nulitate” după epitetul mai vechi din presa maramureşeană, o putem face căci nu mai avem nimic de pierdut, doar că... Cine crede că facem o afirmaţie „răutăcioasă”, gratuită, să ia operele lui Sadoveanu şi să se convingă singur. Recomandăm doar un volum, al 17-lea, apărut în 1959 la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă cu notiţa: „Această ediţie apare sub supravegherea autorului” cu o prefaţă de Mihai Gafiţa în care acesta spune: „Mihail Sadoveanu (prin lucrările din volum, n.n.) se situează între deschizătorii de drum şi în acelaşi timp printre cei mai de seamă reprezentanţi ai realismului socialist în literatura română. Opera sa este caracterizată acum de spiritul partinic comunist.” Ediţia cuprinde - 150 de pagini de laudă la adresa Uniunii Sovietice, sub titlul „Caleidoscop” şi „Fantezii răsăritene”, scrise în 1944-1945 şi apărute în 1946 - romanul „Mitrea Cocor”, 1949, „Nada Florilor”, 1950 (colectivizarea în Deltă) şi „Clonţ de Fier”, 1951.
La „istorica” Conferinţă Naţională a Scriitorilor din România, Iulie, 1971, Titus Popovici a promis solemn partidului că va scrie „marele roman al colectivizării.” Păcat că nu l-a scris, am fi avut o imagine, fie ea chiar şi falsă, a vieţii fericite a ţăranului român colectivizat, unde volens-nolens tot ar fi străbătut ceva, ceva din veridicul acestei „fericite” vieţi.
Dar lasă că a venit „livoluţia” şi ne-a adus toate libertăţile, dar mai ales originalităţile negândite. Începem să citim drept literatură nişte texte de îngheaţă apele vara şi nu numai atât, dar autorii sunt catalogaţi drept mari talente, promovaţi şi traduşi şi propuşi pentru toate premiile de pe lume! Aflăm din medii că scriitorul român Mircea Cărtărescu a fost premiat de Haus der Kulturen der Welt, din Germania, cu „Premiul internaţional pentru literatură” 2012. Din revista „Orizont” Timişoara, Mai, 2012, aflăm că... Cărtărescu a scris o trilogie „O capodoperă numită Orbitor” care, după Vladimir Tismăneanu, este „cartea cea mare a literaturii româneşti a ultimelor decenii” (...) „un talent clocotitor“, lucru notat nu doar de un N. Manolescu, susţinătorul său neclintit.  Romanul ”Orbitor”, apărut la Humanitas, editura condusă de Gabriel Liiceanu, a fost tradus de către ICR (Institutul Cultural Româm) din banii contribuabililor, în nouă limbi: franceză, germană, maghiară, suedeză, ebraică, norvegiană, spaniolă, neerlandeză, engleză, de fapt, în franceză de trei ori (1999, 2002, 2009) inclusiv la Gallimard, 2002, căci şi acolo dacă se plăteşte cu bani grei, se publică orice! În suedeză de trei ori, în germană de două ori. Ce avem de citit în „Orbitor. Aripa dreaptă”,  romanul unui talent „clocotitor”, la pag. 241: „Îmi bag pu... în regina Angliei”, tot la pag. 241:  „Mă fu... în ea de Casa Albă”. La pag. 242: „CIA ce căcat e”,  la pag. 84: „Îi plăcea să-şi pună degetul pe fund şi să-l miroase apoi”, iar la pag. 58: „Uite cum e cu ţara: cică limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de căcat, ca să-i arate cum e afară (...). Limbricu-ăla mic se gândeşte ce se gândeşte şi dup-aia zice: „Păi, tăticule, dac-aici e atât de frumos, de ce trebuie să trăim noi în gaura aia păroasă?, în duhoarea aia de căcat, în bezna aia groaznică?” Da’ taică-su-i zise răstit: „Fiule, să nu mai vorbeşti aşa! Aiai-i Patria!”....
Dar acestea nu sunt decât câteva „citate” de „literatură” a unui autor care vrea să reprezinte poporul român! Dacă Sadoveanu s’a spetit cu un roman de propagandă a partidului comunist, eliminând fondul, scriitura lui rămâne totuşi literatură, căci Sadoveanu n’a fost un scriitor de mâna a doua, dar ce este acest Cărtărescu? Nu cumva o ruşine naţională? Este această carte cea mai mare a literaturii româneşti a ultimelor decenii? Da, probabil că este din moment ce a fost propusă pentru Nobel, pentru care am plătit en gros, dar... ce să’i faci? „N’a fost să fie!” A fost o Herta Müller, „amărâta aia!” care se pare că a făcut „ceva” literatură!... Dar asta nu e destul, avem şi poeţi foarte literaţi, deasemenea clocotitor de talentaţi, unul din ei, Mihai Gălăţanu, care are o poezie pe care zeii literaturii române contemporane, Nicolae Manolescu Apolzan şi Alex Ştefănescu îi propun pentru manualele şcolare(!) Doar un citat, dintre cele mai „simple, mai nevinovate!...”:  „Câca-m-aş pe mine pe stradă, ce ţâţe ai fă, Patrie / O noapte cu tine, Patrie şi apoi să mor! / Între ţâţele tale, fă, Patrie, fă Fefeleago, vreau să ejaculez / Gâfâie şi tu un pic, fă, Patrie, ca să mă exciţi / Dă-ţi şi tu Tricolorul jos de pe tine / Să-ţi ginim bulanele goale / Ha’?” sau: „Îmi bag penisul meu lung şi negru în gura ta Românie!” Ne este jenă, dar trebuie să spunem. În original, este cuvântul întreg unde noi am pus puncte. Bunicile noastre, respectabile ţărance, una săracă, cealaltă bogată, dar ambele „de neam” formate la şcoala confesională întemeiată de Gheorghe Şincai, ne spuneau: „nu grăiţi îmbălăciuni, că nu’i slobod, îi păcat, să supără Dumnedzău şi atunci nu’i bine!”Se pare însă că pentru literaţii noştri de azi, „îmbălăciunile” bunicii reprezintă marea literatură! Ce să’i faci, am evoluat şi... trebuie să ţinem pasul cu postmodernismul, cu demolarea lui Christos, căci în fond ăsta este noul curent de mocirlă.
Unicul nostru istoric drept, curat, adevărat şi cinstit, la ora actuală, Neagu Djuvara, spune: „Nu suntem respectaţi în străinătate, nu din cauza că n’am jucat un rol important în istorie, ci fiindcă minţim!” Iată, că nu minţim numai în Istorie, ci şi în Cultură, în favoarea cui şi din îndemnul cui? Acesta este poporul român, al tradiţiei de omenie creştin-românească care a susţinut Neamul şi fiinţa prin milenii nemaipomenit de potrivnice?  Cine, care mafie plăteşte aceşti scriitori şi susţinători împotriva poporului care îi hrăneşte? La Conferinţa de Pace de la Paris, 10 Februarie 1947, Molotov, ministrul de externe sovietic, a declarat: „...neamul românesc de origine latină de la gurile Dunării este o eroare a Istoriei şi a sosit momentul geopolitic ca să fie îndreptată, iar acest neam de origine romană, o insulă latină într’o mare slavă, trebuie să dispară”.
În 2010, un părinte, un singur părinte din România a avut curajul să spună adevărul, nu numai dureros, ci şi extrem de tragic al învăţământului românesc postdecembrist. Cărţulia scriitorului Cărtărescu „Mendebil”, de 138 de pagini, a fost dată ca lectură obligatorie pentru elevii de cls. a X-a. Citind-o, mi-am pierdut echilibrul: Dumnezeule mare! Este posibil aşa ceva? Dar asemenea lectură de educaţie în cruzime şi barbarie n’a existat nici în comunismul cel atât de inuman şi sângeros, ca şi „jocurile” de-a chinui bestial animalele lipsite de apărare cu sânge rece a copiilor din gaşca Cărtărescu, cu el în frunte. Cu tot ateismul şi minciuna propagandei comuniste, asemenea lipsă de morală, de ţinută umană în educarea „tinerei generaţii„ n’a existat în comunism. Îmi pare rău, dar nu pot spune altfel. Azi toate indiciile, mai ales după 1989, duc la realitatea tragică că există undeva o mafie care are în ideologie distrugerea poporului român, pe orice cale şi pe toate căile. Dar cum orice fenomen din natură sau societate îşi are pagina şi contrapagina sa, oare în România actuală chiar nu există această contrapagină? Acţiunea şi reacţiunea? Unde sunt scriitorii adevăraţi, să’şi spună cuvântul căci doar nu vor fi fiind toţi de teapa tandemului citat sau a idioţeniei postmoderniste? Sunt toţi înregimentaţi? Unde sunt revistele? Sunt şi ele toate înregimentate? Unde sunt educatorii, fie şi numai câţiva, nu mai există creiere care să gândească, care să opună rezistenţă răului, care să fie în stare să formeze caractere drepte în România? Dar înaintea lor, unde este Ministerul Învăţământului? Toţi aceşti funcţionari împreună cu membrii guvernului susţin acest învăţământ „debil” „Mendebil” care tolerează siluirea conştiinţelor copiilor şi-a tinerilor predaţi de părinţi şcolii spre a’i forma oameni şi nu bestii. Dar dacă se propagă în şcoală bestialitatea lui Cărtărescu spre satisfacerea unor porniri sălbatice la copii prin lecturi „literare” obligatorii de-a chinui animalele bestial şi până la a chinui similar un coleg mai slab, un copil, sau un bătrân nu este nici măcar un pas, ci doar un sfert de pas sau poate şi mai puţin, atunci încotro se îndreaptă societatea românească, ROMÂNIA de azi? Unde sunt părinţii, care nu au un cuvânt? Unde este Biserica, a cărei menire este tocmai protejarea moralei în familie, şcoală şi societate? Unde este Patriarhul şi Cardinalul Bisericii românilor? Cunosc ei şi aprobă aceste texte şi versuri pentru manualele şcolare ale copiilor din şcolile româneşti? Cu toată jena, am înserat aceste versuri spre a fi citite de cei în cauză şi de toată lumea să se ştie ce „scriitori” care ne reprezintă avem, sau poate că nu ne interesează!?!
Care revistă se spurcă să publice asemenea murdării, sau poate că ar face-o, dar de teama să nu i se taie subvenţiile, apleacă capul şi cântă osanale! Această subcultură decadentă până la îngrozitor! O noncultură menită să ne şteargă de pe faţa Europei, căci un popor fără tradiţie şi fără documente, fără Istorie şi Oameni ai acestei Istorii „nu are dreptul la existenţă” spun duşmanii noştri şi nu sunt puţini. Oare, punând toate cele zise pe masă şi cântărindu-le, nu avem voie să ne întrebăm unde este literatura română contemporană? Unde este marele roman al ROMÂNIEI de azi? Există?


                                                                        TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU 

Fotografia zilei - Actriţa Cezara DAFINESCU


Semnificaţii istorice pentru data de 31 august

1811  - S-a născut Theophile Gautier, poet, prozator şi critic literar, precursor al parnasianismului (poezii: “Emailuri şi camee”, proză: “Căpitanul Fracasse”) (m. 23 octombrie 1872).
1821 - S-a născut Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (m. 8 septembrie 1894).
1848 - Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.
1867 - A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă” (n. 9 aprilie 1821).
1868 - A murit istoricul şi filologul Dimitrie Cozacovici, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1790).
1914 - S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949) (m. 11 decembrie 1989).
1927 - S-a născut prozatorul Radu Petrescu: “Catalogul mişcărilor mele zilnice” (m. 30 ianuarie 1982).
1927 - S-a născut poetul Dan Deşliu: „Lazăr de la Rusca”, „Minerii din Maramureş”(m. 4 septembrie 1992).
1928 - S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul „Affliction”) (m. 18 noiembrie 2002).
1963 - A fost instalat "telefonul roşu" (legătură directă) între Washington şi Moscova. Acordul a fost semnat, la Geneva, la data de 20 iunie 1963
1963 - A murit Georges Braque, pictor, sculptor, gravor francez (n. 13 mai 1882)
1967 - A murit scriitorul rus Ilia Ehrenburg (n. 27 ianuarie 1891)
1973 - A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei” (n. 1 februarie 1894)
1975 - A murit Raoul Bossy, istoric, diplomat, memorialist, autor al unor studii despre istoria diplomaţiei româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; s-a stabilit în Elveţia după ce, în 1948, autorităţile comuniste i-au retras cetăţenia română (n. 31 octombrie 1894)
1997 - Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său, Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris
2002 - A încetat din viaţă Lionel Hampton, pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat „ambasador al muzicii” Statelor Unite (n.20 aprilie 1908)
2005 - A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă recrutaţi să construiască bombele atomice care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
2011 - Ziua Limbii Române se celebrează din 1989, în Republica Moldova, odată cu revenirea la scrierea în grafie latină, anul acesta ea se celebrează şi în România.


                                                                                 I.I.D.

PROGRAMUL celei de-a IV-a ediţii a Festivalului Antic si Medieval Aeternus Maramorosiensis, 2014

VINERI, 5 septembrie 2014


ora 10,00: Târgul meşteşugarilor, manufacturierilor şi artizanilor populari din Maramureş,
ora 10,30: Sesiunea de comunicări ştiinţifice Sighetul – capitala politico- administrativă a Maramureşului – Sala Transist a Primăriei; lansarea broşurii cu acelaşi nume
ora 14,30:
-Vernisajul expoziţiei RETRO - Festivalul Aeternus Maramorosiensis în imagini;
-Vernisajul expoziţiei de documente din istoria Sighetului – Casa Ioan Mihalyi de Apşa;
-Colonia tinerilor artişti sigheteni;
ora 16.00: Deschiderea oficială a Festivalului: Fanfara ARMONIA (Târnăveni) -  trecerea în revistă şi parada trupelor de reconstituire istorică (Pietonală – Centrul Vechi)
Scena din parcul central al municipiului:
orele 16.30 -18.30: Reprezentaţii ale trupelor de reconstituire istorică:
16.30-17.00 – Ezüstsólyom
17.00-17.30 – Lupii din Pustă
17.30-18.00 – Asociaţia Clujului Medieval
18.00-18.30 – Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei
orele 18.30 – 24.00: Dansuri medievale, concerte de muzică medievală, pop, jazz, rock alternativ:
18.30 – 19.00 – Lets Dance – Sighetu Marmaţiei
19.00 – 19.50 – Huniadi Cantores - Hunedoara
20.00 – 20.50 – Jazzy Bird – Cluj-Napoca
21.00 – 21.50 – Dirty Shirt – Seini
22.00 – 22.50 – Odyssey – Suceava

SÂMBĂTĂ, 6 septembrie 2014

ora 11.00 – Muzică de promenadă: Fanfara ARMONIA (Târnăveni)  – Centrul Vechi
ora 12.00 – Vernisajul expoziţiei „Maramureşenii în Primul Război Mondial” – Muzeul Maramureşului
ora 16.30 – Concert de muzică instrumentală  - Biserica Romano-Catolică
Scena din parcul central al municipiului:
orele 16.30 – 19.00: Reprezentaţii ale trupelor de reconstituire istorică:
16.30 – 17.00 – Virtvs Antiqva
17.00 – 17.30 – Lupii din Pustă
17.30 – 18.00 – Ezüstsólyom
18.00 – 18.30 – Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei
18.30 – 19.00 – Asociaţia Clujului Medieval
orele 19.00 - 24.00: dansuri medievale, concerte de muzică medievală, pop, punk, rock alternativ:
19.00 – 19.50 – Huniadi Cantores – Hunedoara
19.50 – 20.30 – Mini Maxi DC – Sighetu Marmaţiei
20.30 – 21.00 – Camelia Trifoi – Sighetu Marmaţiei
21.00 – 21.30 –  Griff Band – Sighetu Marmaţiei
21.40 – 22.50 – Les Elephants Bizarres – Bucureşti
ora 23.00 : PROCONSUL

DUMINICĂ, 7 septembrie 2014

orele 17.30 -19.30: Reprezentaţii ale trupelor de reconstituire istorică:
17.30 – 18.00 – Asociaţia Clujului Medieval
18.00 – 18.30  - Virtvs Antiqva                                                                                            
18.30 – 19.00 - Ezüstsólyom
19.00 – 19.30 – Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei
orele 19.30 -24.00: dansuri medievale, concerte de muzică medievală, folk, pop, rock:
19.30 – 20.00 – Artigean – Sighetu Marmaţiei
20.00 – 20.30 – Basemants – Sighetu Marmaţiei
20.30 – 21.00 – Roxana Matei – Sighetu Marmaţiei
21.00 – 21.40 – Sky Swallows Challenger – Cluj Napoca
21.40 – 22.50 – Desant – Timişoara
ora 23. 00 : Ioan Gyuri Pascu

Eveniment organizat de :
Consiliul municipal Sighetu Marmaţiei
Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei
Primăria Sighetu Marmaţiei


                                                                         GDL

Balada lichelismului pursânge



Suntem ce-am fost, ba chiar mai mult
lichele vrednice-n urcare –
din bolșevism ne tragem seva
și vrem a sa restaurare.

Dar – lucru lesne de-nțeles –
nu-n orice chip, ci inspirat,
cum dialectica pretinde
în comunismul luminat

și cum unita Europă
de formă-i doar preocupată,
căci e știut că în esență
democrația ei e moartă.

(În confruntarea cu a noastră
democrație carpatină,
democrația apuseană
pare uzată și haínă...

 Corul lătrătorilor:
Deși sporește an de an
a datoriei grea povară,
putem oricând să dovedim
că nu-i vândută-ntreaga țară.)

Ni se impută lichelismul
din care am făcut o artă,
când statului încăpușat
noi i-am croit o altă soartă?

S-avem pardon, dar nu se spune
când rău-n trup e peste poate
de moartea își ascute coasa,
că numai cui pe cui se scoate?!...

Așa și noi. Din lichelism
făcut-am zale pentru țară,
ca-n socoteli să nu-ncurce
toți nepoftiții din afară.

Ba și mai și – clară dovadă
că statu-i bine cârmuit:
Pe băgăcioși îi mazilim,
iar chiorii-nvață ce să vadă!

Știind prea bine că-n istorii
se-amestecă bunul cu răul
cum însuși omu-i plămădit,
și-abia când sensu-n fapt istoric e zidit
divinul deget granițe trasează
între sublim și detestabil,
întreb atunci:
Ce-i de dorit,
ca alții pentru noi să facă
și, resemnați, fărâme să primim
de la festinul lor
peste atâtea veacuri arcuit,
ori să-ndrăznim
- nepricepuți dar cu elan –
căruța românească s-o mișcăm,
chiar de-o luăm pe-un drum cotit?...

Oricât de tare ne-ar durea
parte avem de tristul adevăr:
Au fost sfinți mii și vor mai fi,
dar nu ei trag istoria de păr!

Istoria umană-i dusă mai departe
- astfel plinind a timpului menire –
de-aceia toți ce-s torturați de-un scop
și nu se tem de-a vulgului cârtire.

Cum scopu-nalt se folosește
de mijloacele deocheate,
noi ne-nlțăm și ne menținem
prin lucrătură ca la carte:

Minciuni, trădări, sluj cât încape
și multe alte josnicii,
fără de care-i imposibil
lichea faimoasă să devii.

Le rabzi pe toate, totul trece
când te-ai ales cu vreun folos,
dar orice-ai face, mori lichea
chiar de-ai întors haina pe dos...

            Sighetu Marmației,                                                           George PETROVAI
                25 aug. 2014





E septembrie. E toamnă. Înseamnă că încep emoţiile! Începe şcoala în 15 septembrie...

Școlărița
           Fiecare început de an școlar aduce cu sine emoții, lacrimi in colțul genelor, speranțe, bucurii. Curtea școlii devine iar neîncăpătoare pentru mulțimea fremătândă de bunici, părinți, copii, profesori. Fiecare  cu gândurile, visele  și sperantele sale.
            Închid puțin ochii și undeva, departe, văd o mică școlăriță. E îmbrăcată în clasica uniformă pepit, cu șorțulețul bleumarin  și guleraș alb brodat. Pe cap poartă o cordeluță albă, iar în spate duce un ghiozdan puțin cam mare pentru  trupușorul plapand. Are doar șase ani și două săptămâni  și merge pentru prima dată la școală. Pășește voinicește alături de mama sa.
          Gândul ei zboară la Rubina– păpușa sa preferată, rămasă singură acasă pe canapea, la cățelușul de pluș negru, care-și pierduse un ochi de mărgică și de mila căruia  plânsese o după-masă întreagă, la jucăriile de la grădiniță și la doamna educatoare, la copiii mai mari din vecini, care mai în glumă, mai în serios o avertizaseră:
-                     Lasă, ai să vezi tu când o să mergi la școală!
  Tresare puțin și se oprește  întrebând speriată:
-                 Mamă, ce e școala? E un  lucru rău?!
Mama îi zâmbește:
-                  Cum să fie, draga mea? Școala e cel mai frumos lucru din lume. O să ai acolo prieteni, o să primești cărți, vei învăța să scrii, să citești, vei afla o mulțime de lucruri! O să-ți placă cu siguranță!
Vocea caldă a mamei a liniștit-o, nu-i mai este frică. Pășește cu încredere spre școală.
Avea să întâlnească acolo oameni deosebiți: domnul învățător Ioan Buda – cel care cu infinită răbdare  i-a purtat mânuța tremurândă atunci când ovalul semăna mai mult cu un pătrat, l-a cunoscut  pe inimosul instructor de dansuri– învățătorul Nicolae Nistor, apoi pe tânăra dăscăliță Mărioara Coza– sufletul  activităților extrașcolare, pe domnul învățător Valer Coteț   și   pe  mulți alții– adevărate modele de dascăli. Făclii care s-au stins dând altora lumină.
  Și a trecut ireversibil timpul. Școlărița cea mica a rămas undeva în amintire. În locul ei, în curtea școlii, o dăscăliță cu părul puțin grizonat pe la tâmple, își întâmpină școlăreii. Le zâmbește cu drag și îi conduce spre sala de clasă.  Apoi își retrăiește copilăria cu fiecare generație de elevi.

                                              
                       prof. înv. primar  Codruţa TĂMAŞ

Liga Naţională de handbal feminin. SCM Craiova - HCM Baia Mare 21-32 (7-17)


 Sala sporturilor din Craiova; circa o mie-cincisute de spectatori;
Etapa I din Liga Naţională;
Au arbitrat foarte bine: Theodor Şerbu şi Andrei Vasilescu (Bucureşti);
Observator federal: Doru Stamatoiu (Vâlcea);
Aruncări de la 7m: 4-5 (transformate 2-3, au ratat Apipie, respectiv Davidenko si Buceschi);
Minute de eliminare: 2-8;

SCM Craiova: Pasca (6 interventii), Munteanu (9 interventii, inclusiv doua aruncari de la 7m) - Eidem 4, Tanasie 4, Cioaric 3 (1), Parvut 2, Georgescu 2, Apipie 2 (1), Lazarin 2, Ianasi 1, Florica 1, Amariei, Bonea; antrenori: Aurelian Rosca (principal) si Gheorghe Sbora (secund);

HCM Baia Mare: Arenhart (7+1), Ungureanu (7+1), Dumanska (2) - Herrem 5, Davidenko 4 (1), Ardean Elisei 3, Tătar 3, Marin 3, Oltean 3 (1), Artsiukhovich 2 (1), Ada Nechita 2, Lobach 2, Szucs 2, Makeeva 1, Gjorgjijevska 1, Buceschi 1; antrenori: Costică Buceschi (principal) şi Magda Kovacs (secund);


                                                                                                    GDL

Gluma zilei - "Arde-te-ar focu'?!"

Polițistul Ioan M. comandant în Şomcuta Mare îl oprește pe Văsălie din Ciolt, îi dă amenda, Văsălie plătește în prezenţa soacrei lui şi-i zice polițistului pe care-l cunoştea de la un chef la Moldovan în centru, că domnului comandant îi place să bea: "Căldură mare dom'poliţist. "
A doua zi la fel, amenda, Văsălie din Ciolt, plătește, după care zice: "Căldură mare dom'poliţist!”"
A treia zi, polițistul nervos de felul dumnealui, îl oprește iar pe Văsălie şi-i spune cu voce de boss:
-Azi nu-ți mai dau amenda, dar spune-mi și mie de ce tot spui „Căldură mare”, ca-n schiţele lui I.L.Caragiale?!
La care Văsălie îi răspunde:
                                              -Păi cum altfel să-ți spun: „Arde-te-ar focu'?!”

                                        
                                             (auzită de la prof. Cornel Gheorghe Cosmuţa)

Fotbal de clasă. Componenţa grupelor Ligii Europa

Grupa A: Villarreal (Spania), Borussia Monchegladbach (Germania), FC Zurich (Elveţia), Apollon Limassol (Cipru)

Gupa B: FC Copenhaga (Danemarca), FC Bruges (Belgia), AC Torino (Italia), HJK Helsinki (Finlanda)

Grupa C: Tottenham (Anglia), Beşiktaş (Turcia), Partizan Belgrad (Serbia), Asteras (Grecia)

Grupa D: FC Salzburg (Austria), Celtic (Scoţia), Dinamo Zagreb (Croaţia), Astra Giurgiu (România)

Grupa E: PSV Eindhoven (Olanda), Panathinaikos Atena (Grecia), Estoril (Portugalia), Dinamo Moscova (Rusia)

Grupa F: Internazionale Milano (Italia), Dnepr (Ucraina), St. Etienne (Franţa), Qarabaq (Azerbaidjjan)

Grupa G: FC Sevilla (Spania), Standard Liege (Begia), Feyenoord (Olanda), Rijeka (Croaţia)

Grupa H: OSC Lille (Franţa), VfL Wolfsburg (Germania), Everton (Anglia), Krasnodar (Rusia)

Grupa I: Napoli (Italia), Sparta Praga (Cehia), Young Boys (Elveţia), Slovan Bratislava (Slovacia)

Grupa J: Dinamo Kiev (Ucraina), Steaua Bucureşti (România), Rio Ave (Portugalia), Aalborg (Danemarca)

Grupa K: Fiorentina (Italia), PAOK Salonic (Grecia), Guingamp (Franţa), Dinamo Minsk (Belarus)

Grupa L: Metalist Harkov (Ucraina), Trabzonspor (Turcia), Legia Varşovia (Polonia), Lokeren (Belgia)

Faza grupelor se desfăşoară în perioada 18 septembrie - 11 decembrie 2014.


                                                                                            GDL

Simona Halep, eliminată în turul trei al US Open !

Vineri, Simona Halep nu a putut face faţă jocului avântat al Mirjanei Lucici-Baroni, fostă numărul 32 mondial, în 1998, când Halep avea 7 ani, care s-a aflat în permanenţă în ofensivă. Fără complexe, dar cu un bagaj variat de lovituri, cu o strategie de a căuta mereu contre-pied-ul adversarei, cu o încredere dată de experienţă, cu spirit de luptătoare indiferent de scor, croata a părut că stăpâneşte jocul din punct de vedere psihic chiar şi atunci când era condusă. A încercat tot timpul să fie agresivă, chiar dacă a greşit de multe ori (de exemplu 31-12 greşeli neforţate în primul set). Însă evoluţia ei curajoasă a produs şi puncte câştigătoare (22-13, tot în primul set).
Simona Halep a avut o evoluţie oscilantă în primul set. Ea început meciul cu un break, apoi a condus de două ori cu 40-0, dar a pierdut de fiecare dată ghemul. A condus şi a treia oară cu 40-0 şi a egalat la 2. Au urmat trei ghemuri consecutive câştigate de româncă, însă nu uşor. Momentul de referinţă al meciului s-a înregistrat la 5-2, când Halep a avut trei mingi de set, anulate de adversară, care a obţinut break-ul după un ghem de aproape nouă minute. La 5-3, Halep a avut o cădere inexplicabilă, a pierdut 11 mingi la rând şi s-a văzut condusă cu 5-6. Simona Halep şi-a revenit doar pentru a egala la 6, dar apoi a pierdut dramatic tie-break-ul. Lucici a condus cu 6-4, Halep a egalat, apoi croata a făcut 8-6 şi a câştigat setul, după 66 de minute de joc. Recunoscută pentru revenirile sale, Halep nu şi-a mai regăsit cadenţa în setul al doilea. La 1-1, ea şi-a cedat serviciul, a mai făcut-o o dată la 2-4 şi s-a recunscut învinsă cu 2-6, după alte 28 de minute.
Mirjana Lucici, o jucătoare precoce şi foarte talentată, are în palmares o semifinală la Wimbledon în 1999 şi două titluri WTA, dar din 2004 până în 2009 a avut doar câteva prezenţe în meciuri oficiale, din cauza unor probleme de familie.
În schimb, Halep nu a mai reuşit buna ei evoluţie defensivă, nu a putut să lungească punctele pentru că a fost tot timpul în dificultate, nu a găsit marginile terenului, iar serviciul a trădat-o de foartă multe ori (a pierdut primul set cu o dublă greşeală, cinci în total). Simona nu a făcut un US Open pe măsura aşteptărilor şi semnele eşecului au apărut de la primul meci, când a cedat un set în faţa unei sportive din afara circuitului profesionist. De altfel, acesta este cel mai slab turneu de Grand Slam al ei din acest an, după sferturile de finală atinse la Australian Open, finala la Roland Garros şi semifinala la Wimbledon.
Simona Halep va primi pentru participarea în turul trei 105.090 de dolari şi 130 de puncte WTA.
La ediţia trecută a US Open, Halep a atins faza optimilor de finală, cea mai bună performanţă din carieră la Flushing Meadows, fiind eliminată de italianca Flavia Pennetta, cu scorul de 6-2, 7-6 (3).

vineri, 29 august 2014

Fotografia zilei - Actriţa Mariella PETRESCU


A emigrat în Statele Unite după succesul cu "Păcală" în regia lui Geo Saizescu!

Semnificaţii istorice pentru ziua de 30 august 2014

1848 - S-a născut diplomatul şi publicistul Gheorghe Bengescu, membru al Academiei Române (m. 23 august 1921).
1848 - A avut loc măcelul din satul Luna (Turda), unde mulţimea se adunase pentru a protesta împotriva "uniunii" Transilvaniei cu Ungaria
1698 - A apărut, la Iaşi, prima scriere filosofică românească - "Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul" de Dimitrie Cantemir
1891 - A încetat din viaţă Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist şi matematician, vicepreşedinte al Academiei Române
1910 - S-a născut Augustin Z.N.Pop, istoric şi cercetător literar, autor a peste 20 de volume de istorie literară, din care cea mai mare parte dedicată operei lui Mihai Eminescu (m. 1 aprilie 1988)
1916 - A căzut pe frontul de la Predeal, Mihail Săulescu, gazetar, poet, prozator, dramaturg (n. 23 februarie 1888)
1954 - A încetat din viaţă Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic, membru şi preşedinte al Academiei Române; a fondat Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), la conducerea căruia s-a aflat timp de 13 ani (n. 14 septembrie 1876).
1964 - A încetat din viaţă Scarlat Lambrino, istoric al Antichităţii, epigrafist, membru al Academiei Române (n. 16 august 1891)
2003 - A încetat din viaţă Charles Bronson, actor american cunoscut pentru roluri din filme de acţiune: “Cei şapte magnifici”, “Justiţiarul”. (n. 1921)
2006 - A încetat din viaţă actorul american Glenn Ford: "Gilda", "The Big Heat" şi "Midway". A format pe ecrane un cuplu fascinant împreună cu Rita Hayworth, cu care a filmat şase producţii (n. 1916).
2010 - A încetat din viaţă cântăreţul şi compozitorul american Bob Lenox, care a colaborat cu artişti precum Tina Turner, Jimi Hendrix şi Joe Cocker. Stilul lui a fost unul unic, combinând pop, blues, rock, folk, jazz şi muzică de film (n. 1944).


                                                                                                       I.I.D.

POESIS - MARIANA CRISTINA POPAN

Rugă către cer....

Dintr-o zare se desfată
Nourii-ncărcaţi de apă
Peste gureşele  vrăbii
Dintr-a ierburilor săbii.

De pe culmea netezită
De a calului copită
Se aude un răsunet
De a vântului lung vuiet.

Cu un  piuit  preludiu
S-a lăsat în iureş uliul,
Ce  şăgalnic se avântă
Peste dealuri, peste stâncă.....

De  prin văi înrâurite
Se-alarmează unduite
Valuri reci peste poteci,
Nu te lasă să le treci.

Te-ar mai saluta odată,
Trecător pe tine, iată!
Însă, cum natura  sură
Ce-ai secat-o-n bătătură

S-a cam supărat amar,
Precum codri de cleştar
De nu-ţi spun în zori de zi
Bună dimineaţă fii!

Nourii cu reci  de ploaie
Codrii peste tine-ndoaie,
Din adâncuri văi să toarne
Nervi cu tunete –ce toane!

Cu un sunet de tenor
Cerul  cutremurător
Îţi astupă scărişoara
De-ţi întunecă şi ţara.
Doamne, rău s-a supărat
Codru veşnic minunat,
Codrul cu verdeaţa lui,
Frumos precum altul nu-i!

Codrul veşnic viu şi tânăr,
Înflorind cireş şi măr,
Bradul veşnic înverzind,
Numai omul rătăcind....

Va-ndura  destinu-i dat
De-al naturii neiertat?
Suportav-a ce-i nescris,
Legea firii de ne-atins?
.......................................
Din ploi dese   de afară,
C-un strop picurat  de ceară
Am încondeiat o rugă,
Către ceruri să ajungă..

Ruga sufletului mic,
Printre slove  de nimic-
Aş rosti către-al nost-cer
De a ne ierta stingher!

În loc de bunădimineaţă,
Lumineze iar la faţă
Cu o rază de la soare,
Doar un strop peste cicoare!......

Mereu miroase frumos....

Miroase-a dorurilor iarbă
Din câmpurile din trecut umblat,
Miroase-a flori din mândra salbă
Ce-nvăluiesc păduri de altădat...

Miroase a natură împrejur,
A  aer plin de vechi alean,
A ceruri limpezi, ceruri de azur
Ce veşnic colorează  chip uman....

Miroase printre flori un curcubeu.
Cristal de clopoţei a inundat
Peste-ale lumii porţi şi-ntr-un eseu
Le-aşterne nouă.....eu le-am admirat.

De-ar mirosi mereu a floare
Suflete sfinte care suie-n cer,
Ar fi  pământ care-ar renaşte-n soare
Un nou pământ,  mult mai prosper.

De-ar mirosi din chintesenţa veche
Venită din străbuni părinţi,
Prin ei renască spirite-n priveghe,
Prin strănepoţii lor, mereu cuminţi....

Ar re-nvia prin spirit sfânt străbunii,
Iar noi am fi mai vii ca altădat,
Ştiind cum să ne creştem junii
Înmugurind păşuni de altădat!


 Colindând printre  clipe....

Sunt venită din trecut,
....nu știu cum am apărut....
Cred,...mă aflu în prezent,
Timpul meu e-n ascendent?

Dar  acum sunt călător,....
Spre  prezent? Spre viitor?
Viața mea-i buchet de clipe,
Mai amare,  mai acide....

Sunt aici, mâine acolo,
Azi cu-amici...Dar mâine?...Solo....
Ba  aproape, ba departe....
...timpul  clipele-și împarte....

Pretutindeni clipe-s dulci
Amalgane  ce le-ncurci,
Pe  când clipele-ți vibrează...
Parcă  dormi,...mintea-ți visează....

Sunt venind din depărtare
Alte clipe călătoare,
Însă ele-s cam amare.....
Parc-ar  şti  să  te-nfioare..
De  prea multe  vremuri clipe-s,
Ale timpului echipe,....
Mai încete, mai rapide,
Mai puternice, tacite....

Ca  oricare  clipe reci,
Mai apoase,  ori mai seci,
Noaptea le presară-n vise-ți,
Visător, acuma cugeți......

Căci  în  ziuă  clipele-ți
Liniștiri spre alte vieți?
Liniștiri te-nvăluie.....
Somnul drag te năruie....









Gluma zilei - Suspiciune

Un student, fiu de mamă foarte posesivă, a chemet-o pa mama lui la masa în garsoniera în care locuia ca subchiriaş cu proprietara. La masă a fost prezentă şi chiriaşul principal, o fata superbă, 90-60-90.
Mama lui, o femeie trecută prin multe, a studiat-o atentă pe fată şi bănuia că e ceva între ei. După teminarea mesei care s-a lăsat cu un desert nemaipomenit era sigură că nu sunt doar colegi de cameră.
Băiatul, parcă ar fi citit gândurile mamei sale:
 - Ştiu la ce te gândeşti, dar crede-mă, între noi nu este nimic altceva, doar împărţim garsoniera ca doi colegi buni ce suntem!
După cca. a săptămână fata îi spune băiatului  plină de suspiciuni:
- De o săptămână, de când a fost aici maică ta nu mai găsesc polonicul de argint ...
- Nu-mi pot închipui ca ea ar fi făcut aşa ceva, are acasă vreo 3-4 polonice, dar îi scriu să fiu sigur.
Feciorul mamei s-a aşezat la masă şi greu de tot i-a scris mamei lui:
"Draga mamă,
Nu-ţi spun că tu ai fi luat polonicul de argint din garsoniera colegei mele, nici că nu ai fost tu. Fapt este însă că, de atunci de când ai fost la masă la noi polonicul lipseşte iar colega mea a făcut fasole!
Al tă.... "
După câteva zile soseşte răspunsul mamei:
"Dragă fiule,
Nu spun că tu te-ai culcat cu fata aceea frumoasă şi şmecheră, dar nici că nu te-ai culcat cu ea.
Fapt este însă că, dacă ea ar fi dormit în pătucul ei atunci de mult ar fi găsit acel polonic.

Mama" GDLUCĂCEAN

Meciurile amicale nu se pun: Ştiinţa Explorări Baia Mare - CSVM Zalău 1-3

Ştiinţa a pierdut primul amical jucat cu noile achiziţii, pe seturi, Ştiinţa Explorări - CSVM Zalău 1-3 (-19, -21, 23, -17)-
Marius Botea şi Sorin Pop II au utilizat formula: Răileanu, Veber, Bălhăceanu, Suson, Graham, Păştean, Balog (libero). Au mai jucat: Râpeanu, Klanac, Neamţ, Nagy, Goteciuc, Olar (libero).
Iată ce a declarat, la finalul partidei, pe site-ul oficial al clubului, Marius Botea, antrenor principal:” Echipa a avut o evoluţie normală pentru această perioadă de peregătire. Diferenţa s-a făcut la capitolele serviciu şi preluare, unde noi mai avem mult de lucru. Trebuie, de asemenea, să ne îmbunătătţim şi blocajul.”


                                                                                 Gelu Dragoş

Afiş electoral. Cine ghiceşte unde s-a întâmplat asta primeşte două numere din revista "Izvoare codrene"!


.. se intampla la Biblioteca judeteana, 1 - 6 septembrie 2014



Marți, 2 septembrie, ora 17, Salonul Artelor
Va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Salonul de toamnă”, organizat de Asociația Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic”.
Expoziția poate fi vizitată la Salonul Artelor în perioada 2-12 septembrie.

Miercuri, 3 septembrie, ora 10, Sala de Conferințe
Va avea loc Conferința publică cu tema “The continuity of concepts” (Continuitatea conceptelor) a domnului Barrie Gilbert (SUA), autor a peste 100 de invenții, părintele circuitelor translineare.

Vineri, 5 septembrie, ora 15, Sala de Conferințe
Va avea loc lansarea revistei „Tactica și strategia”, care apare la Editura Marist în colaborare cu Asociația Boemă OJT.

Sâmbătă, 6 septembrie, ora 11, Sala de Conferințe

Va avea loc lansarea cărții„Promoția 1968, la datorie!”, apărută la Editura Eurotip, Baia Mare, 2014 sub coordonarea lui Gavril Babiciu și avându-i ca autori pe colegii lui de promoție. Această lansare a fost prilejuită de întâlnirea la Baia Mare a promoției 1968 a Şcolii Superioare de Ofiţeri, MAI,Bucureşti, din care au făcut parte 310 absolvenţi (una din cele mai mari promoţii de ofiţeri din cadrul acestei şcoli). Se vor prezenta aspecte din viața profesională a participanților și mărturii cu privire la evenimentele Revoluției de la 1989 în țară și în Maramureș.

Stefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

MODERNISM 2014






După Proiectul Internaţional de Salvare a Planetei de deşeuri, LET 'S DO IT, eu cred că merită şi Proiectul de salvare a noastră, ca individ! Vă dăm câteva idei! Priviţi-le şi încercaţi să fiţi: cercetători sau profesori în cercetare ştiinţifică, actori, atleţi de înaltă calitate sportivă şi umană, pictori, adică, să fiţi OAMENII PLANETEI în 2014!

Facultatea, tichie de mărgăritar

Mult timp după revoluţia din ’89, ridicam încă sprânceana când auzeam vreo ştire despre “un student” care a furat, a dat în cap cuiva sau s-a drogat. Rămăsesem cu reflexul de gândire al anilor adolescenţei mele, în care să fii student nu era un lucru chiar la-ndemâna oricui. Cam trebuia să te ţii de carte şi să laşi distracţia, iar facultatea era un pas mare spre maturizare şi nu un pretext de a mai sta acasă, pe banii babacilor. De aceea, apartenenţa la această categorie implica şi un fel de responsabilitate faţă de imaginea de aproape-intelectual pe care o aveai în ochii celorlalţi.
Cred că ruptura definitivă de această mentalitate s-a produs când am predat la Jurnalism, la Spiru Haret. Acolo am realizat că cei mai mulţi dintre tinerii aceia se aflau în faţa mea nu pentru că le plăcea să înveţe sau pentru că aveau un IQ peste medie. Nici că citiseră câteva biblioteci şi erau flămânzi de mai multe informaţii cu ajutorul cărora să-şi dezvolte mecanismele de gândire. Nici că erau dornici de a ajunge în poziţii din care să facă bine celor din jur. Pur şi simplu, erau acolo pentru că părinţii lor câştigau suficient cât să le permită plata taxelor şcolare. Şi pentru că, evident, mai toţi se visau vedete ale micului ecran, pline de glorie şi bani! Ceea ce a rămas valabil şi azi !
La 25 de ani de la căderea comunismului am ajuns în situaţia paradoxală de a fi codaşii Europei la numărul de absolvenţi de învăţământ superior, raportat la populaţie, şi a avea, în acelaşi timp, unul dintre cele mai ridicate procente de licenţiaţi şomeri sau care profesează în cu totul alte domenii decât cel în care s-au pregătit.
Explicaţia nu e foarte simplă, dar unul dintre “ingrediente” e faptul că mulţi părinţi au o imagine idilică despre copiii lor. De aceea îi înscriu la licee cu profile “de succes” dar fără nicio legătură cu aptitudinile reale ale infanţilor. După care pompează bani în meditaţii şi-n cadouri pentru profesori, pentru a menţine iluzia că decizia lor a fost corectă. După care, evident, e musai să dea la facultate! Pentru că, după ce ai terminat să te lauzi cu ultima poşetă, maşina de 1 milion de cai putere, concediul în Vanuatu şi profesorul de mers pe bicicletă al mezinului, trebuie să poţi spune cât mai des “fata mea e studentă la relaţii internaţionale”. Sau la SNSPA. Mamă, ce mişto sună! Cu atât mai mişto cu cât nimeni nu ştie ce înseamnă, de fapt, şi ce ieşi de acolo. Adică ce ştii să faci, cu adevărat, nu gargara din broşurile de prezentare.
Iar o să spuneţi că dau vina pe părinţi. De data asta, n-o fac eu, ci un studiu realizat de D&D Research. Astfel, în timp ce peste 65% dintre părinţi îşi împing copiii să se ducă la facultate (dintre care o treime vor musai medicina :)) ,  mai mult de jumătate dintre aceştia din urmă, între 18 şi 24 de ani, îşi doresc o meserie care se poate învăţa rapid, se poate practica oriunde în Europa şi aduce câştiguri imediate. Adică ei vor să fie şoferi, mecanici sau electricieni. Un alt procent important visează să fie artişti, fără să vrea să treacă prin Conservator.  Mai mult, aproape 60% dintre actualii meseriaşi şi 20% dintre absolvenţii de facultate, ar alege să fie muncitori calificaţi, dacă ar putea s-o ia de la capăt.
Să fii la facultate a devenit, pentru mulţi, mai ales pentru parveniţii ultimilor ani, o formă de snobism care li se pare mai puţin condamnabilă decât cea care îi obligă să le cumpere odraslelor din grădiniţă ultimul iphone sau cea mai chic bonă filipineză. Pentru că, nu-i aşa, le vor binele copiiilor lor! Şi să le ofere ce ei n-au putut avea! Posibilitatea de a-şi masca eşecurile în viaţă cu pseudorealizările materiale şi cu diplomele care să le ateste pe cele intelectuale.
Pentru că România este una dintre puţinele ţări în care e o diferenţă între a fi agramat cu diplomă şi agramat fără bac. Şi în care să fii un instalator foarte bun şi corect e mai puţin de apreciat decât să fii un profesor şpăgar şi dezinteresat (deşi primii sunt mai puţini :). Sau, cum spuneau străbunii noştri ceva mai înţelepţi, în care chelului îi trebuie neapărat tichie de mărgăritar.

                                                                         radu herjeu