miercuri, 25 mai 2022

Câte batalioane Azov are România?

 


Războiul din Ucraina se dovedește, printre altele, o bună ocazie pentru a se dezvălui falsitatea și minciuna care domnește între formatorii de opinie din România noastră.

Cu toții am auzit de Batalionul Azov. Am citit și am auzit atâtea despre eroismul lor. Greșesc? Nu cred.

Dar cine sunt membrii acestui batalion? Păi sunt oameni, în mare parte bărbați, care sunt mânați de naționalism. Acest termen, care până mai ieri îl găseam numai în contexte negative, dintr-o dată este ignorat.

Chiar președintele Iohannis al României critică naționalismul de ani de zile și de la cel mai înalt nivel.

Citind presa din România a ultimilor 10 ani, ai putea afla că naționalismul este ceva toxic, animalic, care te înscrie în pleava societății.

Dacă-l citești/asculți pe alde Pantazi, Tapalagă, CTP, Nahoi, Cartianu, Mîndruță, Paraschivescu, Tolontan sau Moise Guran, ai fi aflat că naționaliștii români sunt „de grotă”, „xenofobi”, „barbari”, „antisemiți”, „bigoți” și bineînțeles, nelipsitul „e fasciști domne”.

Niciuna dintre aceste caracterizări nu le găsim în presa din România față de Batalionul Azov. Și totuși, această grupare a fost integrată imediat, fără rezerve, în cadrul Armatei Ucrainei. Aici vorbim despre admisiunea președintelui Zelenski, cea mai de încredere sursă pe subiect. E clar că, pentru a fi integrați în structurile militare, componenții acestui batalion naționalist ucrainean trebuia să fi avut parte de pregătire militară, ÎNAINTE de aceste conflict. Erau, deci, o structură paramilitară.

Iar ideologia care i-a motivat să lupte, cu eroism, este una puternic naționalistă, ca să nu zic altfel. Românii din Ucraina ne pot da mărturie.

În acest context, ne putem întreba: având în vedere modul în care au fost și sunt portretizați naționaliștii români, câte „batalioane Azov” sunt în România, gata să moară cu arma-n mână apărând combinatul de la Râmnicu Vâlcea sau Sidex Galați?

Cineva care citește felul în care a fost portretizat naționalismul românesc în „presa serioasă” sau „quality”, ar putea crede că în fiecare oraș din România zeci de „Azovi” autohtoni fac marșuri cu arma la spate, recitând din textele vreunui Bandera național.

În realitate, nimic din toate astea. Cele mai grave incidente în care au fost implicați naționaliștii români – deși poate unii erau doar tradiționaliști – au fost protestul pașnic de la MȚR din 2013 și incidentul de la Valea Uzului (2019), care totuși, nu s-a soldat cu vreo victimă. Restul? marșuri și evenimente publice în costume naționale.

Pentru aceste două incidente, fără victime, s-au dat legi peste legi de interzicere a unor figuri, ba chiar și a unor idei. Sunt structuri ale statului care se ocupă doar cu monitorizarea acestor oameni. Cei care îndrăznesc, totuși, să mai admită că-s naționaliști sunt stigmatizați, acuzați de putinism, etichetați în fel și chip: vezi cazul pensionarilor militari vânați de poliția gândirii de la G4 Media, pentru că au îndrăznit să aibă opinii și preferințe neconforme cu ideologia oficială, globalistă.

Ba chiar, recent, regizorul Cristian Mungiu a realizat un film în care societatea românească tradițională este considerată ca fiind „bolnavă” și „intolerantă”. Reaua-voință se vede din faptul că incidentul real de la care pornește filmul nu a avut ca protagoniști românii, ci ungurii. De fapt, mai toată cinematografia din România – că românească nu-i – se chinuie de peste 10 ani să portretizeze românii ca un popor genocidar, criminal, intolerant, rasist și mai nou, homofob.

Și totuși, în această Românie cu „naționalism de grotă”, nu că nu găsim niciun batalion Azov, dar nici măcar un pluton paramilitar.

Aceiași influenceri, însă, prezintă naționalismul ucrainean drept ceva cool, iar cei cuprinși de acest fior sunt băieți buni, eroici, care trebuie admirați și ajutați.

În final, o întrebare: când vedem ce resursă este naționalismul pentru sistemul de apărare al unei țări, cine are interesul ca aceasta să fie reprimată, de la cel mai înalt nivel, în România? Prietenii sau dușmanii poporului român? Răspunsul la această întrebare ne va arăta și de cine suntem conduși.

 

Autor: Mihai Șomănescu

COMUNICAT DE PRESĂ

 


INFORMARE

privind problematica “mamelor minore” aprobată prin Hotărârea Colegiului Prefectural nr.6/2021

 

 

Având în vedere Recomandarea nr. 62/2021 a Avocatului Poporului referitoare la respectarea prevederilor art. 49 din Constituţie privind protecţia copiilor şi a tinerilor, transmisă Prefectului judeţului Maramureş, au fost luate următoarele măsuri:

În cadrul ședinței Colegiului Prefectural din data de 30.06.2021, a fost analizat fenomenul “mamelor minore” în scopul armonizării activităţii serviciilor publice deconcentrate şi al identificării unor demersuri comune de prevenire a sarcinilor la adolescente în judeţul Maramureş;

A fost supus aprobării membrilor Colegiului Prefectural, prin Hotărârea nr.6/2021, ca problematica mai sus menţionată să fie gestionată de Comisia judeţeană pentru incluziune socială la nivelul județului Maramureș, urmând să informeze bianual Colegiul Prefectural Maramureş (în cadrul şedinţelor din lunile noiembrie şi mai) asupra acţiunilor întreprinse pentru identificarea adolescentelor aflate în situație de risc precum și a măsurilor luate pentru protejarea mamelor minore și a copiilor.

Astfel, din informațiile primite de la membrii Comisiei de incluziune socială Maramureș, situația este următoarea:

 

În perioada decembrie 2021-aprilie 2022, au beneficiat lunar de indemnizație creștere copil un număr de 84 mame minore, aceleași persoane beneficiind atât de alocația de stat cuvenită lor cât și de alocația de stat pentru copilul nou născut.

 

Ca urmare a sesizărilor înregistrate la nivelul Serviciului Intervenție în Regim de Urgență în Domeniul Asistenței Sociale din cadrul DGASPC Maramureș, s-a identificat un număr de 4 adolescente, mame minore aflate în situație de risc. Astfel, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la mamele minore aflate în situație de risc,  s-a instituit măsura de protecție socială: plasament în regim de urgență la Centrul de Primire în  Regim de Urgență Baia Mare pentru una din cele 4 adolescente, fiind ulterior reintegrată în familie. Celelalte 3 adolescente au rămas în familie. Cu privire la copiii acestora, au fost consiliați bunicii materni în vederea întocmirii documentelor pentru instituirea plasamentului la aceștia. Doar pentru un copil a fost instituită măsura de protecție specială: plasament la asistent maternal profesionist în județul Timis, mama având domiciliul în acest județ.

În perioada decembrie 2021- mai 2022, în Centrul Maternal Baia Mare a fost identificată o mama minoră cu copilul ei care a beneficiat de serviciile oferite, până în 22 aprilie 2022, când s-a dispus încetarea rezidenței în centru.

     La nivelul municipiului SighetuMarmației, au fost identificate 2 mame minore (16 ani respectiv 17 ani),dar care nu se află in situație de risc social.

La nivelul Directiei de Asistență Socială Baia Mare, au fost identificate un număr de 27 mame minore aflate în situații de risc social.

 

Acțiuni întreprinse:

·              s-au desfășurat activități de evaluare și diagnoză a adolescentelor cu comportamente de risc și a mamelor minore, evaluarea contextului familial, social, cultural, economic, în care acestea trăiesc.

·              s-au desfășurat activități de informare și consiliere a părinților/părinților minori cu privire la problema abuzului/neglijării/exploatării copilului, pentru promovarea unui stil de viață sănătos. Părinții mamelor minore au fost informați cu privire la drepturile și obligațiile lor, conform prevederilor Legii nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

·              s-a acordat asistență în vederea reintegrării școlare, au fost desfășurate activități de consiliere și educație pentru sănătatea mamei minore și a copilului și au fost oferite informații cu privire la educația sexuală și planificarea familială, adolescentele fiind îndrumate spre instituții abilitate în acest sens.

·              a avut loc medierea situațiilor conflictuale, intervenindu-se în managementul conflictului prin asigurarea consilierii suportive. A fost asigurată prezența unui consilier în vederea asistării mamelor minore în procesul de audiere în fața instanței/poliției.

·              s-a solicitat, autorităților administrațiilor publice locale, elaborarea de anchete sociale și planuri de servicii, în vederea prevenirii separării copilului de familie, conform art.39 din Legea nr.272/2004, republicată.

·              în cadrul serviciului social se asigură accesul beneficiarilor la găzduire și îngrijire, se desfășoară activități privind educația și responsabilizarea mamei în relația sa cu copilul, pregătirea pentru o viață independentă, asistență psihosocială și suport emoțional, în vederea reintegrării familiale și sociale, asistență medicală.

·              s-a transmis, în luna aprilie 2022, o adresă u.a.t-urilor din județ cuprinzând informări și precizări în vederea întreprinderii de acțiuni pentru sprijinirea persoanelor aflate în situație de risc, identificarea și consilierea adolescentelor precum și a măsurilor luate pentru prevenirea acestor situații și întocmirea unei evidențe în acest sens.

 

 La nivelul Direcției de Asistență Socială Baia Mare  au avut loc următoarele acțiuni:

Ø   a fost încheiat un acord de colaborare cu o societate comercială, având ca prioritate socială problematica mamelor minore, reducerea riscului de abandon a copiilor și dezvoltarea abilităților parentale a mamelor. În acest context, în perioada iunie-decembrie 2022 va fi furnizat un program de dezvoltare a abilităților parentale, structurat pe 3 module, cu tematica ce abordează nevoile medicale, sociale și psihologice ale mamelor minore și a copiilor acestora, furnizat de către Direcția de Asistență Socială Baia Mare, prin echipe mixte. Mama și copilul vor primi pachete de igienă și trusouri pentru copii, în funcție de nevoile identificate.

 

Dificultăți identificate la nivelul Direcției de Asistență Socială Baia Mare:

Ø   mamele minore nu au delegate drepturi părintești înspre o persoană adultă, ceea ce duce la imposibilitatea întocmirii actelor de stare civilă.

Ø   identificarea reprezentantului legal al mamei minore este dificilă deoarece în multe cazuri  nu are clarificată situația juridică privind identitatea: fie nu are act de identitate fie locuiește pe raza altui UAT sau în alt județ.

 

Concluziile rapoartelor organizatiilor care se ocupă de acest fenomen  arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut.

 

 

Instantanee fotografice și programul zilei a doua a Taberei prieteniei literare - ”De amicitia”, Ediția a VI-a, 24 - 27 mai 2022 Boghiș, Sălaj

 


PROGRAM MIERCURI, 25 mai 2022

  •          ora 08,30 - Mic dejun;                                                                                                                
  • ora 10,00 - Lansări de carte: lansarea volumului ”Singurătatea poetului” prezintă scriitoarea Mariana Moga; Nicolae Bălțescu - lansarea volumului ”Purtăm din facere imboldul revenirii...” prezintă poetul Gelu Dragoș;
  •    ora 11,30  - Concurs creație literară ”Ecou pentru alt mâine”. Se folosesc perechile de cuvinte: Dumnezeu-minereu; Păgân-plămân; Meu-arhiereu; Eclipsă-apocalipsă. Predarea lucrărilor pe 26.05.2022, ora 10,oo. Membrii juriului sunt: Nicolae Băciuț (președinte), Liliana Ghiță Boian  (membru), Carmen-Tania Grigore (membru)
  • ora 13,00 - Masa de prânz.
  •        ora 18,oo - Prezentări de cărți;
  • ora 19,00 - Cina;
  • 19,30 - Socializare, schimb de cărți și impresii, program liber.
                                                                                                                          











                                          




Evenimentele zilei de 25 mai 2025


Evenimente ale zilei 25 mai

1085

Alfons al VI-lea, rege al Leonului și Castiliei cucerește de la arabi orașul Toledo.

1420

Prințul portughez Henric Navigatorul este numit cu o bulă papală emisă de Papa Martin al V-lea, guvernatorul Ordinului lui Hristos.

1521

Dieta de la Worms a interzis scrierile reformatorului protestant Martin Luther și a cerut arestarea acestuia, după ce l-a găsit vinovat de erezie.

1555

Antoine de Navara își începe domnia ca rege al Navarei, după moartea socrului său, Henric al II-lea.

1846

Louis Napoléon Bonaparte evadează din închisoarea Ham (Somme), deghizat în muncitor.

1895

Dramaturgul, poetul și scriitorul Oscar Wilde este acuzat de „comiterea de acte indecente grave cu alte persoane de sex masculin" și condamnat la doi ani de inchisoare.

1920

Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română.

1925

Procesul Maimuțelor: Profesorul John T. Scopes este pus sub acuzare pentru predarea teoriei evoluției a lui Charles Darwin.

1946

Parlamentul din Transiordania îl alege Emir pe Abdullah I al Iordaniei.

1953

Teste nucleare: La locul de testare Nevada, Statele Unite se efectuează primul și singurul lor test de artilerie nucleară.

1955

Prima ascensiune a Kangchenjunga (8.586 m.), al treilea vârf ca înălțime din lume, de către o expediție britanică condusă de Joe Brown și George Band.

1961

Președintele John F. Kennedy a anunțat în fața Congresului susținerea Programului Apollo, care își propunea ca până la sfârșitul acelui deceniu să ducă un om pe Lună și să-l aducă înapoi în siguranță.

1973

Filmul "La grande bouffe" ("Marea crăpelniță") de Marco Ferreri a provocat un scandal la Festivalul de Film de la Cannes.

Filmul a fost considerat ca având un umor vulgar și reprezentări de benzi desenate de sex și de supra-alimentare.
1977

A avut loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, unul dintre cele mai de succes din istorie.

1981

La Riyadh, se creează Consiliul de Cooperare al Golfului între Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

1985

Republica Bangladesh a fost lovită de un ciclon tropical, în urma căruia au murit aproximativ 10.000 de oameni.

1990

Mircea Druc este ales prim-ministru al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al RSSM.

2012

Masacrul de la Hula - un atac care a avut loc în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria.


Celebrări 25 mai

Constantin Obadă1925

A fost născut Constantin Obadă.

Ralph Waldo Emerson1803

A fost născut Ralph Waldo Emerson.

1947

A fost născut Ion Neagos.

Eugen Simion1933

A fost născut Eugen Simion.

George Becali1958

A fost născut George Becali - FOTO.

1803

A fost născut Edward Bulwer-Lytton.


Comemorări 25 mai

Ștefan Augustin Doinas2002

A murit Ștefan Augustin Doinas.

Gitta Mallasz1992

A murit Gitta Mallasz.

Chester Bliss Bowles1986

A murit Chester Bliss Bowles.

Henriette Yvone Stahl1984

A murit Henriette Yvone Stahl.

Henriette Yvonne Stahl

1984: 

A murit Henriette Yvonne Stahl.


Sursa: Wikipedia

 

marți, 24 mai 2022

A treia întâlnire a Cenaclului ”Adrian Păunescu” din Hideaga

 


Sâmbătă, 28 mai 2022, ora 13,00 va avea loc la Căminul Cultural din localitatea Hideaga a treia ședință a Cenaclului ”Adrian Păunescu” din Hideaga, Satulung.

Expun artiștii plastici: Aurel Donca, Ștefana Sava, studenta Viviana Șelar și eleva Laura Alexandra Mogoș.

Momente muzicale folk din repertoriul cenaclului ”Flacăra” condus de regretatul poet Adrian Păunescu semnate de prof. Alina Andreicuț.

ACTIVITĂȚI:

  • Lansarea ediției complete (21 de volume) a operei monahului  Delarohia. Prezintă părintele monah dr. Macarie Motogna, starețul Mănăstirii ”Sfânta Ana” Rohia;
  • ”Plurivalența viziunii poetice păunesciene. Context, tipologii” (conferință; extras din teza de doctorat alocată personalității lui Adrian Păunescu), prezintă prof. drd. Manuela Pintea;
  • Adrian Păunescu - poeme; ”Un om din est” de Ioan Groșan (fragment). Citește actorul Claudiu Pintican, directorul Teatrului ”Ararat” Baia Mare;
  • Lansarea nr. 2/decembrie 2021 al revistei ”Bibliotheca Septentrionalis”. Prezintă conf. univ. dr. Florian Roatiș;
  • ”Cartea mâinilor dumitale” de Vasile Morar (lansare volum). Prezintă prof. dr. Delia Muntean, critic literar;
  • Nicolae Scheianu - Laudatio, cu prilejul primirii în Uniunea Scriitorilor din România. Prezintă poetul Ioan Dragoș - jurist, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
  • Evocare: ”Nicu Steinhardt și monahii din Rohia”. Prezintă arhimandrit Vasile Filip, starețul Mănăstirii Rohița;
  • Prezențe românești la Biserica Ortodoxă ”Sf. Mina” din Freiburg, Germania, preot-paroh Mircea-Margarit Tudorache, preotul Vlad Săcălean, teologul Dumitru Ionescu. Prezintă prof. Ion Săcălean;
  • Creații ale cenacliștilor hidegani. Citesc: Lucica Dragoș și Adrian Donca (debut).
  • Discuții.
                                                                                                          GDL

Partide făcute la mânie

 


Ce mai face Ludovic Orban? Cariera politică a lui Ludovic Orban, în cadrul PNL, este strâns legată de pandemia de coronavirus. Desemnat premier după alegerile prezidenţiale din 2019, demis printr-o moţiune de cenzură, în februarie 2020, desemnat din nou cu formarea guvernului de preşedintele Klaus Iohannis, Ludovic Orban va conduce guvernul până în decembrie 2020.

Din 23 decembrie 2020, momentul în care Florin Cîţu este numit prim ministru, destinul său politic este strâns legat de cel pe care el însuşi l-a propus şef al guvernului din partea PNL.

După o lungă campanie electorală internă, terminată cu înfrângerea sa, Ludovic Orban nu se mai regăseşte în „noul PNL” şi îşi dă demisia, probabil cu speranţa că va fi urmat de un grup consistent de colegi.

Puţini politicieni renunţă la confortul şi siguranţa pe care le-o oferă un partid mare pentru o nouă formaţiune politică. Cu Orban se petrece exact acelaşi fenomen ca în cazurile altor lideri de partid care şi-au supraevaluat meritele personale.

Dar ceilalţi foşti preşedinţi de partide mari ce mai fac? Precedentul Tăriceanu, cu ALDE, experimentul nereuşit a lui Victor Ponta cu Pro România, eşecul lui Traian Băsescu în cazul PMP, precum şi alte cazuri, nu l-au convins pe Ludovic Orban să rămână în partidul pe care l-a condus. Şi-a făcut propria lui jucărie numită ameninţător „Forţa Dreptei”. Un nume pretenţios pentru ceea ce reprezintă acest partid. „Forţa Dreptei” nu poate avea decât soarta celorlate partide făcute la mânie.

Cum pot fi explicate gesturile unor politicieni cu mare experienţă ca Băsescu, Tăriceanu, Ponta, Orban, Liviu Dragnea care după ce şi-au pierdut poziţia dominantă într-un partid mare şi-au făcut nişte partide mici cu vădita intenţie de a dărâma fostele lor partide?

Se pare că oamenii politici nu învaţă niciodată suficient de mult pentru a demonstra că au fost cu adevărat bărbaţi de stat. Iată că, cel puţin până acum, Florin Cîţu nu anunţă că îşi va face un partid. În schimb Dacian Cioloş, după ce şi-a dat demisia de la conducerea USR, s-a grăbit să anunţe că îşi va înfiinţa un nou partid. De fapt, Cioloş îşi va culege oamenii din fostul PLUS şi va porni din nou la drum de la început, evident dorind să fie o alternativă la USR.

Spre deosebire de alţi lideri, Dacian Cioloş a plecat singur după ce a constatat că USR este un partid format din oameni indisciplinaţi care nu ascultă de lider. Cum se va impune Cătălin Drulă care şi-a anunţat candidatura la şefia USR interesează prea puţin.

Pe un partid care promitea să fie o alternativă de dreapta pentru ca apoi să se autodevore nu se prea poate paria. USR a avut o şansă, dar a ratat-o datorită greşelilor pe care le-a făcut în mod repetat. Continuând să meargă în aceeaşi direcţie va deveni un partid nefrecventabil, la fel ca AUR.

Pe lângă cele două partide parlamentare, USR şi AUR, care în cel mai fericit caz îşi vor împărţi vreo 10-15 % din voturi la alegerile din 2024, mai sunt vreo 4-5 partide legate de numele unor foşti lideri marcanţi ai unor partide importante precum PNL, PDL, PSD.

Ce rol joacă aceste partide în momentul de faţă? Unul marginal. Pentru că nu sunt în parlament. Lor trebuie să li se adauge şi PNŢCD. În jurul PN|CD s-a format CDR care a câştigat alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 1996, care a condus România timp de patru ani şi a rămas în conştiinţa publicului ca un partid veritabil, dar fără noroc.

Dacă se va forma într-o formulă completă o alianţă a dreptei în vederea alegerilor din 2024 din această construcţie nu poate lipsi PN|CD, dar şi partidele făcute la mânie, ALDE, PMP, Forţa Dreptei. Poate şi alte partide mai mici despre care aflăm că există doar când încep campaniile electorale.

Ca reacţie la o alianţă de dreapta nu este exclus să se formeze şi o alianţă de stânga.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

SPRIJIN PENTRU ROMÂNIA

 

Masurile care vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022:

 1. Amanarea pentru 9 luni a ratelor la banci pentru cetatenii si companiile care se confrunta cu dificultati financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioada.

 2. Acordarea unui sfert din diferenta de salariu, in conformitate cu Legea salarizarii unitare, cuvenita categoriilor de salariati din sistemul public.

 3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toti pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

 Totodata, Guvernul Ciuca a anuntat ca va lua masuri pentru consolidarea fiscala si respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:

- diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel putin 10 %, cu exceptia celor cu investitiile, salariile, pensiile, asistenta sociala;

-suspendarea angajarilor la stat;

 - cresterea colectarii veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei;

 - accelerarea absorbtiei fondurilor europene din cadrul programelor operationale si al PNRR. In acest sens, Coalitia PNL-PSD-UDMR va efectua o evaluare lunara a stadiului absorbtiei.

                                                                                                                   C.L.

Maramureșeni și Poezia la Iași

 

                                                                                                   de Gheorghe Pârja

Ieri, a început, sub umbra eminesciană a Teiului din Copou, Festivalul Internațional POEZIA LA IAȘI, ajuns anul acesta la a VIII-a ediție. Este cel mai mare Festival dedicat poeziei din această parte a Europei. Sunt prezenți 70 de poeți din România și din alte 16 țări. După experiența de anul trecut, când Maramureșul a fost reprezentat de poeții Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu și Gheorghe Pârja, pot depune mărturie că vechea capitală a Moldovei este, într-o formă nouă, o veritabilă Capitală a Poeziei Internaționale. Este o întâlnire de elită, dăruită iubitorilor de poezie, în cetatea de unde Mihai Eminescu a dat de știre lumii că și pe aceste locuri se naște marea poezie.

Deși am fost cutreierați de pandemie, iar în apropiere se aud tunuri și rachete ucigătoare, poezia nu se dă bătută. Continuă să respire și să cucerească inimi, să cinstească măreția Cuvântului și suplețea ideilor. La Iași, se adună în piețe acel public damnat al versului rostit de autori, oferind imaginea sensibilității și a emoției în direct. Poeții lumii au acceptat să vină, să revină, la Iași, unii cu bucuria revederii, alții pentru prima oară, după ce s-au lăsat convinși de povestea auzită de la alți prieteni ai poeziei, despre întâmplările miraculoase ale Poeziei la Iași, după cum mărturisea poetul Adi Cristi, directorul Festivalului Internațional. El însuși un poet cu un talent incontestabil. Pentru criticul Ioan Holban, Adi Cristi este „poetul care nu lasă vreo vârstă netrăită, își reconfirmă cu fiecare carte nouă, locul de pe primul raft al bibliotecii poeziei noastre de azi.”

Anul trecut, Marele Premiu al Festivalului a fost acordat poetului francez Jean Poncet, un mare iubitor al culturii române. Pentru antologia sa dedicată lui Lucian Blaga a câștigat mai multe premii literare. În 1997 a fost distins cu Premiul „Lucian Blaga” la Festivalul Internațional de la Cluj-Napoca, dedicat autorului „Mirabilei semințe.” A început să publice, în ediție bilingvă, integrala operei poetice a lui Lucian Blaga, în 13 volume. Am avut șansa să ne cunoaștem bine, prin intermediul prietenului comun, scriitorul Horia Bădescu. Jean Poncet este prezent și la ediția din acest an a Festivalului ieșean. Sunt prezenți la Iași, în 2022, scriitori din Belgia, Brazilia, Croația, Franța, Grecia, Israel, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Se vede că Iașiul se manifestă din plin ca spațiul în care contemporani suntem cu veșnicia, prin atestarea vechimii dintotdeauna a vieții și mai ales a celor care nu au încetat să viseze cu sensibilitatea poeziei. În această săptămână de mai, Iașiul este din nou Capitala europeană a poeziei. În cele 7 zile ale Festivalului (22-29 mai) autorii invitați se vor întâlni cu elevi din 11 licee ieșene, cu bucuria unor recitaluri lirice și dialoguri libere. Participanții vor susține recitaluri la Muzeul Municipal „Regina Maria,” vor fi lansări de cărți apărute recent. Un moment aparte va fi recitalul de poezie al actorului francez Charles Gonzales, din creația unor poeți ieșeni.

Și la această ediție a Festivalului „Poezia la Iași” au fost invitați doi poeți din Maramureș: Nicolae Scheianu și Gheorghe Pârja, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanța Maramureș. Amândoi sunt prinși în arhitectura evenimentului ieșean, în recitaluri de poezie, în dialoguri libere cu participanții. Folositoare pentru cunoașterea poeziei altor țări sunt recitalurile scriitorilor invitați de peste hotare. Dar și contactul lor cu universul liric românesc. „Iașiul se regăsește astăzi pe harta cuvântului lumii, cel care sensibilizează, care te face să te simți nemuritor, chiar și numai în secundele rostirii care contează,” îmi spunea zilele trecute poetul Adi CRISTI, directorul Festivalului de Poezie de la Iași.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Iași, prin Casa de cultură „Mihai Ursachi,” în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Despre acest eveniment cultural voi reveni.

Concurs mate-info organizat de Facultatea de Științe din cadrul Universității Tehnice Cluj – CUNBM

 


Joi, 26 mai 2022 se organizează concursul mate-info la Facultatea de Științe din cadrul Universității Tehnice din Cluj- Centrul Universitar Nord Baia Mare.

Concursul se adresează elevilor de clasa a XII-a și testează în principal cunoștințele acumulate, atât în vederea pregătirii examenului de bacalaureat, cât și a examenului de admitere.

Detalii despre concurs, modul de organizare și înscriere găsiți pe pagina facultății sau a departamentului:

https://stiinte.utcluj.ro/…/concursul-mate-info-baia…

https://dmi.cunbm.utcluj.ro/?page_id=1364

                                                                                                 C.L.L.