luni, 18 februarie 2019

Editorial. Scandalul plagiatelor

Scandalul plagiatelor se liniștește, încetișor, a avut grijă o sumedenie de personulități politice să pună batista pe țambal, s-o dea cotită, uneori cu motivații halucinante. Astfel, doctoratul a devenit o apă de ploaie cu ifose, și un număr impresionant fe semidocți, semidoctori în diverse științe, mai ales ale comunicării, își exhibează, la rigoare, patalamaua, se lăfăie în funcții, ne conduc și decid pentru noi. Dacă s-ar face curătenie , o reevaluare, o recitire a  99% dintre doctoratele de dată recentă s-ar dovedi furturi intelectuale, făra nicio tăgadă. Plagiatul dezvăluie și boli venerice ale conștinței, lipsa de orgoliu frumos, de demnitate. Nimeni, pînă acum, cu rare excepții, nu a recunoscut furtul , cei mai mulți s-au tras pe cur, au bolmăjit explicații halucinante, dar au ramas în scaune, în funcții. Morala putrezește, dar nu miroase a gutuie pusă în geam, ci a hoit, etica, dreptatea stau pe la colțuri cu mîna întinsă. Este vremea, ceasul de glorie al incompetenței, al imposturii, al inculturii de deasupră-ne al celor care urăsc oamenii cu cartd, și sunt bîntuiti în somn de cratime, de acorduri gramaticale, de pronunțări comice. Analfabeții soilesc pe băncile școlii, le dorm și în parlament, trăiesc o hibernare felice a minții, fără a avea vreo tresarire de conștiință, sau un pui de dorință de a citi o carte. Dacă nu e nimic nou pe frontul acesta, ei bine, în domenihl licențelor au crescut buruieni uriașe, ale indiferenței. Un simplu raționament poate să înfricoșeze:dacă la doctorat nu au avut nicio teama, o reținere în a plagia, ce calitate au lucrarile de licență, de absolvire a facultații ? Si aici e liniște de cimitir, vîlcoviană, nimeni nu deschide vreo fereastra, să strige:"Hai, să revedem licențele "!, mai ales pe cele ale unor universitați particulare. Nici aici, însă, nu se miscă nimic, amorțirea, degerătura minții rste absolută. Parafrazîndu-l pe dumnealui, Lenin, artizanul răzmeriței proletariatului mondial, să zicem, dar românește:" plagiați, plagiați, plagiați "! și adăugăm voios, că nu vi se întîmplă nimic.De ce dracu' vi se par atunci abominabile, revoltătoars, diplomele false, iar falșii medici niște scursori sociale ? Ce să zicem despre falșii politicieni care împart legile, care împart banii Țării, care vă aruncă în pălarie amăgiri, ca unor clovni rămași pe dinafara circului.Am să mă uit bine, de aici înainte cînd cineva îmi spune "bună dimineața!" Că nu se știe cu plagiatorii ăștia..


                                                                           Cornel Udrea

Colţul specialistului. Educaţie. VALENŢELE FORMATIVE ALE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE – CULTURALE


 Activităţile extraşcolare se referă la acele activităţi realizate în afara mediului şcolar, în afara unităţii de învăţământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor unităţi de învăţământ. Activităţile extraşcolare sunt foarte importante pentru copil. Cercetările  susţin că ele  ajută elevii la formarea unei atitudini normale faţă de învăţat, au performanţe şcolare mai ridicate, au formate abilităţi practice diversificate, dar şi strategii bune de rezolvare de probleme. Pe lângă aceasta activităţile extracurriculare acţionează şi asupra respectului şi stimei de sine, iar sentimentul de împlinire şi eficacitate este mult mai ridicat.
             Activităţile  extracurriculare vizează de regulă acele  activităţi cu rol complementar orelor clasice de predare-învăţare. Numărul  lor oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginaţiei, creativităţii.. Pot fi excursii minunate şi vizite la muzee, teatre de păpuşi şi nu numai, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii importante din satele sau oraşele lor, sau  alte obiective de interes local sau naţional, pot fi vizite la alte şcoli, activităţi artistice, hobby-uri, cluburi tematice şi echipe sportive sau activităţi legate de protecţia mediului.
           Activităţile  extraşcolare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general:
·       performanţă şi rezultate şcolare mai bune;
·       coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi;
·       o stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi sentiment redus de izolare socială;
·       un nivel scăzut de comportamente delincvente.
          Activităţile extraşcolare contribuie la  satisfacerea în mare măsură a intereselor, aptitudinilor, la dezvoltarea particularităţilor psiho-individuale ale                                                                                                                                                                                                                        şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv, elevii  participă cu veselie şi plăcere, cu însufleţire şi dăruire la aceste activităţi atât de necesare în formarea tinerilor..
            Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare oferă căutări şi soluţii variate. Succesul este asigurat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
     Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.
            Un bun dascăl nu-şi asumă „strălucirea” rolului principal în procesul instructiv-educativ, ci domină culisele, coordonând regia; scenariul său ar trebui să surprindă, să incite, să provoace şi mai ales să consolideze şi să dezvolte grupul de elevi, în ansamblul lui, ţinând cont de dezvoltarea personală a fiecăruia dintre ei. Creionarea de reguli, asumarea de roluri, generarea de momente de introspecţie, asigurarea feedback-ului, iată doar câteva instrumente de lucru în munca complexă a dascălului cu elevii.
            Activităţile educative nu pot fi limitate sau standardizate, după cum e greu de recuperat anumite teme care nu au fost abordate în anii precedenţi sau în secvenţele anterioare. Elevul este un receptor reflexiv, chiar dacă acest lucru nu se vede totdeauna; el va prelua mesajul educativ recent în funcţie de edificiul său moral, de cultura sa generală, creionate, la rândul lor de mediul familial şi social generative.
        Programul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun” oferă un cadru organizat pentru activităţile educative extracurriculare şi extraşcolare, în  programul numit „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului  unităţii de învăţământ, desfăşurându-se după un orar special.
             Obiectivul acestui program este implicarea tuturor copiilor: preşcolari, elevi de toate ciclurile, a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale lor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional şi să stimuleze participarea lor la activităţi variate, în contexte nonformale.
           Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiectiv depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
          Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii  participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
       Prin activităţile extracurriculare se urmăreşte identificarea şi cultivarea aptitudinilor, talentului, adoptarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Un impact pozitiv al activităţilor extracurriculare îl are formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor, iniţierea, proiectarea şi implementarea de programe şi proiecte prin atragerea de fonduri extrabugetare.
      În cadrul activităţilor de tip excursii, drumeţii - elevii pot cunoaşte diferite localităţi ale ţării, pot cunoaşte realizările semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalităţi naţionale, au trăit şi au creat opere de artă. De asemenea, ei îşi pot dezvolta afecţiunea faţă de natură, faţă animale şi plante. În acest sens am organizat, în anul şcolar 2016-2017 excursii la Casele memoriale ale scriitorilor George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, iar în anul 2018 – Anul Centenarului la Alba Iulia, Cetatea Reîntregirii Neamului.


Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost şi va rămâne poetul tuturor românilor, cinstirea Lui fiind prilej cu care se organizează multe activităţi culturale dedicate „Voievodului Stelar”. Sub acest titlu, elevii şcolii noastre, în colaborare cu Centrul de Excelenţă „Porţile Nordului” şi Liga Scriitorilor Români, filiala Maramureş au prezentat un moment artistic.
 În urma acestei manifestări, profesorul, criticul literar şi scriitoarea Virginia Paraschiv a publicat un articol în cotidianul local Graiul Maramureşului:

Voievodul Stelar

        Sala de Conferinţe  a Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu a a  găzduit un eveniment cultural  emoţionant. Copii din Mireşu Mare, Lucăceşti şi Liceul de Artă Baia Mare, au păşit cu gingăşie în Templul Cărţilor. Au recitat  din Eminescu, şi nu oricum. Startul recitalului l-au dat şcolarii din clasa I, apoi au venit la rampă « veteranii », cei de la gimnaziu.  Solista  Emanuela  Benciu  a interpretat cu dăruire şi pasiune, din partiturile ei preferate .
      Nu se poate măsura efortul învăţătorilor şi a profesorilor de a-i iniţia pe copii în poetica lui Eminescu, numit generic,  pe înţelesul lor, Voievod Stelar… Toţi copiii prezenţi au fost audiaţi cu interes şi răbdare de publicul cu adevărat  interesat să murmure în gând, odată cu şcolarii, versurile care ne-au marcat copilăria şi adolescenţa şi care  au dat vârstei  nealterate de prejudecăţi , dreptul la visare.  Şcolarii , la îndemnul şi povaţa dascălilor lor,  au depăşit « scenariul » unei serbări convenţionale. Ţinuta lor a fost de excepţie, de la vestimentaţie până la comportament.   Copii educaţi , cuviincioşi şi manieraţi şi foarte inimoşi. Nimic artificial, nimic impus cu severitate, nimic strident şi contrafăcut.  S-a lucrat mult, îndeosebi cu dicţia la cei mici, şi cu proprietatea termenilor la “cei mari”, de gimnaziu.   Truda  şi harul învăţătorilor şi a profesorilor,  merită toată consideraţia şi recunoaşterea publică .
           Domnul director  Teodor Ardeleanu  a onorat prin prezenţa Domniei sale emoţionanta   ceremonie, şi  a grăit, la rugămintea  neviclenită a organizatorilor,  cu tact persuasiv  şi cu  remarcabilă  comprehensiune. Ideea princeps ,izvodită din dimensiunea de cărturar a a lui  Eminescu :  lumina cunoaşterii –axiomă a spiritualităţii  şi a viabilităţii fiinţei româneşti. 
     Liga Scriitorilor, Filiala Maramureş şi Centrul de Excelenţă Porţile Nordului, coordonatori şi promotori ai  manifestării, au plecat de la premisa funcţiilor  formatoare ale acestui  model tradiţional  de omagiere : EMINESCU ad USUM DELPHINI .

Prof. Virginia Paraschiv



       
  Scriitoarea Aurelia Oancă a fost prezentă la Centrul multifuncţional Lucăceşti, între elevii din ciclul primar, unde a oferit cea mai recentă carte a Domniei Sale „Două fete şi două zâne"  în cadrul Proiectului Educaţional „Poveşti la gura sobei”. Ne-au onorat cu prezenţa d-na director Lucica Mogoş, prof. doc. Nicu Oanţă şi prof. înv. primar Gelu Dragoş, fiu al satului şi mijlocitor al evenimentului. Autoarea a fost impresionată de serbarea pregătită părinţilor şi oaspeţilor de către elevii instruiţi de profesoarele Ana Dragoş, Ana Chira şi  Cristina Mateaş, profesor coordonator Claudia Chiorean! Atmosfera, aplauzele, cocuţul primit şi cartea de poveşti au făcut nişte copii fericiţi iar noi, cei maturi, am intrat în atmosfera sfântă a Crăciunului.




         Joi,   21   aprilie   2016,  în   cadrul   cursului „Zestrea   strămoşească   a Maramureşului”, ajuns   la   numărul   8,  organizat de Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Filiala Baia Mare, coordonat   de   d-na   lect.   univ.   dr.   Delia-Anamaria Răchişan, cursanţii  au avut prilejul de a-i avea în mijlocul lor pe elevii de la  Şcoala Gimnazială „Mireşu Mare”, dir. prof. Lucica Mogoş. Copiii, coordonaţi de mai multe cadre didactice au reconstituit  şezătoarea tradiţională, specifică zonei etnografice Chioar.
       D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a precizat, încântată: „Îi felicit pe copiii din Mireşu Mare pentru prestaţie! Sper să am ocazia să îi revăd şi pe viitor.  I-au stăpânit emoţiile  dar au valorificat tradiţiile strămoşeşti din tot sufletul şi cu multă dăruire. Le mulţumesc cadrelor didactice pentru implicare, mă bucur că le-au insuflat copiilor tradiţiile,  şezătoarea de pe vremea bunicilor noştri. Le sunt recunoscătoare  şi le mulţumesc cadrelor didactice implicate: prof. Viuţa Ortensia Dorca, prof. Ana Dragoş, prof. Cristina Mateaş, prof. Gelu Dragoş, mijlocitorul acestui eveniment. Sunt încântată că am avut onoarea să o avem printre noi pe doamna rapsod Lucica Rus din Remeţi pe Someş. Are o voce deosebită, efectiv ne-a încântat sufletele! Mă bucur că alături de noi a fost  şi  părintele Vasile Dorca,  domnul  preot  de  la Parohia  Ortodoxă  Tulghieş.  Îi mulţumesc pentru cuvintele frumoase, pline de duh; mă bucur că este în asentimentul oamenilor care promovează  şi preţuiesc tradiţiile neamului românesc! Le mulţumesc părinţilor implicaţi! Sărbători pascale binecuvântate! Credinţă, iubire, nădejde  şi multă lumină în suflet!”
        La final, elevii mirişeni i-au servit pe cei prezenţi cu pancove şi sarmale cu păsat şi ciuperci. A fost o atmosferă reală de şezătoare. Mulţumim şi gazdelor amabile ca întotdeauna, de la Biblioteca Judeţeană, director dr. Teodor Ardelean.

 Acestea sunt câteva dintre activităţile desfăşurate de elevii noştri sub îndrumarea atentă a dascălilor care se implică în cunoaşterea valorilor locale şi naţionale.
              Activităţile extracurriculare sunt apreciate  atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care:
·        valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
·        organizează într-o manieră plăcută şi  relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ;
·        formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
·        copiii au câmp liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
·        participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută;
·        au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
·        sunt caracterizate de optimism şi umor;
·        creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
·        urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
·        contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.


Bibliografie:

Dulama E. M. 2012, Ştiinţe şi didactica ştiinţelor pentru învăţământul primar şi preşcolar. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, 2002, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom

 Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului   primar, în  “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
                                                         
                                                            Prof. Ana şi Gelu DRAGOŞ


Minutul de poezie - Florica BUD



VIBRÂND ÎN CLOPOTE DE a.lu.mi.nă

aş dori să îţi susur alene iubirea
de avea-vei curajul să îmi mângâi cosiţa
când vie, când adormită
dar veşnic amară ca dorul
în care s-au adâncit
puternic vibrând în clopote de a.lu.mi.nă
patru plus, patru ursitoare turnate
în bronz
pe când celelalte şapte, urâte şi rele
mi-au dat spre prinos daruri
prea multe trupeşti
în plin declin şi criză haotic bimilenară.

Comunicat de presă nr. 18

   ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ MARAMUREŞ         
                                                                                      
18 februarie 2019
                                                                            Purtător de cuvânt: Dan Bucă,
                                   Tel.: 0755-112726



Analiza activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență
în anul 2018

La prezentarea activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul Vasile Moldovan, președintele CJSU a declarat ca anul 2018 activitatea a vizat eficientizarea acțiunilor de prevenire și creșterea capacității de reacție în situații de urgență a tuturor structurilor cu atribuții din cadrul Sistemului Județean de Management al Situațiilor de Urgență, prioritatea comitetului fiind apărarea vieții și sănătății populației, protejarea mediului înconjurător și a valorilor materiale, pe timpul producerii unor situații de urgență, precum și restabilirea rapidă a stării de normalitate.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a întrunit, în anul 2018, sub conducerea prefectului, în două ședințe ordinare și 14 ședințe extraordinare, în cadrul cărora au fost adoptate 13 hotărâri.
Acțiuni și măsuri cu caracter proactiv în perioada predezastru
Pentru prevenirea și limitarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice, la dispecerat s-au primit 69 avertizări COD PORTOCALIU, 388 mesaje de atenționare COD GALBEN, 169 informări meteorologice, totalizând un număr de 626 atenționări, avertizări și informări. Acestea au fost transmise către membrii Comitetului Județean, Comitetele Locale (primari, viceprimari) și agenții economici care prin specificul activității constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență. fiind transmise peste 125.200 SMS-uri. De asemenea, au fost transmise la CLSU măsurile ce se impun, în cazul instituirii codurilor de atenționare/avertizare hidrometeorologică; asigurarea permanenței la primării; monitorizarea cursurilor de apă vizate de atenționări/avertizări; executarea de controale mixte în teritoriu; planificarea și participarea la convocări, instructaje și instruiri ale membrilor C.L.S.U. centralizarea stocurilor de material antiderapant, a spațiilor de cazare și a tehnicii specifice acțiunilor de deszăpezire; verificarea modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate șanțurile și rigolele în localități pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor; întocmirea Planurilor de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale caniculei și secetei pe teritoriul județului Maramureș, respectiv Planul de măsuri pentru perioada sezonului rece; informarea preventivă a populației cu privire la interdicțiile utilizării focului deschis la arderea de miriști și vegetație uscată, precum și la conducerea preventivă pe timpul sezonului rece.. S-a procedat la organizarea a două exerciții cu forțe și mijloace în teren, cu activarea Planului Roșu de intervenție al județului Maramureș, un incendiu cu victime multiple în localitatea Dănești, respective o situație tactică seism major cu epicentrul în zona Vrancea, fiind puternic afectat municipiul București.
În perioada ianuarie-decembrie au fost desfășurate exerciții de alarmare publică, PRO-CIV, sub egida „Miercurea Alarmărilor”, prin verificări succesive ale mijloacelor de înștiințare/alarmare, în toate cele 76 de unități administrative-teritoriale. La finalul activități au fost identificate lipsuri totale ale mijloacelor a în șapte unități administrative-teritoriale. Din totalul de 93 mijloace de alarmare verificate, 16 dintre ele sunt neoperative. Comparativ cu anul 2017 se poate  menționa că la nivelul unităților administrativ-teritoriale, sistemele de înștiințare alarmare au fost îmbunătățite prin achiziția a șase noi sisteme electronice de alarmare a populației.
Anul 2018 a fost caracterizat din punct de vedere meteorologic, cu temperaturi ridicate față de limitele temperaturilor medii obișnuite, cu un climat evidențiat prin trecerea bruscă la fenomene meteorologice caracterizate prin precipitații de scurtă durată și intensificări ale vântului, pe alocuri cu o intensitate neobișnuită și spre finele anului prin zile cu temperaturi normale pentru această perioadă.
Cele mai semnificative fenomene meteorologice produse în anul 2018 au avut loc, în perioada 07-14 iunie, când pe teritoriul județului Maramureș s-au înregistrat precipitații însemnate cantitativ care au condus la creșteri artificiale ale nivelurilor pe cursurile de apă din județ și inundații.  Au fost afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase 16 unități administrative-teritoriale și 31 de localități (o anexă avariată, 2 obiective socioeconomice afectate, 52  podețe, 3 poduri, 9,7 km drumuri județene, 19,10 km drumuri comunale, 54,40 km străzi, 52,02 ha teren arabil, 33 fântâni ). Au fost întocmite și transmise Ministerului Afacerilor Interne opt  rapoarte de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale din județul Maramureș. Pentru validarea evaluărilor realizate de C.L.S.U. ca urmare a inundațiilor au fost constituite comisii mixte, fiind emise nouă ordine de prefect.
Au fost întocmite Centralizatoare pentru  pagubele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase pe teritoriul județului Maramureș, în vederea înaintării unor proiecte de Hotărâre de Guvern pentru alocarea de fonduri necesare refacerii infrastructurii afectate.
Urmare a demersurilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a întocmit în colaborare cu Consiliul Județean Maramureș două proiecte  de  Hotărâri de Guvern. Județul Maramureș a primit următoarele fonduri 525 mii lei pentru refacerea obiectivelor afectate de calamități naturale în perioada iunie – iulie din Fondul de Intervenție al Guvernului, respectiv 1167 mii lei pentru realizarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții de prevenire prin amenajarea râului Vișeu la confluența cu râul Vaser. Au mai fost solicitate fonduri de aproximativ 4132 mii lei, necesare pentru refacerea unor obiective de infrastructură afectate de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.
       În perioada 15-17 decembrie, căderile masive de zăpadă și manifestarea de fenomenelor meteorologice asociate (vânt, lapoviță, ploaie, îngheț), au condus la ruperea/prăbușirea a numeroși arbori ce au întrerupt alimentarea cu energie electrică a localităților, iar în diferite zone au provocat blocarea traficul rutier și feroviar. Echipele de intervenție specializate au înlăturat aproximativ 100 de arbori. Au fost suspendate în cinci unități de învățământ cursurile, datorită nealimentării cu energie electrică.
În data de martie, a cedat parțial zidul care blochează intrarea în galeria Breiner a Minei Băiuț, situația care a produs o deversare accidentală a apelor de mină care au afectat: drumul Județean 109U pe lungimea de 0,4 km; curtea a două gospodării din aval de mina, respectiv poluarea râului Lăpuș. De asemenea, au fost înregistrate două evenimente de schimbare a culorii apei râului Săsar, urmare a evacuării unor ape din galeriile de mină care au debușat după căderi de precipitații sub formă de ploaie.
Județul Maramureș nu s-a confruntat, pe parcursul anului trecut cu perioade lungi de secetă, regimul climatic coroborat cu nivelul de precipitații peste mediile obișnuite din perioada sezonului cald, determinând lipsa nevoii de  efectuare a transporturilor de apă menajeră, comparativ cu cele din anii precedenți. A fost întocmit un singur raport operativ privind seceta pedologică, în luna septembrie, pe parcursul căreia au fost stabilite și impuse unele reglementări prin planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare pe raza unității administrativ teritoriale Coroieni ( satele Coroieni, Baba, Drăghia, Dealu Mare, Vălenii Lăpușului, Ponorâta).
În anul trecut s-au produs/reactivat 9 alunecări de teren pe teritoriul a 7 unități administrativ-teritoriale (Moisei, Ulmeni, Fărcașa, Mireșu Mare, Coroieni, Valea Chioarului, Groși) care au fost verificate de comisii mixte numite la nivel județean. În toate aceste cazuri s-a impus efectuarea unor studii geotehnice care să ofere soluțiile tehnice pentru punerea în siguranță a terenurilor și monitorizarea permanentă pentru determinarea vitezei de alunecare, comitetele locale informând operativ comitetul județean cu privire la evoluția fenomenelor.

Societățile de asigurare au transmis Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș șapte sesizări privind alunecări de teren, unde proprietarii acestora aveau încheiate polițe de asigurare. În urma verificărilor efectuate, acestea nu au fost confirmate de către comitetele locale pentru situații de urgență.
Anul trecut s-au desfășurat patru intervenții pirotehnice pentru asanarea teritoriului de muniția neexplodată, în localitățile: Leordina, Baia Mare, Valea Chioarului, Mireșu Mare fiind descoperite patru elemente de muniție din timpul conflictelor militare. În luna septembrie a avut loc o ședință de distrugere a munițiilor asanate pe teritoriul județului.
           În anul 2018, la nivelul județului s-au înregistrat 124 intervenții de stingere a incendiilor de  vegetație și fond forestier (față de 128 intervenții în anul 2017), care au afectat o suprafață totală de 542,9 ha vegetație uscată, lăstăriș și zone împădurite. Din acțiunile desfășurate în vederea lichidării incendiilor de vegetație uscată și fond forestier amintim incendiul din luna mai, care s-a produs pe versantul sud-estic al Vârfului Piciorul Caprei (Zona ”Colbu”) din Munții Maramureșului unde au ars aproximativ 70,4 hectare de fond forestier (plantație rășinoase; litieră; coronament), iar pentru lichidarea acestuia au intervenit eficient pompieri militari, polițiști de frontieră, pădurari de la Direcția Silvică și Ocoale Silvice Private), Serviciul Public Local Salvamont Borșa și Club Extrem Adventure.
               În Maramureș au fost trei focare de pestă porcină africană. Boala a provocat decesul a două suine, iar  alte 10 au fost  sacrificate ulterior.
În vederea gestionării corecte și eficiente a Pestei porcine africane au fost organizate și s-au desfășurat un număr de șapte ședințe ale Comitetului Local de Combatere a Bolilor, pe timpul cărora s-au adoptat trei planuri de măsuri privind prevenirea apariției și extinderii pestei porcine africane în efectivele de suine de pe teritoriul județului Maramureș.
A fost monitorizată permanent activitatea de ecarisare a teritoriului și s-au efectuat controale având în vedere interdicțiile comercializării și aglomerării de animale în târguri, precum și în trafic, verificându-se respectarea legislației în vigoare cu privire la circulația animalelor și a actelor însoțitoare.
          Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a confruntat anul trecut cu următoarele disfuncționalități: lipsa dotării corespunzătoare cu mijloace de intervenție a SVSU; lipsa implicării unor autorități locale în ceea ce privește menținerea în stare de operativitate a tehnicii de intervenție (în special pe perioada sezonului rece având în vedere lipsa posibilităților de garare sau încălzire a spațiilor aferente); neinformarea ISU Maramureș la scoaterea/ repunerea în intervenție sau dotarea cu autospeciale noi ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență; insuficiența resurselor financiare destinate prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, precum și refacerii obiectivelor și infrastructurilor afectate; raportarea, cu întârziere, de către comitetele locale, a datelor solicitate de Comitetul Județean și I.S.U. Maramureș privind Planul asigurării cu resurse umane materiale și financiare; întârzieri în transmiterea rapoartelor operative și rapoartelor de sinteză; neuniformitate și neconformitate în ceea ce privește întocmirea rapoartelor operative și de sinteză; necunoașterea și neasumarea unor atribuții specifice ale membrilor comitetelor locale pentru situații de urgență în domeniul de incidență. Măsurile propuse în acest an se referă la actualizarea permanentă a registrului de riscuri și de capabilități la nivelul județului; monitorizarea permanentă a zonelor cu riscuri generatoare de situații de urgență pe teritoriul județului, cu accent pe componenta preventivă și de educare a populației; asigurarea unei cooperări inter-instituționale proactive între componentele Comitetului Județean și comitetelor locale în vederea gestionării în comun a situațiilor de urgență; constituirea unui stoc de materiale/echipamente pentru structurile M.A.I. care acționează pentru gestionarea situațiilor de urgență, pe tipuri de risc; întreținerea și modernizarea infrastructurii existente, precum și realizarea unor lucrări de amenajare a teritoriului și îmbunătățiri funciare; instruirea/implicarea activă a primarilor, în calitate de președinți ai CLSU, precum și a membrilor CLSU, în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență produse la nivel local; continuarea demersurilor în vederea construirii și amenajării Centrului Județean de Comandă ți Conducere a Intervenției în cadrul ISU Maramureș, structură menită să coordoneze într-un context unitar situațiile de urgență de amploare la nivel județean.
În perioadele cu manifestări/produceri ale situațiilor de urgență, instituțiile membre în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență au acționat preventiv și unitar prin aplicarea măsurilor de limitare a efectelor situațiilor de urgență, iar măsurile întreprinse, precum și coordonarea eficientă a intervențiilor au făcut posibilă reducerea consecințelor acestora. Rezultatele generale înregistrate, în anul 2018, în activitatea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență relevă faptul că acesta a coordonat și gestionat eficient forțele de intervenție acționând cu responsabilitate și aplicând coerent procedurile prevăzute de legislația în vigoare.



C.J.S.U. Maramureș

Top 3 blogul MOARA lui GELU din 18 februarie 2019


1. Viktor Orban anunţă revoluţia demografică maghiară...- 403 vizualizări;

2. ...se întâmplă la bibliotecă...- 359 vizualizări;

3. Fotografia zilei - Profesorul Gelu Dragoş şi colonelul Mihai Cozma...- 182 vizualizări.

Ester Peony este câştigătoarea Finalei Eurovision România

Melodia, compusă de Ester Alexandra Creţu și Alexandru Şerbu, pe versurile Ioanei Victoria Badea, a fost desemnată de juriul internațional al finalei și de telespectatori să reprezinte România la Eurovision Song Contest din Tel Aviv, Israel.


„Mă simt extraordinar! Nu pot să cred că am câștigat trofeul! Au fost concurenți foarte buni în această finală și sunt onorată să reprezint România la Tel Aviv”, a spus Ester Peony, după ce a câştigat Selecţia Naţională Eurovision România 2019.
știgătorul Selecției Naționale a fost ales de un juriu format din Tali Eshkoli, Head of Event & Content Eurovision Song Contest 2019, Emmelie de Forest, laureata a ediției din 2013, Deban Aderemi și William Lee Adams, jurnaliști și influenceri consacrați în fenomenul ESC, Șerban Cazan, Head of Production HaHaHa Production și celebrul artist moldovean Alex Calancea.
La această ediție, publicul a fost al șaptelea jurat al finale – punctajele obtinute prin televot având ponderea punctajului acordat de către un membru al juriului.
În premieră, doi câștigători Eurovision – Netta și Emmelie de Forest – au urcat pe scena finalei naționale, iar Inis Neziri, laureata marelui trofeu Cerbul de Aur 2018, a completat seria recitalurilor serii.

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Finalei Eurovision România

Ester Alexandra Creţu, cunoscută profesional ca Ester Peony, este o cântăreaţă şi compozitoare de origine română. Pasiunea ei pentru muzică a apărut încă din copilărie, pe când locuia cu familia în Montreal, Canada. În 2014, Ester s-a făcut remarcată în mediul on-line prin înregistrarea unor cover-uri în stil propriu, fapt care i-a adus aprecierea internauţilor, dar şi piatra de temelie către semnarea unui contract cu o casă de discuri din România. Un an mai târziu, a debutat pe radio şi TV cu piesa „Sub aripa ta” (feat. Vescan), care s-a bucurat de succes, clasându-se săptămâni la rând în topurile radiourilor şi posturilor TV de muzică din România. Totodată, începe să concerteze atât solo, cât şi în cadrul unui turneu organizat prin ţară alături de Puya, Vescan, Doddy şi Anastasia. În 2018 lansează primul EP „Dig It”, unde Ester se numără printre principalii compozitori. Împreună cu Alexandru Şerbu şi Ioana Victoria Badea scrie „On a Sunday” cu care se încrie în Selecţia Naţională Eurovision 2019. În prezent, Ester lucrează la primul ei album care va fi lansat în 2019.


                                                                                MEDIAFAX

Invitaţie "FLORIA" - Târg de flori şi mărţişoare