Dragii noștri coordonatori,
|
Dragii noștri coordonatori,
|
alteori îmi vine să cânt,
de cele mai multe ori îmi vine să tac.
Iertați-mă,
Marele muzician român Gheorghe Zamfir, ajuns la vârsta de 80 de ani și supranumit „Regele naiului”, va avea un nou concert la Cluj-Napoca. Bravo dragii mei clujeni de oportunitate!
Acesta va urca pe scena Operei Naționale Române din
Cluj-Napoca, în 24 octombrie 2024, într-un tribut adus folclorului și
legăturilor culturale globale dedicat Zilei Națiunilor Unite.
Concertul aduce împreună artiști de renume într-o
seară memorabilă, dedicată diversității culturale și valorilor internaționale.
Evenimentul este organizat de Opera Națională Română Cluj-Napoca, Corpul
Consular Cluj-Napoca și Fundația Dumitru Fărcaș, sub înaltul patronaj al
Ministerului Culturii, cu ocazia Zilei Națiunilor Unite.
Concertul marchează totodată deschiderea oficială a
Festivalului Dumitru Fărcaș 2024.
„Invitatul
special al serii va fi maestrul Gheorghe Zamfir, care va încânta publicul cu
virtuozitatea sa inconfundabilă. Alături de el, pe scenă vor urca talentați
artiști precum Irina Sîrbu, Cezar Cazanoi și Cristian Totpati, acompaniați de
Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, sub bagheta dirijorală a
maestrului David Crescenzi.
Programul muzical al serii evocă un dialog artistic
între diferite culturi și stiluri muzicale, pornind de la piese tradiționale
românești până la compoziții internaționale, într-o armonie a sunetelor care
transcende granițele. Un omagiu adus marilor artiști ai folclorului românesc,
dar și o celebrare a legăturilor culturale globale, evenimentul va aduce pe
scenă momente de virtuozitate, emoție și simbolism, reflectând spiritul Zilei
Națiunilor Unite”, transmit organizatorii.
Sursa:
NapocaNews
Am trăit atâtea situații imbecile de-a lungul timpului încât niciun abuz nu mi se mai pare excesiv. A existat un moment zero după care orice bruma de normalitate care mai exista a fost spulberată în mod barbar, introducându-se dictatura anormalului, a imbecilității, a prostiei absolute, a strâmbului, a diformului s.a.m.d. Cu toate că încerc să creionez o imagine printr-o repetiție obsesivă, simt că, pentru a descrie coșmarul în care trăim, cuvintele nu mai au putere.
Fiecare respirație care ne e lăsată pe lumea asta
vine la pachet cu un abuz. Fiecare gând rebel e sancționat drastic, fiecare
încercare de salvare a normalității a ajuns o infracțiune. Noi nu mai avem
viață, ci trăim o hăituială perpetuă. Ne-am obișnuit să ne ascundem, chiar dacă
știm că avem dreptate. „Așa e, dar nu e bine să spui asta!” – își sfătuia o
femeie copilul. Iată, educația capului plecat se face în familie. Oamenii intră
în „minunata lume nouă” gata pregătiți, înarmați cu doze maxime de obediență.
Și nici nu sunt de acuzat: la urma urmei nu vor decât să trăiască fără
probleme.
„Decât o viață porumbel, mai bine o zi vultur!” –
așa sună proverbul. Și eu, tânăr fiind, aveam idealuri mărețe, îmi doream o
lume mai bună, croită după ceea ce credeam că e bine. Am fost pentru, am fost
împotrivă, m-am lăsat dus de val, am sperat și, în final, mi-am dat seama că
n-am fost altceva decât un spectator al unui joc absurd, de mult pus în scenă.
Mă credeam centrul și, în realitate, nici măcar nu eram în apropierea cercului.
Asta-i țeapa pe care ne-o luăm toți.
Când mi-am dat seama că multe dintre idealurile îmi
fuseseră de fapt introduse în creier prin simpla expunere a mea la opere
ideologice, m-a cuprins o teribilă mâhnire. De fapt nu eu fusesem expus, ci
toată lumea. Când am înțeles ce cantitate imensă din ceea ce citisem trebuia să
elimin, m-am îngrozit. Cum să-ți scoți din creier atâta gunoi? Și, mai ales,
cum să contrazici lucruri care, pentru marea majoritate sunt axiome?
În mare cam așa aș putea schematiza istoria blogului
de față, a ultimilor șaptesprezece ani de când am ales să scriu pentru a mă
detoxifia intelectual. M-am gândit de multe ori că, făcând-o public mă voi
întâlni și cu alții care încearcă același lucru sau care să mă sprijine în
efortul meu. Însă, pe măsură ce ne strângeam din ce în ce mai mulți în jurul
proiectului meu, am constatat că lucrurile se înrăutățesc. Din ce în ce mai
rău, din ce în ce mai accelerat, din ce în ce mai intruziv. Și totul a culminat
cu pandemia.
N-am ce să spun mare lucru. În mare, tot efortul meu
de detoxifiere mentală m-a făcut contemporan cu cele mai mari nenorociri pe
care le-am trăit până acum. Nu-i simplu să trăiești într-o lume în care totul e
desfigurat, totul e strâmb și nedrept. Nu-i simplu să trăiești știind că cel de
lângă tine e o fiară, un lup în blană de oaie. Dar asta e viața, în asta ne-am
transformat toți.
Sunt momente în care mă simt obosit, epuizat chiar.
Nu-mi înțeleg lupta și nu mă înțeleg pe mine. Nu-i simplu! Fiecare nouă zi îmi
aduce în fața ochilor provocări din ce în ce mai mari, din ce în ce de
neimaginat. Aproape orice întâmplare pe care-o luăm la cunoștință e o
catastrofă. N-ai cum să nu fii obosit într-o astfel de lume!
Discutând cu un amic gândurile pe care vi le-am
înșirat, aproape l-am speriat. Am simțit-o atunci când m-a întrebat îngrijorat
ce am de gând. „Nu-i OK să vezi lumea așa!” – mi-a spus, Probabil. Nu știu dacă
„detoxifierea” e de vină sau, pur și simplu, lumea în care locuim s-a
transformat într-un asemenea hal încât a devenit monstruoasă. Ellul justifica
divertismentul contemporan prin necesitatea creării unui mediu suportabil
pentru omul copleșit de sistemul tehnic. Probabil că așa e, dar când vezi
adevărul, „soluția-surogat” pe care ți-o pune la dispoziție societatea nu mai
funcționează.
Și-atunci ce am de gând? Analizând întrebarea am
ajuns la concluzia că n-am altă cale decât aceea de a continua lupta. Sună
frumos, doar că întrebarea imediat următoare m-a devastat: „Continui lupta
pentru ce?”. Și într-adevăr, aici e o chestiune atât de paradoxală încât dă în anecdotică.
În realitate eu nu lupt pentru nimic. Detoxifiindu-mă, am reușit performanța să
alung falsele idealuri care, până în urmă cu ceva vreme îmi ghidaseră viața,
dar nu am găsit profunzimea necesară unui imbold către adevăratele idealuri. Și
uite-așa realizez că mă aflu în paradoxala situație a celui care luptă în
credință, dar lupta sa este una sortită din start eșecului.
Te poți lupta cu muntele? Te poți duela cu el? Poate
că da, dar, până la urmă, singura victorie pe care-o vei avea în fața sa, va fi
lespedea ruptă din munte pentru a-ți sta de strajă pe mormânt. Din păcate asta
e realitatea pe care trebuie să o înțeleagă atât cei care mă privesc cu
simpatie, cât și cei care ma privesc cu ură. Cel mai probabil lupta mea e
sortită eșecului. Și chiar dacă, prin absurd, ar fi un succes, ar fi nu pentru
că am eu vreun merit, ci pentru că așa s-au așezat lucrurile.
Din această poziție singurul fapt pe care-l mai
înțeleg nu-i nimic altceva decât absurdul luptei mele. Și poate că e bine ca
cei care-și pun speranțe în mine(fără ca eu să le fi sugerat măcar asta), să
înțeleagă situația de fapt, nu una idealizată de dorințele lor. Nu, nu sunt
înrolat în lupta cuiva. Lupta mea e una haotică și, așa cum am mai spus,
sortită eșecului. Nu mă considerați un ideal pentru că nu sunt. La un
moment-dat, pus pe cântar, s-ar putea să se dovedească un lucru ciudat: un
tefeleu animat de falsele dorințe care i-au fost insuflate de ideologie s-ar
putea să atârne mai greu decât subsemnatul. În timp ce acel prezumtiv personaj
are niște idealuri, eu am reușit să le elimin pe cele ale ideologiei, rămânând
cumva de izbeliște la mijlocul drumului.
Singurul lucru pe care-l mai pot spune acum cu
sinceritate e că, dacă mai e să lupt pentru ceva, atunci acea luptă nu-i alta
decât aceea de a-mi găsi idealul. Atât pentru azi!
Autor:
Dan Diaconu
Sursa:
https://trenduri.blogspot.com/2024/10/daca-e-sa-lupt-pentru-ceva.html
Editura „Actaeon Books” vă invită la o incitantă lansare de carte, Paranormal – Cluj-Transilvania, apartenentă lui Sorin Grecu, luni, 21 octombrie, la ora 16:00 la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare. Evenimentul va fi moderat de Dana Buzura-Gagniuc, manager al Revistei de Cultură „Nord Literar”.
Despre carte și autor vor vorbi editorul acesteia,
Daniela Sitar-Tăut (prezentare on-line), Valeria Bilț și Nicolae Scheianu.
Lansarea va fi succedată de o sesiune de autografe.
Jurnalist, poet, om de televiziune Sorin Grecu este
o personalitate complexă, stârnind fie vii simpatii, fie la fel de aprige
repudieri. Definit în trecut drept ,,reporter al inefabilului”, această
atribuție fiind trecută chiar în fișa postului, Sorin Grecu este un personaj
inubliabil al propriei vieți, iar volumul memorialistic ce stă gata să se nască
va aduce cu siguranță emacieri ale unor destine bine cotate pe piața culturală
contemporană și devoalări ale unor istorii controversate din arealul
transilvan. Bine cotat prin premii culturale și jurnalistice atât în țară, cât
și în străinătate, printre care amintim: Premiul Clubului Român de Presă
(2005), Premiul de Excelență, Ex aequo, la Concursul Internațional de
Literatură „Lo Splendore Del Talento – Scintille D’Arte” (2020), Premiul Casei
de Editură „Cento Verba” și al președintelui juriului, cu titlul de Excelență,
în cadrul concursului „Penne D’Oro” (2021), Premiul președintelui juriului, cu
titlu de excelență, la concursul „Pagine d’oro della Poesia Italiana” (2020),
Premiul european pentru întreaga carieră literară și jurnalistică, IL GRAN
PREMIO DELLE ECCELLENZE EUROPEE pe anii 2021 și 2024, acordate de Nic Pao,
Cavaler al Literelor Italiene. Carismaticul jurnalist face parte din tagma
recuperatorilor, fie că este vorba despre lagărele și temnițele comunismului,
fie de valorificarea unor fenomene sau întâmplări care, oricât de cerebral și
baricadat științific ai fi, nu pot să nu te pună pe gânduri, meditând în
prelungirea textului/ relatării.
***
Cel mai recent volum al său, Paranormal. Cluj/
Transilvania (ACTAEON BOOKS, 2024, 262 p.) se adresează unui public restrictiv,
aspect marcat încă de la începutul cărții de către autor, care nu face
reverențe consumiste și, conștient de unicitatea materialului propus din
perspectiva de martor, confident, reporter, mediator sau protagonist al
întâmplărilor, ne transformă în părtașii unor fenomene sau relatări stranii
petrecute, în mare parte, în perioada în care-și desfășura activitatea ca om de
televiziune: „Au curs râuri de cerneală despre «clasicele» locații paranormale
ale Clujului: Pădurea Hoia Baciu, Biblioteca Centrală Universitară – cu fantoma
sa, Cetățuia – fosta cazarmă chezaro crăiască, loc bântuit, dar și fostul Muzeu
de Speologie «Emil Racoviță», din centrul municipiului, Grădina Botanică –
portal între lumi, Castelul Banffy – Bonțida, Casa Călăului, casa bântuită din
Apahida sau Cimitirul Házsongárd. Despre majoritatea a scris, de a lungul
anilor, și subsemnatul. Însă fenomenul este mult mai extins. Există numeroase
alte locuri, care pur și simplu „strigă”, pentru a și dezvălui tainele. Și
numai un ochi atent, neconstrâns de diverse chingi, poate să le înțeleagă.
Motiv pentru care, înfruntând riscurile trimiterii în derizoriu, de către cei
prea plini de propriul lor ego, o voi face fără nicio reticență în rândurile
următoare…”
***
Epicentrul evenimențial este Clujul și împrejurimile
sale, oraș care ni se înfățișează sub latura sa ezoterică, de urbe a
misterelor, locurilor bântuite, energiilor misterioase, aparițiilor
fantomatice, pățaniilor macabre, sepulcrelor blestemate, al vrăjitoarelor,
gnomilor, vampirilor energetici. Relatările sunt prezentate frust, păstrând
stilul reportajelor de senzație, aspect marcat grafic prin mărcile
subiectivității și pasaje distincte în interiorul narațiunilor-mamă, Sorin
Grecu părând a fi un cronicar ce înregistrează a-tipicul ce te obligă să
găsești tu însuți explicații în cazul întâmplărilor situate în proximitatea
paranormalului. Nu întâmplător, pentru a valida afirmațiile repondenților,
acesta inserează în finalul expozeurilor și „opinia specialistului”. Un alt
element de cimentare a istoriilor penelate sunt cele peste 100 de fotografii
care reflectă evenimentele și oferă portrete ale intervievaților.
Rampa de lansare a inefabilului este OZN ul din 1968,
din Pădurea Baciului, de la care a început totul! În vârstă de doar 6 ani,
autorul este martor, alături de mii de clujeni a staționării unui OZN deasupra
Clujului, eveniment înregistrat cu claritate de către Emil Barnea într-o
fotografie care va face vâlvă în epocă și mai apoi, înscriind zona în
teritoriul celor mai toride manifestări UFO-iste din țară. Nu întâmplător
lecturile copilului se vor apleca în această direcție, de descoperire a
inavuabilului, de decodare a semnelor, premonițiilor, presentimentelor de mai
târziu, astfel încât, la maturitate, antenele de cronograf al senzaționalului
se proliferează, reușind să amușine oamenii dotați cu aceleași calități, de
aleși și blestemați ai destinului, de văzători ai nevăzutului. Franchețea
zicerii conferă savoare tomului, iar Sorin Grecu nu cosmetizează realitatea
chiar când este vorba de episoade mai rușinoase, ilare chiar, de devoalare a
unor intimități pe care majoritatea le-ar camufla din istoria personală.
Sinceritatea nefardată a condeierului se degajă din toate reacțiile sale,
înregistrând cu acuratețe uimire, groază, idolatrie, revelație, furie,
frustrare, erotism precar, fantasme, viziuni, confirmări, contestări și multe
repudieri.
C.L.
Te uiți în jur. De dragul citirii acestui text cu …
mici capcane, nu dăm nume, Dvs descoperiți urgent cine-ce. Un candidat ce se
vrea modernist bate din gură duminică la TV și face un talmeș-balmeș, balmoș îi
zice la noi în Maramureș… cu religie, zodii, astrologie. E sub semnul crucii
persoana, zi de zi. Vorbește aiurea, se căznește să lase impresia că e gata să
abordeze fiecare/orice subiect, dar dă cu bota-n baltă la fiecare. Pe linie.
Altul a avut o cădere subită în urma unui scandal. În loc să replice și să
tacă, a insistat și s-a încrâncenat și i-a tremurat barba și s-a frustrat. În
direct. Pe bani mulți. A pierdut electoral clar, la fel ca cel de mai sus.
Primul dădea înainte cu Crucea, să câștige noi votanți, pierzându-și propriii
fani. Ăsta unu’ a reamintit că e pierzătorul de serviciu. Apoi, ceilalți. Unul
e atât de stingher, încât se emoționează vizibil de câte ori e întrebat ceva,
orice. Își revine și explică iute cum e el speranța împotriva stângii, a
socialismului, dar se vede pe el că parcă e ținut acolo ostatic, în
candidatură. Celălalt, căruia instituțiile par a-i face cale deschisă spre
tron, e infatuat deja. Populist, dar cade iar în capcana foștilor săi colegi,
care priveau de sus. Îi mai țineți minte pe Năstase? Pe Ponta? Apropo, ultimul
revine pe liste, va fi iar parlamentar. Siguri pe ei, ironici cu presa,
infatuați. Care presă n-a avut decât să le arate îngâmfarea, alegătorii au
făcut restul. Apoi, extremele. Un candidat a fost tras pe linie moartă,
generând un scandal major. Adevărul este că faci așa ceva cu argumente, cu
dovezi. Faptul că e antieuropean, că frecventează Ambasada Rusiei sunt de
condamnat, dar nu legal. Nu constituțional. Celălalt candidat de gen tace. Se
preface că nu face campanie, dar pare a fi rămas fără muniție. Sigur, i s-a
deschis cale liberă, când cu suspendarea candidaturii fostei colege. Apoi,
independenții. Mă rog…
Chiar așa. Dacă tot vor să ne fie președinți, ai
noștri, ai poporului, de ce nu e firesc să-și facă publice sursele de finanțare
a campaniilor electorale? Cine le dă banii? Pentru că presa a fost iar
perversă: a anunțat sec cam câte sute de mii de euro plătesc candidații pe
policitățile televizate, pe interviurile fluviu în care moderatorii nu-i iau
tare, ci au întrebări pre-scrise pe hârtie. Apoi a dat declarațiile de avere
ale candidaților. Pervers… Unii n-au avut în viața lor banii pe care îi dau
acum pe publicitate. Vorba comediantului Carlin, politicienii ar trebui să
poarte jachete cu numele sponsorilor, ca piloții de Formula 1. Ca să știm
cine/ce! O caricatură românească drăguță care circulă acum în zona online arată
un copil ce întreabă tăticul: „Tati, clasa zero este clasa politică??” Cu
groază, cu rușine, cam da. Dar să nu-l uităm pe cel ce stă acum în jilț. Bine,
mai mult în avioane de lux, da’ orișicum. O glumiță de Cațavencu (da, mai
există!) arată o fetiță de liceu ce-și face selfie cu președintele. În bula
aferentă, fata zice: „Stați un pic, dle președinte, să vă prind în selfie!
Aplic la o universitate străină și m-au rugat să le trimit motivele pentru care
îmi părăsesc țara…” Q.E.D.
Autor:
Alexandru RUJA
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane EUR (2,5 miliarde RON) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție a biocombustibililor. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție (TCTF) pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023 și la 2 mai 2024.
În cadrul acestei scheme, pe care România intenționează să o finanțeze prin intermediul Fondului pentru modernizare al UE, ajutoarele vor fi sub formă de granturi directe. Măsura va sprijini investițiile în noi capacități de producție a biocombustibililor avansați vizați, și anume bioetanolul, combustibilul de aviație sustenabil și uleiul vegetal hidrotratat. Prin sprijinirea biocombustibililor avansați, măsura va genera reduceri semnificative ale gazelor cu efect de seră, limitând în același timp impactul asupra agriculturii în comparație cu biocombustibilii convenționali produși din culturi alimentare.
Detalii în comunicatul de presă.
Cu stimă,
Radu BIG
--
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul EUROPE DIRECT Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063
Începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţiei în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024, ceea ce este nelegal, și NU la nivelul pensiei cuvenită unei luni începând cu septembrie 2024.
Prin articolul „ERORI în acordarea indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, acordate cu 1 septembrie 2024. SOLUȚIA de rezolvare” se demonstrează, pe bază de prevederi legale, clare, precise și la modul imperativ:
1) că și începând cu 1 septembrie 2024, indemnizaţia în discuție trebuie acordată tot la nivelul a 50% din pensia cuvenită în fiecare lună și NU la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024, și
2) se impune să se recalculeze diferența de indemnizație și să se acorde celor îndreptățiți retroactiv (cu 1 septembrie 2024), de Casa Naţională de Pensii Publice.
Pentru rezolvarea problemei în discuție, materialele întocmite pe această temă:
1. Au fost înaintate și următoarelor instituțiilor statului, competente în rezolvarea acestei probleme
Marcel Ciolacu, prim-ministru adresa email: pm@gov.ro
Guvernul României, Adresa de e-mail: drp@gov.ro
Camera Deputaților: presa@cdep.ro, infocdep@cdep.ro, srp@cdep.ro
Senatul României: infopub@senat.ro, presa@senat.ro, cmun@senat.ro
Ministerul Muncii și Justiției Sociale: relatiicupublicul@mmuncii.gov.ro, presa@mmuncii.gov.ro
Casa Naţională de Pensii: petitii.sesizari@cnpp.ro
Administraţia Prezidenţială: procetatean@presidency.ro
Avocatul Poporului: petitii@avp.ro
Curtea Constituţională: ccr@ccr.ro, registratura.jurisdictionala@ccr.ro, informatie.publica@ccr.ro,
relaţii cu presa ccr@ccr.ro, registratura registratura.jurisdictionala@ccr.ro, informatie.publica@ccr.ro,
Consiliul Legislativ: relatii.publice@clr.ro
2. De la care am primit următoarele răspunsuri:
Cui s-a trimis: | Confirmarea de primire: | Răspunsul primit: | ||
Ministerului Muncii si Solidarităţii Sociale. | Înregistrată la MMSS sub nr.21366/RG/23.09.2024. | A fost transmisă Casei Naţionale de Pensii Publice. | ||
Senatului României | Înregistrată la Senatul României cu nr. 2703/A/23.09.2024. | A fost transmisă la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. | ||
Guvernului României. | Înregistrată la Guvernul României cu nr. 15D/12.437/23.09.2024. | A fost transmisă Casei Naţionale de Pensii Publice. | ||
Administraţia Prezidenţială | Înregistrată la Administraţia Prezidenţială sub nr.18.054/02.10.2024 | Să mă adresez Casei Naţionale de Pensii Publice | ||
Casa Naţională de Pensii Publice | Au confirmat primirea, dar fără a preciza sub ce număr a fost înregistrată |
| ||
Consiliul Legislativ | Înregistrată sub nr. R2018/07.10.2024 | Solicitarea va fi soluționată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. | ||
Avocatul Poporului | Au confirmat primirea |
| ||
Curtea Constituţională | NU a transmis încă un răspuns |
|
| |
Camera Deputaților | NU a transmis încă un răspuns |
|
| |
3. Rezultatul acestor demersuri fiind următorul până în prezent (08.10.2024)
1. Publicarea acestor materiale în peste 30 de ziare, reviste și site-uri, ușor de verificat pe Internet.
2. Intervenția instituțiilor statului, menționate mai sus, la Casa Naţională de Pensii, pentru rezolvarea acestei probleme, cele solicitate fiind justificate prin temeiul lor juridic expus de subsemnatul.
3. Din informațiile primite, din surse sigure, bine informate, în ziua de 07.10.2024 a început să se lucreze la o Ordonanță de Urgență prin care să se rezolve problema în discuție conform celor propuse de subsemnatul, respectiv
a) să se acorde indemnizația în discuție la echivalentul a 50% din pensia fiecărei luni cuvenită începând cu 1 septembrie 2024,
b) să se recalculeze diferența de indemnizație și să se acorde celor îndreptățiți, retroactiv (cu 1 septembrie 2024), la echivalentul a 50% din pensia fiecărei luni cuvenită începând cu 1 septembrie 2024.
Sperăm ca până la alegeri să se rezolve această problemă, conform celor de mai sus.
Dacă nu se va rezolva această problemă până la alegeri, greu de crezut că se va mai rezolva mult timp, în special din următoarele cauze: deficitul bugetar va putea ajunge chiar la circa 10%; vor fi mari probleme cu achitarea pensiilor; criza economică se pare că se apropie etc.
Pentru o mai mare și mai sigură reușită în rezolvarea acestei probleme, care privește indemnizația a circa 15.000 de pensionari ai celor 9 uniuni de creație, vă rog frumos să publicați și acest material, în cel mai scurt timp (și să-mi trimiteți și mie linkul în care este publicat acest articol).
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița.
08.10.2024