vineri, 15 decembrie 2017

Cenaclu LSR, filiala Maramureş



Sâmbătă, 16 decembrie 2017, va avea loc o nouă întâlnire de cenaclu al LSR MM la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, sala „Ion Burnar”, ora 11,oo. Se vor citi materiale (poezie şi proză) despre Marea Unire. Informaţie furnizată de către poeta Carmena Băinţan, preşedinta Ligii Scriitorilor Români, filiala Maramureş.


                                                                                      G.D.L.

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE (IV)



"ARC PESTE TIMP... ANTONIE PLĂMĂDEALĂ"

1. "POPORUL ROMÂN" s-a născut aici aşa cum suntem şi azi pe pământul nostru; n-am venit de nicăieri; n-am venit peste nimeni; n-am fost altfel, nici nu ne-a creştinat altcineva, târziu, ca să ne facă să intrăm în rândul lumii civilizate a vremii. Nu ne-am făcut loc cu coatele nici în istorie, nici în geografie. N-am scos pe nimeni din casa lui, ca să intrăm noi, şi ne e martoră istoria că n-am mutat niciodată nici o piatră de hotar, mai departe decât am ştiut că este dreptul şi moştenirea noastră. Când a fost nevoie ne-am apărat, dar aceasta este cu totul altceva. "SUFLETUL ROMÂNESC" e paşnic şi vede în calitate de om a tuturor oamenilor din lume, semnul unei identităţi care le garantează valoarea distinctă şi unică în universul în care trăim. De aceea , românul consideră drept cea mai mare virtute OMENIA".

***

2. "Te mânii pe cel care îţi face rău. Mai ales pe cel care te vorbeşte de rău. Te superi. Suferi. Suferi de o durere adâncă a sufletului, mai mare decât orice durere a trupului. Te superi îndeosebi când o face pe nedreptate. Când inventează. Mai ales când te judecă aşa, cu nedreptate, suferinţa ta atinge culmi care cheamă răzbunare. Şi când te judecă pe dreptate, te superi. Ai dori să te ierte. Nimeni nu e bucuros de greşelile pe care le-a făcut. Le-ar dori uitate. Această dorinţă e aproape întotdeauna semn de părere de rău, de căinţă". Şi te doare  profund, te arde, te mistuie când nu ţi se primeşte căinţa. Poate că de aceea "Mântuitorul ne sfătuieşte să iertăm şi noi pe cei care ne fac nouă rău, poate că le va părea şi lor rău".

***

3. "SMERENIA" e găsirea măsurii celei drepte a gândului curat şi sincer, nepărtinitor, împotriva măsurii false a orgoliului şi a slavei deşarte care ne urcă pe treapta de sus, fără s-o merităm şi  ne pune în raporturi de conflict cu noi înşine şi cu aproapele. Smerenia nu este umilire şi înjosire, nu este abandonarea luptei, ci tocmai începutul luptei pentru desăvârşire, pentru demnitate, pentru omul adevărat şi înlăturarea smereniei  false dornică de mărire urâtă.
                                Antonie Plămădeală (1926-2005), Mitropolit al  
                                Ardealului (1982-2005), Membru de onoare al Academiei                                                                                                               Române, cărturar român


P.S. „Doamne, auzit-am de faima Ta și m-am temut de punerile Tale la cale, Dumnezeule! Fă să trăiască, în cursul anilor, lucrarea Ta și, în trecerea vremii, fă-o să fie cunoscută. Dar, întru mânia Ta, adu-Ți aminte că ești și milostiv”.      (Avacum 3, 2

                                       „ 1001 CUGETĂRI ” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan  L.S.R. Maramureș
Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul 
                                                                                                                             




Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare. Agenda săptămânii 18 – 23 decembrie 2017

Oaspetele bibliotecii: Ileana Danci Horoba, Asociaţia NOD



Luni, 18 decembrie

Ora 11, Salonul Artelor
            Va avea loc deschiderea celei de-a VI-a ediţii a Târgului Darurilor de Crăciun, eveniment organizat de Asociaţia „NOD”, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”.
            Târgul Darurilor de Crăciun este un eveniment creat pentru comunitatea băimăreană și constituie o oportunitate pentru artiștii români și chiar străini de a vinde și interacționa cu publicul, iar pentru vizitatori de a le cunoaște talentul și de a găsi lucruri deosebite.
            Program târg:
Luni, 11.00 - 19.00
Marți - Vineri, 9.00 – 19.00.


Miercuri,  20 decembrie

ora 13, Sala de conferinţe
            Fundaţia Social-Culturală pentru Democraţie, „identitate, unitate, generozitate, acţiune” vă invită la prezentarea volumului de poeme postume intitulat „Exerciţiile fiinţei”, aparţinând lui Dumitru Iuga, alias Ion Bogdan. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Şcoala „Mihai Eminescu”, Săliştea de Sus, şi cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare.
            Participă: Gheorghe Pârja, Nicolae Iuga, Simion Iuga,
            Recital realizat de Paul Antoniu.


Joi, 21 decembrie
ora 13, Sala de conferinţe
            Colegiul de Arte Baia Mare în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează un concert de Crăciun. Performerii vor folosi intrumentele muzicale din Colecţia „Iosif Herţea”.
            Dirijor: Dorin Chereji, Colegiul de Arte Baia Mare.

Ştefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com


Regele Carol I destin şi mesaj pentru succesori

Testamentul lui Carol I. Regele le-a cerut urmaşilor să conducă România cu deviza
,,Totul pentru ţară. Nimic pentru mine"
                                                               Elisabeth Bouleanu,


Carol I a condus România vreme de 48 de ani. ,,Regele de otel" a lasat in urma lui un testament impresionant scris cu gandul la românii pentru care inima lui a batut neincetat.
Regele Carol I a condus România vreme de 48 de ani, avand cea mai lunga domnie din istoria tarii. De numele primului rege pe care l-a avut România mare se leaga castigarea Independentei de stat, adoptarea primei Constitutii, faurirea statului modern roman, dar si construirea podului Anghel Saligny de la Cernavoda sau construirea primilor kilometri de cale ferata din România. Tenacitatea, sobrietatea si rigoarea cu care a condus România vreme de aproape cinci decenii i-au atras lui Carol porecla de "Regele de otel". Crezul primului rege al României a fost "Totul pentru tara. Nimic pentru mine". Dupa ce a acceptat oferta de a prelua conducerea tarii, Carol a venit in Romania deghizat si cu un pasaport fals. Din cauza conflictului existent intre tara sa si Austria,
tanarul principe a fost nevoit sa calatoreasca spre Romania cu numele de Karl Hettingen care, oficial, se indrepta spre Odesa in interes de afaceri.
Pe 6 mai 1866, principele a sosit la Bazias, unde s-a intalnit cu Ion C. Bratianu. Cei doi au calatorit separat pe un vapor, la clasa a II-a, fara a schimba o vorba, pentru a nu isca suspiciuni. A intrat in tara pe care avea sa o conduca vreme de 48 de ani pe la Drobeta Turnu Severin. Calea lui Carol spre Bucuresti, ramasa in istorie drept "drumul lui Carol", a insemnat un traseul prin Horezu, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung si Targoviste.
A intrat in Bucuresti pe 10 mai 1866 pe la podul Mogosoaiei, intampinat de primarul Bucurestiului, Dimitrie C. Bratianu, care i-a inmanat cheile orasului. In aceeasi zi a depus juramantul in noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Romane in Palatul Mitropolie: "Jur de a fi credincios legilor tarii, de a pazi religiunea românilor, precum si integritatea teritoriului ei si a domni ca domn consitutional". ,,Jur!" a fost primul cuvand rostit in limba romana de principele Carol.
In momentul depunerii juramantului, tanarul domn a mai spus: ,,Punand picioarele pe acest pamant, am si devenit român! Cetatean azi, maine, de va fi nevoie soldat, eu voi impartasi cu dumneavoastra soarta cea buna ca si cea rea".
La venirea lui Carol in tara, România nu avea niciun kilometru de cale ferata. La moartea lui, exista o retea de cale ferata de 3.800 de kilometri. Sub Carol au fost create Academia Româna si Banca Nationala a României.
Tot Regele Carol I a creat moneda denumita leu. De numele lui Carol se leaga construirea celui mai lung pod din Europa, podul de la Cernavoda, care a purtat initial numele regelui.
Testament cu gandul la români Carol a lasat românilor un testament impresionant. A scris ultimele randuri adresate celor pe care i-a condus vreme de 48 de ani la data de 26 februarie 1899 "Alcatuind acest testament, ma gandesc, inainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a batut neincetat si care a avut deplina incredere in mine. Viata mea era asa strans legata de aceasta de Dumnezeu binecuvantata Tara, ca doresc sa-i las, si dupa moartea mea, dovezi vadite de adanca simpatie si de viul interes pe care le-am avut pentru dansa. Zi si noapte m-am gandit la fericirea României, care a ajuns sa ocupe acuma o pozitie vrednica intre statele europene: m-am silit ca simtamantul religios sa fie ridicat si dezvoltat in toate straturile societatii si ca fiecare sa
implineasca datoria sa, avand ca tinta numai interesele statului. Cu toate greutatile pe care le-am intalnit, cu toate banuielile care s-au ridicat, mai ales la inceputul Domniei mele, in contra mea, expunandu-ma la atacurile cele mai violente, am pasit, fara frica si fara sovaire, inainte pe calea dreapta, avand nemarginita incredere in Dumnezeu si in bunul simt al credinciosului meu popor. Inconjurat si sprijinit de fruntasii tarii, pentru care am avut totdeauna o adanca recunostinta si o vie afectiune, am reusit sa ridic, la gurile Dunarii si pe Marea Neagra, un stat inzestrat cu o buna armata si cu toate mijloacele spre a putea mentine frumoasa sa pozitie si realiza odata inaltele sale aspiratiuni.Succesorul meu la tron primeste o mostenire de care va fi mandru si pe care el o va
carmui, am toata speranta, in spiritul meu, calauzit fiind de deviza:<<Tot pentru Tara, Nimic pentru mine>>, scria Carol I la varsta de 60 de ani.
Regele a lasat instructiuni clare in ceea ce priveste inmormantarea sa Carol si-a trecut in testament si dorintele legate de inmormantarea sa. "Doresc a fi imbracat in uniforma de general (mica tinuta, cum am purtato in toate zilele), cu decoratiile de razboi si numai Steaua României si Crucea de Hohenzollern pe piept. Am ramas credincios religiunii mele, insa am avut si o deosebita dragoste pentru biserica rasariteana, in care scumpa mea fiica Maria era botezata. Binecuvantarea corpului meu se va face de un preot catolic, insa doresc ca clerul amanduror bisericilor sa faca rugaciuni la sicriul meu, care trebuie sa fie foarte simplu. Corpul meu va fi expus in Sala Tronului, inconjurat de flori si de verdeata. Rog foarte mult sa nu fie cununi, afara de cateva de flori naturale, si aceasta numai cand inmormantarea mea va fi in lunile florilor; altmintrelea, vor fi numai ramuri de brad. Coroana de otel, faurita dintr-un tun luat pe campul de lupta si stropit cu sangele vitejiilor mei ostasi, trebuie sa fie depusa langa mine, purtata pana la cel din urma lacas al meu si readusa atunci la palat. Sicriul meu, inchis, va fi pus pe afetul unui tun biruit (daca se poate) la Plevna si tras de 6 cai din grajdurile mele, fara valuri negre". Urmasei sale, Regina Elisabeta, Carol i-a lasat, prin testament, dreptul de a se folosi de mosiile de la Brosteni, Sinaia-Predeal si Manastirea. Tot pentru regina a stabilit resedinta de vara la castelul Peles.
"Intretinerea acestei resedinte este in sarcina succesorului meu, caruia las in mostenire Castelul impreuna cu intreaga mosie <<Sinaia-Predeal>>, cu toate cladirile si stabilimentele. Mosia mea Brosteni, din judetul Suceava, revine asemenea viitorului Rege al Romaniei din Casa de Hohenzollern. Mosia mea Manastirea, din judetul Ilfov, va deveni proprietatea stranepotului si finului meu, Principele Carol al Romaniei, din ziua majoritatii sale; din veniturile acestei mosii insa nu se poate dispune inainte de moartea Reginei Elisabeta", a mai scris Carol. Casele si terenurile din jurul Palatului Capitalei au fost trecute in posesia viitorului Rege al României. Galeria de tablouri a ramas proprietate a Coroanei Romaniei. "Daruiesc, asemenea, sase sute mii de
lei nepoatei mele, Principesei Maria a Romaniei, rugand totodeodata ca viitoarea Regina sa combata luxul, care aduce, prin cheltuieli nemasurate, atatea nenorociri in familii. Hotarasc ca zestre pentru stranepoata mea, Principesa Elisabeta a României, opt sute de mii lei: aceasta suma va fi depusa in fondurile statului român la Casa de depuneri din Bucuresti si nu poate fi atinsa (nici chiar dobanzile) pana la casatoria sau la varsta de 21 de ani a tinerei Principese", a mai scris regele in testament. 12 milioane lei pentru asezamintele culturale Carol a 
lasat o suma de douasprezece milioane lei pentru diferite asezaminte, precizand si modul in care urmau sa fie
impartiti banii. "Academiei Române, sase sute mii de lei, capital pentru publicatiuni;Fundatiunii mele universitare pentru sporirea capitalului, sase sute mii de lei; Orfelinatul <<Ferdinand>>, din Zorleni, langa Barlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute de mii lei; Pentru intemeierea unui Internat de fete de ofiteri din armata mea, ca un institut de educatie cu un invatamant practic (ca Augusta-Stift la Charlottenburg), la Craiova, doua milioane de lei;Pentru intemeierea unei scoli industriale la Bucuresti (organizarea sa aproape ca aceea de la Munchen), trei milioane de lei.Suma de cinci milioane va fi depusa in fondurile Statului la Casa de depuneri, dobanzile vor fi intrebuintate numai la sporirea capitalului pana la deschiderea acestor doua asezaminte; 1/3 din
capital este pentru cladire, 2/3 pentru intretinerea lor.Dobanda banilor in timpul cladirii va fi platita de succesorul meu si terenurile pe care se vor ridica aceste doua institute, rog foarte mult a le da fara plata.Societatii de binefacere <<Elisabeta>> pentru sporirea capitalului, patru sute mii de lei; Societatii geografice, fondata de mine, trei sute de mii de lei capital; Surorilor de caritate, fondate de Regina Elisabeta, trei sute mii de lei capital". Regele a dispus, de asemenea, intemeierea unui fond pentru a veni in ajutorul ofiterilor care ajungeau in stramtoare. A cerut sa se infiinteze un alt fond pentru studentii saraci, pentru burse in strainatate," spre a pregati pe tineri pentru scoala industriala ca profesori".
Pentru cantinele scolare, regele a lasat un capital trei sute mii de lei. "Distribuirea acestor douasprezece milioane va fi inceputa numai un an dupa moartea mea, astfel ca toate dobanzile acestei sume (aproape cinci sute mii de lei) sa ramana disponibile" , a mai precizat regele in testament.
Printr-un codicil semnat in decembrie 1911, Carol a adaugat in testament mosteniri pentru stranepotul Principele Nicolae al Romaniei si Principesele Maria si Ileana a Romaniei. Regele a cerut ca toate rudele sale sa primeasca fiecare cate un dar "care trebuie sa aiba cel putin un pret de opt sute pana la o mie lei". "Doresc ca toate persoanele care m-au servit in timpul Domniei mele, ca ministri, adjutanti regali, functionari ai Casei regale si princiare, dame de onoare etc, sa primeasca fiecare un dar, constand in un obiect de arta, un tablou, o miniatura, un ac, un ceasornic, un inel etc. Cele din urma obiecte vor fi luate din cutiile Mele, care contin bijuterii destinate ca daruri", a mai scris Carol in codicil.
A murit la varsta de 75 de ani, pe 27 septembrie 1914 la Castelul Peles, fiind inmormantat la Curtea de Arges.

Aforismul zilei - Albert EINSTEIN


Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române: „Dacă am fi avut un suveran ca Regele Mihai, nu cred că am mai fi asistat nici la manelizarea, nici la caricaturizarea limbii române, a gesturilor, a atitudinilor care văd că sufocă spațiul public”


Regele Mihai ar fi dat un exemplu luminos pentru români, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române într-o intervenție la Digi24.
„De când a sosit vestea trecerii la Domnul a regelui, am observat că o emoție sobră a cuprins pe mulți dintre noi. E un lucru care ține de lecția pe care regele ne-o dă și post-mortem, personalitatea lui atât de frumos rotunjită de niște valori pe care le-a transformat într-un mod de a fi, valorile creștine, constituie o lecție pentru noi toți, dar mai ales pentru cei din sfera politică. Sper ca această lecție să nu fie uitată prea curând”, a spus Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române în emisunea „În fața ta” de la Digi24.
Regele Mihai va rămâne o figură de neșters în istoria României, iar politicienii de astăzi ar trebui să învețe din exemplul lui. „Mă refer în primul rând la lecția bunului simț. a discernământului, a bunei cumpăniri a cuvintelor, la limbajul elegant, deși nu inutil luxuriant sau pretențios. Regele vorbea o limbă română extraordinar de frumoasă, o limbă română la care nu a renunțat niciodată, pe care ți-o drag s-o asculți, chiar dacă vorbea uneori și gâtuit de emoție”, a continuat Bănescu.
Politicienilor de astăzi le lipsește respectul, a subliniat el. „Lipsește în mod clar respectul față de limbă, față de cel căruia i te adresezi, poporul român, față de niște valori pe care le clamezi doar cu ocazii festive, ne includem toți aici, nu doar politicienii, dar în primul rând ei. Să nu uităm cum l-au tratat oamenii politici atunci când regele s-a întors din cel mai lung exil, peste 40 de ani, practic l-au izgonit.”
NapocaNews

Cronica de carte: O minunată perspectivă asupra viitorului

Trebuie să vă mărturisesc că am fost profund impresionată citind romanul de anticipație Armaghedon revelat (dezvăluit prin revelație divină).
Scriitorul lui, domnul Grid Modorcea, este autorul a 96 de cărți publicate, dintre care 38 de romane – adevărate metafore între sacru și profan, ateism și religie, simboluri ale miturilor fundamentale ale acestui neam, întâlnite în basmele populare, în care se înfruntă binele cu răul, în care forța gândului e mai mare decât cea a vântului; astfel, în acest roman „sfârșitul lumii” trebuie identificat cu raiul lui Dumnezeu, căci Armaghedon este capătul răului și începutul unei noi existențe umane, din care va lipsi definitiv cuvântul „război” – după cum mărturisește autorul în PROLOGUL cărții.
De astfel, în viziunea sa, nici un om nu va mai ridica mâna asupra altuia, săbiile vor fi date la topit și se va face din ele strune de chitară. Minunată perspectivă a viitorului!
Acest roman face parte dintr-o tetralogie, alături de Inocentopia, Spiritul critic și Civitas Innocentiae, îmbinând în mod fundamental istoria, filozofia și religia, pe filonul Mircea Eliade.
Apariția romanului era necesară pentru înțelegerea fenomenului actual: social, politic, religios, pe care îl trăim.
Astfel, fiecare om are Armaghedonul său, fiindcă trebuie să dea o luptă cu el însuși, să-și vindece sufletul, ca binele să triumfe întotdeauna. În carte suntem în anul 2084, când zombii erau peste tot, cu figuri plăcute, dar neutre, depersonalizate, adică răul trebuia combătut de John Armaghedon, simbolul binelui. Urmează o analiză exhaustivă a fenomenelor sociale.
Romanul se referă la temele mari ale literaturii universale cum ar fi Universul, viața, moartea, trecerea timpului… Este extraordinară capacitatea de imaginație și gândire a autorului, care ne așterne în față viziunea sa despre viitorul omenirii, încercând să răspundă marilor întrebări existențiale.
Nu mai vorbim de lexicul folosit, în mare parte elitist, încât romanul se adresează tuturor generațiilor, mai ales tinerilor care au perspectiva viitorului revelat.
Deci anul 2085 se poate numi Noul An sau poate ne simțim mai bine în Vechiul An „care este de fapt Dumnezeu”. „Cine știe?” – se întreabă autorul în final. Știe cel care îl are pe Armaghedon revelat, cel ce simte și știe că Dumnezeu este Binele.
Dar sensurile cărții sunt multiple, complexe, necesită inițiere, căci Grid Modorcea ne pune în față o labirintică oglindă literară. El se definește pe sine drept cartesian și demonstrația sa este impecabilă. Iată un mare dar oferit românilor de sărbători, un dar plin de franchețe și erudiție.
Vă invit cu mult temei să citiți acest roman vizionar, care vă va îmbogăți spiritual.
Mioara Doroftei,
profesoară de literatura română