luni, 22 iulie 2019

Poesis - Ioan VOICU (Cercul literar "Petre Dulfu" Satulung)



baladă nesiguranţei

să nu mă duc, să nu mai viu
în lumea asta, să mă-chin
şi nici nu mă aplec sfios
pe drumul nopţii în sus şi-n jos
şi dacă voi cădea senin
să nu mă îngrădiţi cu spin
şi cel mai greu, să nu mă daţi
pe un pumn de iarbă mă lăsaţi
apoi mă legănaţi cu vânt
şi să mă-ntoarceţi pe pământ
şi mult mai rău la o adică
să-mi puneţi frâu, să-mi puneţi frică
şi dacă voi cădea uşor
pe perna ierbii aş vrea să mor
că nu e loc să stau şi e greu
în cercul lumii nu sunt eu
dar încă odată mai suspin
nici nu mă plec, nici nu mă-nchin
şi Doamne dacă într-o zi
voi fi pustiu şi nu voi şti
să-mi dai o frunză să mă duc
pe lâng-o margine de nuc
acolo m-aş simţi frumos
şi mult mai tânăr, mai sfios
dar şi nesigur şi uitat
în colţ de lume-nprăştiat


baladă netemătoare

de-aş trăi până la cer
nu m-aş teme de mister
mi-aş îngădui să mor
pe o pernă de nor
mângâiat de-acea lumină
şi de şarpele de vină
de-aş trăi până la tine
nu mi-ar fi frică de mine
nici de strungile din deal
nici de frunzele de alean
numai să trăiesc o clipă
cu o bucurie mică
m-aş desface într-o boare
aşi pleca la fiecare
de-aş trăi până la noapte
nimeni nu ne-ar mai desparte.

baladă de iubire

privirea ta tresare iară
şi de dorinţă şi de vară
m-am încălzit cu dorul tău
cu firul ierbilor mereu
gândul la tine, mă uimeşte
când peste mine totul creşte
culegător de iarbă, iar
iubita mea, ce foc şi pară!

baladă temătoare

de ce mă tem, tot n-am scăpat
îmi este drumul un păcat
pe care l-aş dori uitat
dar nu se poate, nu se uită
nici o greşeală începută
mai mult, te duce fără să ştii
prin strungile acelea vii
atât de tânăr vrei să fii
dar iar mă tem de acea cădere
reumplută cu un pahar de rele
de ce nu mă tem, nu voi scăpa
mi-ajunge doar şi lacrima
şi pustiindu-mi patima…

 baladă cutremurătoare

de unde-n mine atâta chin
şi-atâta ură şi pelin
că n-am fost niciodată salbă
doar un culegător de iarbă
pe unde calc, nu e lumină
doar întunericul de vină
şi mă cutremur printre voi
cu temătoarele nevoi…
de unde-n mine, atâta dor
încât mă urc, aşa cum vor
toţi cei care mă latră des
dar lasă, iară-şi eu voi fi
şi toate le voi făptui.


baladă de iubire

între tine şi-ntre mine
două nopţi şi două zile
şi-o iubire cât un munte
şi un dor care nu minte
iar mai mult, mai las odată
să te cuprind laolaltă
lângă pieptul meu rotund
să te strâng pân’ te ajung
între mine şi-ntre tine
cel mai tandru drum din lume.


baladă nopţii

noaptea asta m-a închis în casă
nu mă plec, durerea mă apasă
că nu ştiu cum lumea mă-nvrăjbeşte iar
chipul meu se-ntoarce, a nu ştiu câta oară
ochii mei sunt umbre pe un covor de stele
şi mai cată încă printre atâtea rele
numai eu umilul mă mai las plecat
de mă dor prin colţuri amintiri de sat
noaptea asta iar mă-nlăcrimează
am fost tânăr, doamne, cu privirea trează
dar azi nu mă tulbură să mă-ntristeaz
joc pe masa nopţii, tristul titirez
şi mai fac lumină, să mai stea cu mine
chiar dacă o noapte, pe ascuns mă ţine
însă nu-mi fac griji, nici nu mă îndoiesc
azi mai mult mă bucur şi mai mult trăiesc


INVITAȚIE LITERARĂ - EVENIMENT CULTURAL LA CHIUZBAIA


Dragi prieteni, duminică 28 iulie 2019, începând cu ora 15.00 sunteți invitați la Chiuzbaia unde va avea loc un eveniment cultural. Este vorba despre lansarea Revistei DIN VATRA SATULUI - RELAȚIA DE FÂRTĂȚIE LA CHIUZBAIA (2019) și lansare de carte. Vor fi lansate volumele de versuri și legende:
- DIN LADA DE ZESTRE A SATULUI CHIUZBAIA - POEZIA POPULARĂ - autori Marița GRIGOR / Vasile BELE, Editura Armonii culturale, Adjud;
- POEZII DIN FISCULAȘ - autori Augustin NEAGA / Nelu DANCI / Vasile BELE, Editura Contraste culturale, Giurgiu;
- CĂSĂTORIA - RIT DE TRECERE - ÎNTRE IMAGINARUL OMULUI  TRADIȚIONAL ȘI IMAGINARUL OMULUI MODERN - autor Vasile BELE, Editura Armonii culturale, Adjud;
- LEGENDE DIN ȚARA LĂPUȘULUI - autor Ionel SIMA, Editura Armonii culturale, Adjud;

EVENIMENTUL VA AVEA LOC LA RESTAURANTUL ,,IZVORUL RECE” - CHIUZBAIA (pe drumul de acces spre Mănăstirea Chiuzbaia).

Și-au anunțat participarea și câțiva rapsozi populari și interpreți ai cântecului popular, pentru a încununa acest eveniment, dar vor participa și pasionați ai cântecului din Chiuzbaia. Amintesc numele MIOARA ROMAN - fiica a satului, lăsând numele celorlalți participanți să îi descoperiți (afați) dumneavoastră în cazul în care veți participa le evenimentul cultural. Dintre invitații surpriză dezvălui doar atât: Ansamblul folcloric din Cavnic, Aurelia MOLDOVAN ... dar și SILVIA TĂMĂȘAN - și-a anunțat participarea. 

Printre alții, vor face rostire despre revistă, carți și eveniment - pr. Viorel MADA, pr. dr. Daniel ACHIM (IJJ MARAMUREȘ), prof. Gelu DRAGOȘ. Apoi, vor vorbi autorii - Augustin NEAGA, Nelu DANCI, Marița GRIGOR, Ionel SIMA. Moderatorul evenimentului - fiu al satului - VASILE BELE. 

Vă mulțumim pentru interesul acordat și vă asigurăm de o primire călduroasă. Gazdele, ne-au pregătit și un guiaș, ,,ca la mama acasă!”.  Sunteți așteptați cu drag, iar bucuria va fi și mai mare, dacă veți purta și costumul popular. 


VASILE BELE
 BAIA MARE  VICTOR BABES 31/51 
TEL:0753-53.30.03
email  v_bele@yahoo.com

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE


Patria și Poporul NU sunt de...vândut!

1.„PATRIA” este pământul plămădit cu roman și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie „PATRIE”, trebuie mai întâi să fie religia strămoșilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde, adorație a acelora care au fost și nu mai sunt decât țărână și oase.
Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918),
scriitor, dramaturg, orator, critic roman


+ + +


           2. „NU, NU SUNTEM POPOR DIN FLORI”, nici nu ne putem resemna să fim un popor de slugi! Cînd oare ne vom asuma tragicul destin al neamului nostru? Când ne vom elibera de complexele provinciale și atitudinea plecată, timorată, de cetățeni de mâna a doua a unei Europe amnezice și paricide, care a uitat sau nu vrea să recunoască legăturile de sânge cu strămoșii noștri întemeitori ai Ilionului tracic, și care-și reneagă identitatea și rădăcinile creștine,răsăritene?„O Europă mercantilă și seculară,care-și înțelege unirea ca pe o comunitate fără comuniune, întemeiată doar pe interese, nu pe dragoste și moștenire creștină. O Europă fără Dumnezeu, fără biserici și fără Biserică - singura comunitate cu adevărat universală”.
  Victor Socaciu (1953-)   „Mereu cu Dumnezeu”,
cantautor de muzică folk, realizator de emisiuni tv., fost parlamentar


+ + +


          3. NU vindeți pământul ȚĂRII la o lume căpcăună
Nu mai vindeți, nu mai vindeți iarăși ȚARINA STRĂBUNĂ!
NU ne vindeți orizontul, nu vindeți apa din râu
Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu.
NU vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni
NU vindeți văi și fânețe stolurilor de tăuni!
NU ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali,
C-ați distrus ARMATA  ȚĂRII, eu v-acuz drept criminali,
NU ne vindeți, nu ne vindeți nici OGORUL, nici MORMÂNTUL,
Trădătorilor de ȚARĂ, nu v-ar mai răbda pământul!
NU ne vindeți, nu ne vindeți ISTORIA și TRECUTUL
Ne-ați înstrăinat avutul.
NU ne vindeți, nu ne vindeți SENATORI la venetici
Din apărători de ȚARĂ, ne-ați devenit inamici.
NU vindeți AURUL ȚĂRII la negustori și zevzeci
Nu ne vindeți, nu ne vindeți, eu v-am condamnat pe veci!
NU ne vinde, nu ne vinde, PARLAMENTAR  IMPOSTOR
Ai trădat o NAȚIUNE, ȘI-ȚI BAȚI JOC DE UN POPOR
Ne-ai vândut averea ȚĂRII clanurilor din Apus
JOCI  MEREU O CARTE DUBLĂ, CÂND DIAVOL -CÂND CEL DE SUS.

       Ciucă Virgil, New -York - Din volumul „EXECUȚIA”.

      P.S. POPOR TRANSILVAN! PARLAMENTARI  ARDELENI! Mare atenție la Kelemen Hunor și liota sa udemeristă. Au devenit un real pericol pentru noi. Este cazul să nu mai dormim liniștiți. Ultra-revizionistul Orban hungarorum pune stăpânire și pe presa maghiară din ARDEALUL  ROMÂNESC ceea ce este un lucru foarte grav. O să vedeți mai târziu. Acum, când țara noastră trece prin mari frământări, ei tac și ne lucrează pe la spate. Prind tot felul de timpuri parlamentare unde pe ascuns obțin de la marii mahări lași din guvern, tot ce vor ei. A se vedea Cheile Bicazului, unde s-au grăbit să-i schimbe și numele iar în administrația locală folosirea limbilor conlocuitoate minoritare și acolo unde ei sunt sub 20% din totalul populației. Noi vrem să uităm trecutul dureros și pentru unii și pentru alții, dar ei nu și nu! Vă aduc aminte ceea ce spunea într-o carte fostul președinte al Ungariei, Arpad Gonsz: „Dacă ar fii să moară și ultimul ungur, Ardealul tot al ungurilor va fi!” Rugăm și pe mai mari Bisericii  Unite  cu Roma, să intervină pe lângă „omul păcii Papa Francisc”, pentru a le spune supușilor „frați unguri catolici” din Harghita și Covasna că nu este tocmai creștinește ceea ce gândesc și fac, că ei nu sunt pe drumul lui Hristos ci sunt pe drumul care duce la Mamona. Hristos a spus tuturor: „PACEA MEA AM ADUS VOUĂ. PACEA MEA LAS VOUĂ. SĂ VĂ IUBIȚI UNII PFE ALȚII AȘA CUM V-AM IUBIT EU. ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAȘTE OAMENII CĂ VOI SUNTEȚI UCENICI  MEI!”
Prof. Olimpia Mureșan, L.S.R. Maramureș

Părintele Ilie- L.S.R. Mureș

Alina Mungiu-Pippidi: ”Să vezi ce mai rămîne din instituțiile statului de drept după ce iau ei puterea!”

Așa după cum era de prevăzut, referendumul lui Klaus Iohannis a fost degeaba. Eu nu am televizor, dar din ce am văzut prin presa electronică, nu am fost singura care să avertizeze că referendumul președintelui Iohannis era neconstituțional; măcar Traian Băsescu, dacă nu și alții, făcuseră această observație elementară.
Se vedea nu numai din stîngăcia neprofesionistă a întrebărilor, care păreau făcute de sociologii de la Academia Națională pentru Securitatea Gradaților Fără Minte, ci și din principiul în sine, promovat și de campania ”Fără penali”, și de un mic grup activ de populiști radicali, aparținînd unei organizații oculte, dar foarte agresive, care se ocupă cu atacul la Constituție și Curtea Constuțională mult mai mult decît cu atacul la PSD.
Principiul sau mai degrabă principiile sunt elementare.
Primul este universalismul, care e la temelia dreptului roman și european. Nu se pot da reguli separate pentru anumite categorii. Corupții nu pot fi condamnați sau amnistiați sau excluși pe alte reguli decît violatorii, pedofilii, criminalii în serie sau masturbatorii în public. Cît de cretin trebuie să fie cineva să nu priceapă chestia asta? Nu trebuie doctorat în drept constituțional.
Un referendum de acest gen nu poate propune lucruri care sunt contra constituției actuale și a principiilor de drept. Cum just subliniază Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH), într-un comunicat de presă remis vineri, poporul a aprobat prin referendum Constituţia României, inclusiv articolul 152, denumit „Limitele revizuirii” (Constituţiei – n.n.). Potrivit acestui articol, Constituția nu poate fi revizuită sau modificată, dacă, printre altele, acea revizuire are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Că mîine poate exista majoritate să se calce în picioare decizia definitivă a justiției în cazul Sorinei, sau să se aprobe pedeapsa cu moartea, sau să-i criminalizăm din nou pe homosexuali. Dar de asta există Constituția ca regula supremă, să fie deasupra tuturor, lideri și popor. Sunt sigură că Moise Guran sau Rareș Bogdan au explicat, ca ziariștii profesioniști în mod imparțial acest lucru, chemîndu-i pe cei mai buni constituționaliști cu publicații internaționale la emisiunile lor, ca nu cumva să scoată lumea din casă de pomană. Sau n-au făcut așa?
Utilitatea referendumului a fost doar să mobilizeze oameni fără nicio înțelegere a statului de drept contra PSD chiar pe pretextul statului de drept. Remarc că acești măncători de integritate pe pîine nu au observat că dna Lagarde, noua desemnată de Emmauel Macron să conducă Banca Cetrală Europeană (primită cu aplauze binemeritate) are și ea o condamnare. Usereplușii din Parlamentul European nu au emis nici o vocală pe tema asta, deși cazul era asemănător cu cel pentru care a fost anchetat Vosganian.
Nu înseamnă că trebuie să alegem oameni condamnați sau să îi lăsăm în funcții. Dar și acum judecătorul îi poate exclude: Adrian Năstase și Dan Voiculescu au asemenea interdicții. O modificare a Constituției era -cum am spus la acea vreme- nu doar imposibilă, ci și inutilă. Ca să avem o practică judiciară mai unitară nu asta trebuie făcut. Ca să avem o practică administrativă în care un manager public cu reclamații de corupție (nici nu e nevoie de plîngeri penale) nu stă în funcție pînă la condamnarea definitivă e și mai simplu. Desigur, nu a pus nimeni în Codul Administrativ un amendament – nu era nevoie de nicio Constituție schimbată… Și, desigur, incitatorii populiști au avut grijă să nu discute căi concrete de realizare, ci doar să pună lemne pe foc și să cheme la petrecere pe toți neavizații, în cap cu actori celebri care au găsit o cale ieftină să-și facă popularitate.
Asemenea grupuri, odată create, persistă. Asistăm la crearea unei partide criptofasciste, care e pe fond contra ordinii constituționale și vrea judecata poporului, nu a legii,  pentru care va fi furnizat de undeva și un lider – Iohannis e doar un vehicul șters, care a mers cu acest referendum populist contra instinctelor lui mai bune, că i-a fost teamă că dacă nu călărește valul îi trece valul peste cap. Să vezi ce mai rămîne din instituțiile statului de drept după ce iau ei puterea – timpurile astea, cînd sub dictatura anecdotică a PSD doar șeful PSD ajungea la închisoare, vor fi cam ca Ungaria sub socialiștii corupți înainte să vină Orban.
Lumea se va întreba cum a fost posibil, cum tot aud lamentări azi cu Ungaria.
Păi e foarte simplu. Vă dau numai un exemplu, Ca parte din antrenamentul lor, această grupare obscur finanțată dar foarte vizibilă și-a făcut o aplicație
Și atunci au mers mai departe.
P.S.: Nu e tîrziu. Dar lucrează vreun partid la ora asta la articolele de lege constituționale și legislația secundară necesară ca să previi corupții în funcții, cu care să se prezinte în ceasul unu după alegerile viitoare pe care le va pierde PSD? Nu.
Autor: Alina Mungiu-Pippidi

Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra


 Sâmbătă și duminică, Primăria Cupșeni în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș a organizat cea de a III-a ediție a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra”.
Atmosfera de sărbătoare a debutat sâmbătă, la ora 13.00, cu parada portului popular, care a evidențiat frumusețea costumului tradițional din zonă în cele mai fine detalii, de la piesele vestimentare țesute cu migală la podoabele care îi oferă individualitate artistică și care a fost purtat cu mândrie atât de localnici, cât și de invitații la eveniment.
”Toate acestea reprezintă un tezaur pe care ni l-au lăsat moșii și strămoșii noștri, de aceea vă doresc să aveți înțelepciunea de a-l transmite generațiilor viitoare”, a spus secretarul Consiliului Județean, Aurica Todoran.
Veselia, cântecul și voia bună au fost asigurate de Ansamblul ”Jucăușii” din Cupșeni și de tinerele talente din Țara Lăpușului, cărora li s-au alăturat ”Ceterașii de la Gherla” și Raul Oltean. Seara zilei de sâmbătă l-a adus pe scena festivalului pe DJ Alex Moroșanu pentru o discotecă în aer liber, care s-a bucurat peste măsură de aprecierea publicului.
Duminică, în cadru festiv, a avut loc înmânarea diplomelor cuplurilor care serbează nunta de aur în 2019. Familiile au fost felicitate pentru longevitatea căsniciei lor, dar și pentru înțelegerea și răbdarea dovedite de-a lungul timpului, fiind un exemplu de urmat pentru toți. A urmat apoi decernarea diplomelor de merit pentru elevii de gimnaziu care au obținut locurile I, II și III la finalul anului școlar 2018/2019 și a diplomelor de Cetățeni Majori ai comunei tinerilor care împlinesc anul acesta 18 ani.
Spectacolele au început cu mult așteptatul regal folcloric oferit de Florentina și Petre Giurgi și Mirela și Dani Florea cu formația. Apoi pe scenă au urcat Ansamblul ”Mugurașii” din Ungureni, Grupul Folcloric ”Flori de Mai” – școlari din Cupșeni, Grupul Folcloric ”Balada lui Pintea” din Cupșeni, Grupul Folcloric ”Cânt și dor” din Libotin, Ansamblul ”Doina Lăpușului”, Grupul Folcloric ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșului”, Ansamblul ”Berințana” și Ansamblul ”Mugurii Lăpușului”.
Iubitorii de folclor s-au bucurat și de cântecele tradiționale românești ale rapsozilor comunei: Mărie Tor din Valea Pietrilor din Ungureni, Ana lui Ștefan din Ungureni, Ana lui Tor Gheorghe din Ungureni, Viorica Hereș din Costeni, Vașile Hereș din Costeni, Gherasim Cârtiță din Ungureni, Andrei Buda din Ungureni, Ionel Filip și Nicu Petriman, Livia Neag Nistrea din Libotin și Alexandra Filip împreună cu formația din Cupșeni.
Cea de a III-a ediție a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra” a fost finanțată de Consiliului Județean Maramureș din bugetul propriu cu suma de treizeci și cinci mii lei, alocată prin HCJ 136/2019 pentru realizarea unor evenimente cultural – educaționale de către unitățile administrativ-teritoriale.


                                                                         MaraMedia

Filosofia indiană și sublima ei subtilitate (I)



            1.Intercondiționalitatea specific geografic – specific istoric – specific cultural-filosofic

            Întrucât, vorba cronicarului Miron Costin, „Nu sunt vremurile supt cârma omului, ci bietul om supt vremuri” (altfel spus, nu-i timpul la cheremul omului, ci omu-i la bunul plac al timpului), practic este imposibil să ne imaginăm profilul moral-spiritual al lumii noastre fără covârșitoarea contribuție a culturii antice indiene, ba chiar fără acel ceva caracteristic ei, care a fost generat în urmă cu mii de ani de intercondiționalitatea specific geografic – specific istoric – specific cultural-filosofic. Da, căci citându-l pe istoricul englez Henry Thomas Buckle, iată ce scrie gânditorul român Petre P. Negulescu în primul volum al tratatului Geneza formelor culturii (BPT, Editura Minerva, 1993): „(...) întinderea și adâncimea misticismului la indieni, în trecut, s-a datorat influenței deprimante a naturii în mijlocul căreia au trăit și a organizării apăsătoare ce le-a reglat activitatea. Cea dintâi, cu măreția ei copleșitoare, i-a făcut să-și simtă prea mult slăbiciunea sau chiar neputința în fața forțelor ei uriașe; cea de-a doua, cu regularitatea castelor ei tradiționale, le-a mărginit prea mult inițiativa și le-a împiedicat prea mult dezvoltarea. De unde, renunțarea inteligenței și exaltarea sensibilității, adică atitudinea mistică în fața lumii și a vieții”.
            Acuma, tot ce se poate ca Buckle, deodată produsul și promotorul pragmatismului occidental, să aibă dreptate în ceea ce privește inițiativa, dezvoltarea economico-socială, sensibilitatea și atitudinea mistică a indienilor. Dar tot Negulescu (și în același tratat) recurge la Arthur Schopenhauer, un redutabil gânditor occidental și bun cunoscător al filosofiei indiene încă din anul 1816, pentru explicarea diferenței categorice dintre omul obișnuit și filosof: „Pe când omul obișnuit e compus din trei sferturi voință și un sfert numai inteligență, la filosof raportul este invers: trei sferturi inteligență și un sfert numai voință”.
            Punctul de vedere schopenhauerian ne ajută să înțelegem următoarele două lucruri:
            a)Cu o asemenea structură sufletească, filosofii sunt realmente condamnați „să se țină departe de viața practică, al cărei factor de căpetenie este voința” (P.P. Negulescu);
            b)Având în vedere fascinanta profunzime și subtilitate demonstrată de indienii antici în întinsa lor literatură filosofică, teologică și profană (Vede, Brahmane, Upanișade, Sūtre, budism, Codul lui Manu, Mahābhārata, Rāmāyana), nu doar că sintagma „renunțarea inteligenței” (fie că locuitorii Indiei au lăsat inteligența să dormiteze, fie că aceasta – „ofensată” din pricina gradului scăzut de întrebuințare – se îndepărtează de ei) nu este nicicât întemeiată, dar, potrivit opiniei avansată de cugetătorul german, vechii hinduși stăteau la acest capitol mult mai bine ca alte popoare megieșe și de mai departe, la drept vorbind chiar cu o idee mai bine ca mesopotamienii, vechii egipteni, chinezii antici și greco-romanii, cu toții mari furnizori de spiritualitate întru constituirea culturii universale. Însă, potrivit unor spectaculoase descoperiri arheologice făcute cu ceva timp în urmă pe teritoriul României (precum misterioasele tăblițe de la Tărtăria) și spre mândria tuturor românilor, urmașii daco-geților, hindușii nu stau cu cultura și civilizația lor mai bine ca tracii, nici la capitolul vechime (dimpotrivă, mulți învățați din străinătate și de la noi sunt de părere că axul spiritual al lumii antice era la nordul Dunării!) și nici la cel axiologic.
            Iar dacă luăm aminte la reușitele economico-sociale ale Indiei zilelor noastre (una dintre țările emergente îmboldită de ambiții pe măsura enormelor resurse umane și materiale de care dispune), se poate vedea că ea nici la capitolul voință nu stătea rău. Atâta doar că, de-a lungul mai multor veacuri („indienii nu sunt grăbiți și timpul nu joacă mare rol la ei”, ne înștiințează ilustrul indolog ieșean Teofil Simenschy în cartea Cultură și filosofie indiană în texte și studii; Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978), mai exact până la dobândirea independenței, voința națiunii a fost ținută în frâu ba de anacronicul și contraproductivul sistem al castelor, ba de contemplativismul îmbibat cu misticism...
            Acesta fiind sistemul tridimensional al specificului indian, consider că el poate fi mai lesne înțeles și, desigur, mai corect încadrat în istoria omenirii doar după lămurirea sintagmei „specific național”.
            Mai întâi, ne face cunoscut P.P. Negulescu, se impune concluzia că „viața în comun este principalul factor determinant în formarea caracterelor psihice ale individului” și că, în pofida deosebirilor fizice dintre indivizii ce compun un popor, se constată cu ușurință un aer de familie  comun, manifestat printr-un mod specific de reacție la acțiunea factorilor naturali și sociali, respectiv printr-o anumită comportare cu semenii.
            Apoi că nu trebuie confundată ideea de rasă cu aceea de popor sau națiune, deoarece „cea dintâi e o noțiune biologică, cea de-a doua o noțiune psihologică și sociologică”.
            În fine, dar nu în ultimul rând, pentru că nu poate fi caracteristică o trăsătură unificatoare, ci doar una diferențiantă, Negulescu subliniază faptul că „ortodoxismul nu e specific românesc”, tot ortodocși fiind „și grecii, bulgarii, rușii și sârbii”. În aceeași ordine de idei, gânditorul român consideră că literatura constituie compartimentul cultural predilect pentru afirmarea/detectarea specificului național și că știința sau filosofia nu pot avea caracter național din simplul motiv că acest aspect le-ar deposeda de valoarea universalității. Vasăzică, susține Z. Ornea în Prefața tratatului, nu se poate vorbi de filosofii naționale, cu toate că există „moduri naționale de filosofare”.

            Sighetu Marmației,                                                       George  PETROVAI
                20 iulie 2019



AMINTIRI DE CĂSNICIE




    
(8 martie 1980-21 iunie 2010)

Noi ne-am cunoscut într-o pădure
Cu perimetru de uzină grea,
Cu santinele cu figuri cam dure,
Doar noaptea luminate de o stea.

Fumai la Punctul de control acces,
Eu am trecut cu treburile mele,
Nu am ştiut de un aşa succes
Şi că ajungem până la inele.

Zăpada a ales a noastră noapte,
Nu s-a putut a mai ajunge-acasă,
Aşa că nunta a trecut la fapte
Şi-ai devenit mireasa mea frumoasă.

Cu socrii mei ca nişte dragi părinţi,
Cumnate şcolăriţe, ca surori
Şi noi iubiţi şi tineri şi cuminţi,
Iubirea ne ducea cu capu-n nori.

Şi-acum poet, între un vin şi-o fată,
Ţi-am spus de la-nceput, uitând trecutul,
Nu voi alege fata niciodată,
Numai frumosul şi nicicând urâtul.

Mă îngrădea în gardă permanenţa,
Armă tâmpită, păcălit aleasă,
Găseam posibilă, cu grijă şi prezenţa,
Din când în când să fiu şi pe acasă.

 Apoi la Câmpulung şi la Piteşti,
Ca melcul, dar când ai comenzi tâmpite,
Îţi vine să înjuri, nu să trăieşti,
Numai cu tine erau zilele iubite.

Dar ne-a îndepărtat pensionarea,
În suflet boală n-am singurătatea,
Oricare om îşi regăseşte zarea,
Eu doar la Dumnezeu găsesc dreptatea.

Şi bine ne va face bătrâneţea,
Înţelepciunea uită tot ce-i rău,
Că inima nu-şi pierde tinereţea,
Te vei întoarce iar la moşul tău!

                         CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ