marți, 25 iulie 2017

Lumea Poeziilor - Traian DORZ


Revista de cultură „Sinteza” la numărul 41, lunile iunie – iulie 2017


 Revista de cultură şi gândire strategică, „Sinteza”, nr. 41, iunie-iulie 2017, revistă editată sub egida Asociaţiei Române pentru Evaluare şi Strategie (ARES) ne propune editorialul „Viitorul ca o lungă aşteptare” de Vasile Dâncu.
 În cuprinsul ei se disting trei capitole: ZOOM, MERIDIAN şi RESTITUIRI.
Primul dintre ele, ZOOM, cuprinde articole interesante: „Viitorul viitorului” de Caius Chiorean; „Viitorul la prezent” – un Studiu IRES; „Înapoi în viitor: România va fi scăldată în lumină” de Florentina Tătar; „Viziuni din anii 1900 despre lumea înm care trăim, semnat Andreea-Monica State; Jacques Attali: hiperimperiul, hiperconflictul sau hiperdemocraţia? Dar şi România...” de Ruxandra Hurezean; „Nu e nevoie să îl profeţim, ci să îl facem posibil”, de Sorin Mitu: „Utopia: o scăpare de sub teroarea istoriei?” de Sorin Adam Matei; „Terra 2050 – Fişa biografică Fişa de prezentare” semnată de Alexandru Mironov; „Următorul salt uriaş pentru omenire” de Claudiu Tănăselia; „INTERVIU: Mircea Opriţă, scriitor de proză de anticipaţie” sub motto-ul „În măsura în care există trecutul, există şi viitorul” de Marius Avram; „INTERVIU: Greg Corrado – Inteligenţa artificială în societatea viitorului: Realitate şi utopie” de Cristina Beligăr; „INTERVIU: Alexandria Algard – „Oraşul devine, tot mai mult, o extensie a locuinţei personale, e un fel de living room” de Ciprian Rus; „Despre viitor: O abordare psihologică” de prof. univ. dr. Daniel David; „Viitorul superinteligent” de Cristina Beligăr; „Genomul nostru cultural” de Alexander Baumgarten; „Viitorul, prin ochii copiilor” de Maria Man şi „...Viitorul e dragoste de viitor de Alin Fumurescu.
Capitolul MERIDIAN cuprinde două articole: „INTERVIU: Cornel Feruţă, coordonator-şef al AIEA - Pericolul terorismului nuclear este real şi nu s-a diminuat”, semnat Caius Chiorean şi „Înapoi în viitor. Căutarea unui scenariu pentru Uniunea Europeană” de Mihnea S. Stoica.
Al treile capitol, RESTITUIRI, conţine un articol semnat de Liviu Maior; „De la federalismşi confederaţie la stat naţional (1917-1918).
Echipa redacţională formată din Vasile Dâncu, fondator, Caius Chiorean-redactor şef, Ruxandra Hurezean-senior editor şi Marius Avram, Bogdan Stanciu –editori, vă invită la lecturarea celor 194 de pagini deosebit de fascinante, majoritatea din domeniul SF, politicii mondiale actuale şi tehnologiei viitorului.

                                                                          Gelu Dragoş


Efectul Brexit: Deutsche Bank se pregăteşte să transfere 300 de miliarde de euro din Londra în Frankfurt


Gigantul din domeniu bancar, Deutsche Bank, va muta 300 de miliarde de euro din Marea Britanie în sediul central din Frankfurt. Mutarea vine ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, potrivit Bloomberg.

Suma de 300 de miliarde de euro reprezintă aproape 20% din bilanţul Deutsche Bank, care s-a listat cu bunuri în valoare de 1.59 triliarde de euro la sfârşitul anului trecut.

Mutarea va începe în septembrie 2018 şi se aşteaptă a fi finalizată până în luna martie a anului 2019, conform surselor citate de Bloomberg.


Citeşte mai multe pe www.zf.ro

Cu cât îți scade salariul dacă se schimbă taxarea după grila Dragnea

Explicația pas cu pas a felului în care spune PSD că va schimba taxarea muncii.
Nivelul propus de Liviu Dragnea – 25% CAS, 10% sănătate și probabil impozit pe venit de 16% pentru ce rămâne are cu adevărat un singur păcat, dar uriaș – rezultă o taxare mult prea mare!
Să luăm ca exemplu un salariat pentru care angajatorul a alocat un buget de 1000 de euro pe lună (cam cu vreo 10% peste media națională). Acum, primul lucru pe care trebuie să îl facă este să calculeze salariul brut. Îi iese undeva la 813 euro (restul de 187 de euro sunt ”„contribuțiile angajatorului”). Apoi, calculează și salariul net, care iese 570 de euro(243 de euro sunt „contribuțiile angajatului” și impozitul pe venit.
Raportat altfel – impozitul pe salariu reprezintă 109 euro (10,9%), asigurarea de sănătate cumulată 87 euro (8,7%), CAS cumulat 214 euro (21,4%) iar restul de contribuții – șomaj, concedii medicale etc. încă vreo 20 de euro (2%).
Una peste alta, statul oprește 430 de euro, adică 43% din bugetul alocat de 1000 de euro.
În noua variantă, baza de calcul ar urma să se mute la pragul superior de 1000 de euro. Asta nu-i neapărat o problemă, nici ca principiu nici ca aplicare.
Ca principiu, salariul brut este un artefact contabil istoric – nu doar la noi ci peste tot în lume – dat de faptul că în momentul introducerii unei contribuții sau a alteia a fost mai ușor de acceptat social ca ea să fie împărțită între angajat (căruia îi scădea salariul cu 10% în loc de 20% de exemplu) și angajator (care trebuia să mărească cheltuielile tot cu 10% în loc de 20%). Însă în scurt timp situația a fost internalizată în contabilități și bugete, astfel că acum este irelevant și pentru angajator și pentru angajat felul în care le sunt opriți banii. Un sistem mai simplu nu are de ce să-i supere.
Când este vorba de aplicare, iarăși e destul de simplu – statul *poate* impune prin lege recalcularea tuturor contractelor la baza superioară în momentul în care schimbă grila fiscală. Adică cel care avea salariul brut de 813 euro în interiorul unui buget al angajatorului de 1000 de euro va avea de luna următoare un salariu brut de 1000 de euro în interiorul exact aceluiași buget.
Unde apare problema? La nivelele propuse de impozitare! Pe noul sistem, CAS (plus taxele mai mici care se înglobează acolo) cresc de la 234 la 250 de euro iar asigurarea de sănătate crește de la 87 la 100 de euro. Pe cei 650 de euro rămași se aplică impozitul de 16%, adică 104 euro, astfel că salariatul mai rămâne la sfârșit cu 546 de euro net.
Deci un salariu de aproximativ 2550 de lei net scade cu mai mult de 100 de lei!
Impozitarea muncii crește de la 43%, care deja este unul dintre cele mai ridicate nivele din Europa, la 45,4%* – adică direct pe locul 3 în Europa după Belgia și Ungaria! Și se șterge astfel cu buretele tot progresul lent obținut de România în ultimii 5 ani.
*Calculele exacte depind de nivelul deducerii personale pentru salariul minim respectiv de ponderea salariilor mici în total iar ierarhia finală va fi agregată de Eurostat cu decalaj de minimum doi ani.
Ce se poate face în mod realist? Schimbarea bazei de calcul poate avea sens doar atât timp cât impozitul pe venit și contribuțiile nu se aplică în mod cumulativ. Puteți citi la acest link o variantă „ambițioasă” cu o impozitare liniară de 25% care include și contribuții plafonate și impozitare progresivă. Recalculată la 30%, grila ar deveni probabil sustenabilă chiar din primul an. La 35%, deja este un nivel destul de ridicat de taxare, care poate deveni acceptabil doar ca etapă temporară și doar ca plafon superior care să nu fie depășit sub nici o formă.
În varianta în care s-ar aplica și cotele de impozit din programul de guvernare – 0% până la 2000 de lei și 10% pentru ce depășește, atunci povara fiscală la un buget de 1000 de euro ar fi de 350 de euro contribuții plus 20 de euro impozit, adică un nivel total de taxare de 37% – ceva mai favorabil decât cel de acum. În acest scenariu, salariul minim ar continua să fie impozitat cu 35%, iar nivelul crește gradual până la peste 40% în cazul salariilor cel puțin duble față de medie.
LUCIAN DAVIDESCU

Şi se duc pe rând, pe rând…!

Chiar dacă în zilele noastre informaţia este liberă şi fulger, la mine ajunge cu întârziere din variate motive… De voi fi întârziat cu aceste gânduri, îmi cer scuze, totuşi doresc să aduc un pios şi îndreptăţit omagiu celui care a fost medicul, scriitorul şi omul de cultură, dar înainte de toate românul Augustin BUZURA. Auzisem cu doi ani în urmă că nu este tocmai în ordine cu sănătatea şi totuşi această plecare ne-a afectat profund. Pentru că peste întreaga sa operă şi muncă depusă pentru România, Buzura a fost un caracter şi un român prin care ne rămâne un model pentru eternitate, pentru generaţiile viitoare, ne aplecăm genunchii în faţa memoriei sale. Buzura a fost un român şi un caracter; asta pentru că s-a format acolo, în spaţiul ardelean, la lumina credinţei, de aceea îl chema „Augustin”, ca şi la lumina făcliei naţionale a patriotismului curat, sincer şi dezinteresat, practicat pe viu.
La un Institut de Învăţământ Superior din Bucureşti, înainte de „Revoluţie”, la  Rectorat, a apărut o controversă între membrii de conducere. În focul dezbaterii, unul dintre cei implicaţi atrage atenţia colegilor din jurul său: „băgaţi de seamă, (colegul) XY, este maramureşan”! (nu maramureşean!)  Da! Şi Buzura era „moroşan”! – şi au trebuit să bage de seamă tovarăşii din guvern, când l-au numit  Directorul Fundaţiei Culturale Române din SUA. De numele lui se leagă un mare succes românesc în America.
Institutul Smithsonian din Washington DC, organizează  anual Festivalul Folcloric Smithsonian, care are ca scop celebrarea patrimoniului cultural  american, la care invită, de fiecare dată, şi câte două ţări de pe mapamond. În 1999, ţara europeană invitată a fost România, iar a doua, Africa de Sud. Festivalul se desfăşoară timp de două săptămâni, în aer liber, cu intrare liberă, pe National Mall, în Washington DC, pe o pajişte cu suprafaţă foarte mare, între Capitoliu şi Monumentul George Washington şi coincide cu 4 iulie, Sărbătoarea Zilei Independenţei SUA. României i-a fost acordată pe Mall o suprafaţă egală cu a două stadioane de fotbal, iar România a întrecut toate aşteptările concretizate prin expresia senatorului de New Hamp­shire, Bob Smith: „This is fabulos”, în dansuri, costume, gastronomie, meşteşuguri, oameni! Dar ceea ce a dominat cele mai mari simboluri ale istoriei americane, Capitoliul, Monumentul George Washington şi Castelul Smithsonian, a fost biserica de lemn din  Maramureş, simbolul Festivalului din 1999, 23 iunie – 4 iulie. Toate materialele au fost duse cu vaporul din portul Constanţa şi montate pe Mall, în Washington. Biserica, cu turnul de peste 20 m înălţime, a fost ridicată de meşterul moroşan „unicat” Găvrilă Hotico-Herente junior din Ieud şi echipa sa moroşană,  în 9 zile, ceea ce nimeni nu credea, şi împrejmuită cu gard de nuiele ca şi la Ieud sau ca pe Mara, Cosău sau Vişeu.  Biserica a fost donată apoi unei parohii din Chicago. Festivalul de la pavilionul românesc a fost un succes de neimaginat. Vânzările de icoane pe sticlă, a ceramicii, a ţesăturilor, a tuturor formelor de artizanat s-au făcut în primele zile „ca pâinea caldă”, realizând peste 35.000 $. Participarea României la această manifestare internaţională, unică în felul ei, de la concepţie, aprobare, organizare şi până la  realizare, a fost „opera” Fundaţiei Culturale Române, în speţă a directorului ei, Augustin Buzura, căruia i se datorează înainte de toate ideea reprezentării României prin biserica de lemn moroşană (pentru care s-a luptat, căci au fost împotriviri din partea tovarăşilor!), care a devenit atracţia şi simbolul întregului Festival. Şi care i-a fost mulţumita? Progeniturile cartilaginoase comuniste din guvernul României „l-au schimbat din funcţie pe Buzura”! S-au motivat cumva? Desigur, cu falsuri, după cum sunt croiţi. Ce-a urmat? Scandalul din anii următori de la Fundaţia românească, de ruşine. Dar cine a şters durerea din sufletul lui Buzura şi din sufletul românilor cinstiţi de pretutindeni? Şi Christos a fost ucis de poporul căruia i-a adus binefaceri!
Buzura a fost un caracter, iar „caracterul este ceva mai înalt şi mai nemuritor decât inteligenţa” – zice un scriitor – iar un alt gânditor spune „fără caracter, nu suntem oameni, ci doar un lucru, un „obiect”, căci caracterul dă fizionomie sufletului, aşa cum conturul şi plinul feţei dă trupului”.  Ne-am permis acest „adagio” la tot ce s-a spus după plecarea dintre noi a lui Augustin Buzura, a berinţanului nostru,  care  acum, de acolo, de Sus, va veghea  în continuare la valorile spiritului şi culturii româneşti, cu toate durerile ce i le-au provocat cei lipsiţi de caracter. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată în Împărăţia Luminii, a Dreptăţii şi a Păcii veşnice.


Terezia BOLCHIŞ TĂTARU, Germania, iulie 2017

Budapesta va plăti mămicilor de origine maghiară din afara Ungariei pentru fiecare nou născut. Ce face România pentru milioanele de mămici din comunitățile istorice și diasporă?

Din ianuarie 2018, Guvernul de la Budapesta, în cadrul unui program special, va aloca asistență financiară mamelor care trăiesc în afara Ungariei, a anunțat Agenției de știri din Ungaria (MTI) secretarul de stat al Ministerului Resurselor Umane maghiare, Katalin Novak. Programul prevede alocarea a 640 de milioane de forinți, transmite Romanian Global News.
„Prin această acțiune, autorii au dorit să demonstreze că fiecare copil maghiar, indiferent unde s-ar fi născut el, pentru guvernul maghiar reprezintă o valoare. Asistența financiară familiilor maghiare pentru noi nu sunt cheltuieli, ci investiții", a subliniat doamna Novak, citată de Inter Regio News, citat de Buc Press.
„Pe parcursul primului an prin acest program noi dorim să sprijinim financiar 10.000 de nou-născuți, fiecare mămică va primi câte 64.125 de forinți (circa 210 EURO). Acest lucru este valabil atât pentru locuitorii din Bazinul Carpatic, cât și pentru întreaga diasporă maghiară... Din ianuarie 2018, pentru fiecare copil va fi deschis și un cont personal în care vor fi depuși 43 de mii de forinți. Mai târziu, se vor putea depozita și alte costuri", a spus Novak.
                                                                                                 RGN

AIPS condamnă cu fermitate amenințările la adresa presei


LAUSANNE, 26 / 29 iunie 2017. Comitetul Executiv al AIPS, în reuniunea sa, a evaluat cererea peremptorie a coaliției formată din Arabia Saudită, Bahrain, Egipt și EAU prin care se solicită statului Qatar să închidă Al Jazeera și toate rețelele sale conexe, inclusiv rețeaua de sport beIN, și, în unanimitate, a decis că o astfel o cerere nu este în nici un fel acceptabilă.

AIPS nu va accepta principiul că politicul poate limita libertatea de exprimare și libera inițiativă în domeniul informațiilor, în orice parte a lumii. Așa cum a fost subliniat, mass-media de sport nu poate fi supusă niciunei condiționări de orice autoritate care vrea să o controleze.

În plus, AIPS nu poate accepta comportamentul antrenorilor și jucătorilor care au refuzat să vorbească cu jurnaliști reprezentând beIN în timpul evenimentelor internaționale. Afirmându-și rolul său principal de a apăra profesionalismul și demnitatea jurnaliștilor sportivi de pretutindeni, AIPS condamnă cu fermitate un astfel de comportament. Publicul este judecătorul principal al mass-media de sport, iar cei care s-au dedicat acestei profesie își desfășoară activitatea conform celor mai înalte principii etice.

În acest moment delicat pentru jurnalism și jurnalismul sportiv deopotrivă, este necesar să ne apărăm drepturile. În acest caz, este, de asemenea, necesar să apărăm locurile de muncă a sute de colegi angajați de Al Jazeera și beIN Sport.

Din acest motiv, Comitetul Executiv al AIPS își exprimă speranța că diplomația internațională poate crea bazele pentru slăbirea presiunii în întreaga regiune și de a ajunge la o soluție care să evite în continuare controversele politice.


Presedintele AIPS, Gianni Merlo, a subliniat câteva detalii importante: „AIPS a avut experiențe excelente în Golf. Qatar a găzduit două Congrese AIPS, în 2006 și 2016, două reuniuni ale Comitetului Executiv, și trei seminarii din cadrul Programului pentru Tineri Reporteri, cel mai recent în luna iunie a acestui an, în colaborare cu IAAF Diamond League. În Emiratele Arabe Unite, AIPS a organizat, de asemenea, un program pentru tineri reporter, dar și unul dintre cele mai importante evenimente organizat vreodată de Asociația noastră: Media Pearl Awards, în 2015, în colaborare cu Abu Dhabi Media. Cu această ocazie, conținutul jurnalistic prezentat și deschiderea spre libertatea de exprimare au fost remarcabile. A fost o experiență indefinibilă pentru noi. Bahrain a fost gazda unei alte reuniuni a Comitetului Executiv al AIPS, în timp ce noi am participat, de asemenea, la evenimente în Kuweit, Oman și Arabia Saudită, demonstrând relațiile pozitive pe care AIPS le are cu asociațiile sale din Golf. În ultimii ani, am avut posibilitatea să constatăm evoluția pozitivă a jurnalismului sportiv în aceste țări, motiv pentru care nu putem accepta ca această evoluție să fie blocată pe termen nelimitat de o furtună politică. O generație de tineri colegi este, probabil, în situația de a fi grav afectată, ceea ce este inacceptabil. Suntem siguri, că dialogul va putea opri periculoasele vânturi de război”.