miercuri, 18 iulie 2018

Poesis - Ioan DRAGOŞ




Foarfeca și nodul cravatei





”umbra perdelei îți lasă
pe mâini și pe față pete
tot mai periculoase
tăcerea durează doar treizeci de zile
după ordonanța de urgență
rămânem aici
pe scara de serviciu
scrie echim în domeniul public
să ne refacem cărarea și nodul cravatei
în timp ce ne amintim
că foarfeca a rămas deschisă
între tufele de trandafir
palmele retezate de vis
penitenți în pânză de sac
dar cu privirile furișate
prin mulțimea de carnaval
epoci de aur
își dau arama pe față
aici mă opresc
să văd și eu o clipă natura
raport de etapă
și grija
ca nu cumva dimineața
la serviciu
să te dai prin ceva de gol
și totul revine aproape deodată
secunda de-acum
deschide firava stare
de-a fi unde nu trebuie
cu chei potrivite”











Coasa mecanică

”umblăm pe jos în oraș
deprinși cu mersul peste câmpuri
prin grădini
ne scoate din minți
mirosul de iarbă
rămas după coasa mecanică
ce limpede vezi
acest minim spațiu
creierul lucrează-n acord
duce mirosul de iarbă
spre sălile de ședințe
și în fiecare zi mă uit cu luare aminte
la stânga
la dreapta
poate mai există un loc liber
între primejdiile trupului tău
rămas în urmă cu-n an
a venit vremea să strig și eu
învăț din ce răvășeală
și zgomot de lucruri
se naște încruntarea
până și o privire
lasă deșeuri pe care nu le înduri
după dejunul pe iarbă
optzeci de gesturi pe minut
ce altă formă
scutită de carne
mai pote să-ncapă iubirea
nu întreba pe cel ce n-aude
la stânga/la dreapta
poate mai există un loc liber”
















Zaruri în ceață

”nu mi se spune nimic
speram o tăcere
și un haos mai cald
scrie ovidiu
apa devine tot mai acidă
cerneala tot mai simpatică
parabola tot mai străvezie
ultimele știri
nu sunt ultimele
mai bine te uiți pe gaura cheii
când soția ta
e goală în baie
te uiți cu frică
cu sfială
în proba de poezie
ca și cum ai comite
un act interzis
pescarul și peștele său
înainte și după
tăcere
ghiocul și miezul
nu din milă să vii
ci din întâmplare
șapte ani
zaruri norocoase au zburat
din pumnul sorții
te pierzi
dat afară din cuvintele tale
ce fel de pânză
e aceasta pe care o țeși
cu toate însemnele
din ceață în ceață”














Interesele insomniei

”lăudată fii
tu insomnie eliberatoare
la miezul nopții
de spaima victoriei
ferească sfântul să-ți fie scârbă
că te repeți
oamenii au interese  precise
își potrivesc privirea cu tăria gândului
și îmbătrânesc
după cum bate vântul
a fi cu adevărat ridicol
e doar cu o centimă mai ușor
decât a fi sublim
scrie în alte unsprezece chipuri
de a vorbi tăcerea
cum se schimbă anotimpurile
tot astfel și perioadele sufletului
lichidul care curge prea tare în pâlnie
înecându-se și bolborosind
dar nu s-a întâmplat nimic
am curs mai mult pe alături
cum scrie în ispitirea timpului
apoi
ostenit ca în reveriile domnului R
ai dori să expiri între coapsele ei
fără să simți soarele deasupra
fără să simți 
cârtița dedesubt
dar nu s-a întâmplat nimic
ai curs mai mult pe alături”

















Alfabetul ferestrei

”magistrul pune dianosticul
în parabola clipei și a ascultătorului
din orologiu
diferite  sisteme de scripeți
scârțâiau și gemeau periodic
ca niște ființe căznite
la intervale egale
izbucneau lovituri de cican
am văzut că s-a întâmplat așa 
acum învăț alfabetul ferestrei
din dreptul grădinii
cuvinte vinovate în auz mi se clatină
o țesătură melodioasă
se pregătește-n adânc
nu am garanții metafizice în ce mă privește
așa că mă apăr empiric
cum pot
scrie la pagina o sută nouăzecișiunu
sunt atâtea plante agățătoare
cu vreji răsuciți artistic
ne amintim de o viață a noastră
în ochi adânci și albaștri
departe de tot
am trăit
aș fi croitorul care și legat la ochi
ți-aș coase veșmintele
nu cer nimic
paharul se umple singur
seara mă pierd
în alarma zilei de mâine
fără teamă fără speranță
voi povesti
așa cum a fost

și cum s-a întâmplat ”

Au şi americanii obsesia lor



Întâlnirea considerată, deocamdată, istorică, dintre preşedinţii Rusiei şi SUA, a relevat un lucru mai puţin onorabil. Anume că şi americanii au o obsesie: amestecul Rusiei în ultimele alegeri prezidenţiale. S-ar părea că presa americană a fost mai puţin interesată de eventualele decizii privind securitatea mondială discutate de cei doi, cât de prestaţia preşedintelui lor.
Ironic şi chiar ireverenţios cu liderii europeni, Donald Trump s-a purtat ca un mieluşel cu Vladimir Putin. Rusul l-a dominat pe american. Recunoscând că s-ar putea ca Rusia să nu se fi amestecat în alegerile din SUA, presa americană concluzionează că viteazul Trump a căzut la picioarele abilului Putin.
Dacă în faţa sutelor de ziarişti s-a comportat în felul acesta pare evident că şi la întâlnirea tete-a-tete, Vladimir Putin l-a dominat. Donald Trump joacă tare pe teren propriu, este dominator cu persoanele care depind de el. I-a tratat de sus pe liderii europeni, cerându-le mai mulţi bani pentru apărare.
A pierdut-o pe regina Elisabeta în timpul prezentării gărzii de onoare, semn că pentru el nu înseamnă nimic protocoalele simbolice ale unei curţi de modă veche.
Cu preşedintele rus a fost atent şi deosebit de curtenitor. Americanii se aşteptau probabil să-l bată pe spate, aşa cum a făcut Trump cu preşedintele României.
Printre subiectele abordate ne place să credem că a fost şi cel al scutului anti-rachetă de la Deveselu. Cel care ne-a aşezat şi pe noi pe agenda conflictelor ruso-americane. Despre rachetele pe care le cumpărăm de la armata SUA pe bani grei cu siguranţă nu au vorbit, acestea fiind depăşite moral şi tehnic.
Întâlniri „istorice” au avut loc de-a lungul timpului, fără ca ele să fi avut consecinţe cu adevărat istorice. Rusia, aşa cum o cunoaştem, nu va ceda în faţa celei mai puternice ţări din lume, aşa cum consideră, noi SUA. Vladimir Putin, în primul rând, nu recunoaşte primordialitatea Statelor Unite. Ruşii au moştenit mentalitatea URSS, iar cel ce-i conduce de 18 ani le-a întărit credinţa că sunt egalii americanilor.
La un moment dat Putin a afirmat că atât SUA cât şi Rusia sunt ţări democratice. Prin urmare Justiţia este cea care trebuie să decidă dacă sunt adevărate acuzaţiile că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din SUA.
Donald Trump nu a replicat. Ceea ce, desigur, i-a deranjat pe compatrioţii săi. Cât de democratică este Rusia nu mai este nevoie să se demonstreze. Dar nu democraţia este pe primul loc în preocupările preşedintelui american. Încă din timpul campaniei electorale, Trump a pus economia înaintea tuturor principiilor care au marcat politica americană de la John Kennedy la Ronald Reagan.
Pentru fiecare preşedinte american valorile morale şi drepturile omului au fost pe primul loc. Nu este cazul lui Donald Trump. Modul simplist în care judecă îl îndepărtează de valorile promovate constant de SUA. Recent Angela Merkel spunea că Germania nu se mai poate baza total pe SUA acuzându-l că vrea să destrame Uniunea Europeană.
Poate că exagerează puţin, dar impresia generală pe care o lasă Donald Trump este că, într-adevăr, înafara economiei, nu-l interesează nimic la modul serios.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Țara noastră gaze poartă, noi cerșim din poartă-n poartă

Darius Vâlcov, un personaj extrem de bine informat, consilier al Executivului și eminență cenușie a programului de guvernare, ne dă o veste cel puțin alarmantă. De la 1 august, românii, persoane fizice sau juridice, vor plăti gazele cu un preț majorat cu 4%.
Două mari companii, care dețin peste 90% din totalul producției, realizează un preț de producție de 27 de lei, dar impun la vânzare un preț de 81 de lei. Și obțin astfel un profit nerușinat de 300%. Iar acest anunț survine chiar în momentul în care, în mod straniu, reprezentanți ai ALDE fac presiuni asupra PSD pentru a obține mai multe facilități în beneficiul multinaționalelor care urmează să exploateze gazele de la Marea Neagră. Această combinație de informații este de-a dreptul explozivă.
Deși statul român are posibilitatea, dispunând de pârghiile legale, să tempereze creșterea excesivă a prețului gazelor și să pună frână creșterii exponențiale a profiturilor realizate de companii, nu face acest lucru. Cine pune frână? Factorul intern. Și cine este în acest caz factorul intern? Îl identificăm mereu și mereu în factorul politic. Și cine este de această dată factorul politic, care încearcă să-i spolieze pe români și în ceea ce privește gazele care se extrag în prezent, dar și în privința expoatărilor viitoare? În mod straniu, în acest caz factorul politic intern este transpartinic. USR, care ar putea foarte bine să-și schimbe denumirea în Uniunea Salvați Multinaționalele sau în Uniunea Sabotați România și, culmea, partenerul la guvernare al PSD. Adică ALDE, printr-o serie de reprezentanți ai săi. Care devin drone ale unor eminențe cenușii din acest partid, trimise la înaintare în studiourile televiziunilor de știri. Ultima dronă care s-a manifestat în acest fel este Varujan Vosganian. Care plângea săptămâna trecută în hohote pe umerii multinaționalelor, punând presiune asupra partenerului PSD și Guvernului Dăncilă. Pentru viitor. Pentru gazele care urmează să fie exploatate la Marea Neagră.
Să revenim însă la afirmațiile lui Vâlcov. Cum pot ajunge gazele naturale exploatate în prezent de două multinaționale, OMV Petrom și Romgaz Mediaș, la un preț de vânzare de 81 de lei, pornind de la un preț de exploatare de 27 de lei și la un profit nerușinat de 300%? Cine pune presiune și de ce nu reacționează statul român? Pentru a înțelege acest mecanism, este necesar să intrăm în detalii. Dar nu înainte de  a preciza că printr-o asemenea politică, din 2013 până în prezent, prețul gazelor a crescut cu 75%, iar în buzunarul multinaționalor au ajuns profituri suplimentare de miliarde.
Există în România, în prezent și în stare de exploatare, 447 de zăcăminte de țiței și gaze naturale. Țițeiul și gazele sunt extrase de Petrom, în timp ce Romgaz extrage doar gaze naturale. OMV Petrom, societate deținută în majoritate de Austria – un stat care nu are nici zăcăminte de petrol, nici zăcăminte de gaze, dar a reușit, prin micul OMV, să înghită peștele cel mare, Petrom, consecință a unor târguri politice, mai exact a unei mite, pentru acordul Vienei privind intrarea Românie în Uniunea Europeană – dispune de 255 de zăcăminte de țiței și gaze. Ele sunt extrase cu ajutorul a 9445 de sonde de țiței și 828 de sonde de gaze naturale. În paranteză fie spus, OMV Petrom, care are în prezent și acționariat rusesc, deține fără titlu de proprietate și fără a fi plătit ceva la schimb statului român, toate terenurile aferente acestor instalații din întreaga țară și are obligații neonorate privind protecția mediului. Între altele, România tocmai este supusă unui infringement din partea Uniunii Europene și din motivul că această multinațională nu-și respectă angajamentul. Și că nimeni nu a tras-o de urechi. OMV Petrom, prin managerii și consultații săi extrem de activi, dar și cu susținerea constantă a autorităților de la Viena, a exercitat până acum cu succes presiuni asupra Guvernului României, dar și asupra Parlamentului, reușind să-și protejeze interesele în defavoarea statului gazdă. Exact așa cum procedează și în ceea ce privește zăcămintele de la Marea Neagră, unde deține de asemenea perimetre de explorare, care se transformă sub ochii noștri în perimetre de exploatare.
Romgaz Mediaș, o altă multinațională, în care însă capitalul este majoritar românesc, dispune de 153 de zăcăminte exploatate cu ajutorul a 3200 de sonde. Și aici suntem obligați să facem o scurtă paranteză. Tatăl Laurei Codruța Kovesi, procurorul Ioan Lascu, fie-i țărâna ușoară, dar și alte rude apropiate, s-au implicat intens și oarecum ocult în afacerile Romgaz Mediaș și tocmai acesta a fost motivul principal al investigației Black Cube. În primul și în primul rând, acesta a fost obiectivul spargerii de către reprezentanții Black Cube a computerului lui Ioan Lascu și al copierii corespondenței electronice. La fel ca și OMV Petrom, cu capital majoritar străin și Romgaz Mediaș, cu capital majoritar românesc, a făcut presiuni pentru a obține profituri maxime și alte avantaje practic în detrimentul românilor, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice.
Conform estimărilor oficiale existente în acest moment – nu prea știm care sunt estimările neoficiale – rezervele de petrol și gaze din România urmează să se epuizeze în 23 de ani. Este intervalul de timp în care statul român are șansa de a obține uriașe beneficii fără a-și spolia proprii cetățeni, beneficii pe care le poate investi în dezvoltare și într-o viitoare prosperitate. Sau, dimpotrivă. Dacă cedăm acestor presiuni, ratăm aceste beneficii și, în plus, îi sugrumăm financiar pe români, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice.
În acest context, zăcămintele de la Marea Neagră joacă un rol cheie, la fel cum și zăcămintele de la frontiera de vest a României pot aduce uriașe beneficii materiale statului și poporului român sau, dimpotrivă, doar bătăi de cap și prejudicii. În mod straniu, deși oficial se estimează că aceste zăcăminte se epuizeaă în 23 de ani, apar fel de fel de clauze în actele normative sau chiar în contractele cu firmele care fac sau urmează să facă exploatarea, de prelungire a acestor operațiuni cu încă 15 ani, după ce 20 de ani. E clar că avem de-a face cu o șmecherie letală pentru interesele statului român.
Am atras atenția, după ce legea privind zăcămintele offshore de la Marea Neagră a trecut ca prin brânză prin Senatul României, fără niciun fel de clauze aducătoare de beneficii pentru stat, că se pune la cale cea mai mare lovitură împotriva poporului român din istoria modernă a acestei țări. Împreună cu câțiva analiști și oameni politici, dezolant de puțini, am reușit să mișcăm totuși opinia publică și Legislativul, asfel încât Liviu Dragnea, înțelegând ce ticăloșie s-a pus la cale pe sub nasul lui, a intervenit atât public cât și nepublic, astfel încât în Camrea Deputaților au fost reintroduse în actul normativ articolele de lege prin care este taxat supraprofitul, precum și o prevedere conform căreia 40% din producția vitoare urmează să fie comercializată prin România, noi devenind astfel un hub la capitolul gaze naturale și înlocuind practic poziția deținută în prezent de Austria. Ceea ce a făcut Liviu Dragnea și ceea ce a făcut PSD-ul pe ultima sută de metri a fost să obțină doar jumătate din cât ar fi fost rezonalbil să obțină statul român. Practic, urmează să nu mai fim păcăliți 100%, ci doar 50%. Cu toate acestea, multinaționalele continuă să facă presiuni asupra statului român pentru a obține, probabil printr-o ordonanță de urgență sau cine știe cum altfel, condiții și mai avantajoase.
Aici sunt două pericole majore, cu un conținut, cum arătam, de-a dreptul exploziv. 1). România poate pierde char și puținul care a fost obținut la Camera Deputaților și care s-ar putea concretiza în viitor într-un beneficiu de 10-15 miliarde de euro. 2). Fiind antrenat ALDE în această operațiune prin reprezentanți de marcă ai săi, care pun presiune la vedere sau în mod ocult, ar putea fi dinamitată din interior alianța și, respectiv majoritatea aflată la guvernare. Ceea ce ar arunca România într-o profundă criză politică.
Există însă o soluție. Este lista, destul de vizibilă în acest moment, a trădătorilor, pe care am sugerat cât se poate de clar cum ar putea fi ea întocmită. Și încă de atunci în capul acestei liste am așezat câteva persoane din Guvernul și din Parlamentul României, care reprezintă ALDE. Ei bine, această listă poate fi asul din mâneca lui Liviu Dragnea. Până una alta. Până când vom avea cu adevărat o Direcție Națională Anticorupție. Capabilă să se ocupe de cele mai mari jafuri financiare, care se produc chiar sub ochii noștri.
Autor: Sorin Rosca Stanescu

Peste 38% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială


Peste 38% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu 15,3% peste media europeană – care este de 23,5%, potrivit datelor publicate, marți, într-o analiză a Eurostat.
Potrivit biroului de Statistică al Comisiei Europene, în România, 38,8% din populația țării este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, înaintea Bulgariei, unde 40,4% din cetățeni sunt expuși sărăciei.
Comparativ cu 2010, când 41,1% dintre români erau expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, în 2016 ponderea acestora a scăzut cu 2,7%.
Printre țările unde riscul de sărăcie și excluziune socială este scăzut, se numără Suedia, cu 16,8% din populația țării, Olanda (16,7%), Danemarca (16,8%), Austria (18%), Franța (18,2%) sau Germania (19,2%).
La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2000-2009, venitul disponibil al gospodăriilor populației a crescut cu 16% în UE, scăzând în urma crizei financiare cu aproximativ 3% între 2009 și 2013, urmând să crească ulterior cu 5% în perioada 2013-2016.
Venitul disponibil al gospodăriei a crescut per total cu aproximativ 18% între 2000 și 2016, reprezentând o rată medie de creștere de 1% pe an, anunță Eurostat.
NapocaNews

Agenție americană de mediu raporteză: ”Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu lemn din parcurile naționale ale României!”

Compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei transportând peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale, susţine un raport al Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) prezentat marţi, 17 iulie 2018.


Autorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale, informează news.ro.
Potrivit raportului intitulat „Jaful pădurilor din România”, furnizorii firmei Schweighofer exploatează peste 50 de zone din două parcuri naţionale din nordul României. În ultimul an şi jumătate, arată realizatorii raportului, au fost transportaţi peste 35.000 de metri cubi de lemn din aceste zone.
EIA arată că firma Schweighofer şi-a vândut majoritatea depozitelor proprii şi toate pădurile pe care le deţinea, iar acum este dependentă de depozitele private.
„Compania a făcut numeroase afirmaţii înşelătoare cu privire la capacitatea sa de a-şi monitoriza lanţul de aprovizionare, în special referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, Timflow. Companie pretinde că fiecare camion care livrează lemn la gaterele companiei este prevăzut cu un dispozitiv GPS care dovedeşte cu precizie locul de încărcare al buştenilor. Cu toate că acest lucru este adevărat, locul de încărcare pentru aproape jumătate din aceste transporturi este doar un depozit de buşteni, lucru care nu ajută compania să cunoască efectiv pădurea de origine a buştenilor respectivi”, scrie în raport.
Unul dintre depozitele care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, care vinde lemn din patru depozite de lângă parcurile naţionale Rodna şi Călimani. Camioanele firmei Frasinul au transportat cel puţin 6.000 de metri cubi de lemn din aceste parcuri pe parcursul ultimelor 18 luni.
„Firma Frasinul are un istoric în privinţa problemelor cu legea. Patronul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anticorupţie începând cu anul 2014”, atrag atenţia realizatorii raportului.
Ei amintesc şi de ancheta DIICOT privind modul ilegal de obţinere a lemnului de către Schweighofer, care este acuzată de fraudarea statului cu suma de 25 de milioane de euro.
Potrivit raportului EIA, din Parcul Naţional Călimani, dintr-un singur loc, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează firma austriacă a tăiat peste 4.600 de copaci, mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în 2017. De asemenea, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în României au crescut la 1,6 milioane de metri cubi, o mare parte din acestea provenind din ţări vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus.
Realizatorii studiului mai spun că au verificat numerele de înmatriculare ale camioanelor care au intrat în fabricile companiilor Kronospan şi Egger, două dintre cele mai mari companii producătoare de cherestea din România, ambele austriece şi cu legături de afaceri cu Schweighofer. Pe durata a cinci ore de supraveghere, au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş, dintre acestea 86 erau acoperite, 19 erau încrăcate cu resturi lemnoase, alte 30 erau încărcate cu buşteni întregi. 22 dintre aceste camioane veneau direct de la locurile de încărcare din pături, în timp ce alte opt veneau de la depozite. 18 erau înregistrate ca transportând buşteni pentru lemn de foc, în timp ce alte 12 transportau buşteni cu calitate standard. Cele mai multe dintre camioanele care transportau lemn tocat şi camioanele acoperite nu erau înregistrate.
De asemenea, într-o pădure din care se aproviziona firma Kronospan cu buşteni, lângă locul de încărcare, EIA a descoperit o operaţiune de exploatare forestieră în curs de desfăşurare, unde muncitorii făceau mici defrişări circulare, transformând un râu într-un drum forestier ilegal, pe care târau buştenii pe o distanţă de 700 de metri până la zona de încărcare.
În ceea ce priveşte firma Egger din Rădăuţi, realizatorii raportului au observat 20 de camioane care intrau în fabrică şi niciunul nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.
EIA a trage atenţia că România rămâne o ţară cu risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale de lemn şi cere companiei Schweighofer să stopeze achiziţiile de material lemnos fără deplină trasabilitate până în pădurea de origine, nu doar la punctul de încărcare, iar companiilor Kronospan şi Egger – reanalizarea lanţurilor de aprovizionare şi stabilirea unor termene pentru obţienrea trasabilităţii până cel târziu în 2020. Guvernului japonez, care în prezent se aprovizionează de la Schweighofer, EIA îi solicită să oprească aprovizionarea până în momentul în care compania poate asigura o trasabilitate completă.
De asemenea, realizatorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.
Autor: Alexandra Cruceru

Bătălie pe „taxa pe prostie”!

De o bună bucată de vreme BOR, dar și diverși particulari fac negoț cu imaginile, spusele și scrierile lui Arsenie Boca, în opinia multor credincioși, făcător de minuni și demn de a fi canonizat. Dacă n-ar fi plecat în 1989, cred că el însuși ar rîde de gogomănia oamenilor, gata să plătească un fel de „taxă pe prostie”, ca să fie apărați de boli și să aibă viață lungă. La starea sănătății din România, nu e de altfel de mirare că oamenii au început să creadă în miracole și o țin în pelerinaje, rugăciuni, posturi și alte substitute ale unei îngrijiri medicale satisfăcătoare.
Dar să vezi poznă, la mînăstirea Prislop, unde a alujit monahul și unde se află mormîntul său, a năvălit poliția și a interzis vînzarea obiectelor aflate sub „brandul” Arsenie Boca. Nu pentru că poliția ar fi devenit brusc atee sau măcar iconodulă, ci în urma unei plîngeri penale făcute de o familie de întreprinzători, care au înregistrat „brandul” Arsenie Boca la Biroul Uniunii Europene pentru Proprietate IntelectualăBOR și apărătorii ei au sărit arși, biserica strămoșească ar avea drept de proprietate asupra lui Boca în vitutea faptului că a fost călugăer ortodox și este îngropat în mînăstirea în care a a slujit! Greșit, biserica poate avea drept pe moștenirea eterată a lui Boca, nu pe negustoria cu ce-a lăsat el în urmă, imagini, cuvinte, lucruri scrise. Pe acestaa au drepturi negustorii care s-au preocupat să le înregistreze! Acum, de bună seamă vom asista la un șir de procese, că banii sînt buni și pentru investitorii privați, dar și pentru cea mai mare corporație din România, BOR, care le întrece în avuție și proprietăți pe toate celelalte! Nu e prima oară cînd fruntașa corporațiilot românești se bate pentru bani!
Apar și unele aspecte cumva teologice,  liturgice – obiectele vîndute ilegal de BOR mai au forță tămăduitoare? Dar cele vîndute de negustorii neprofesioniști în cele sfinte au o asemenea forță? Ce trebuie să facă solicitanții, să aștepte rezolvarea conflictului legale, să meargă la noroc, să dea cu banul?
Autor: Liviu Antonesei

Proiectele privind reabilitarea drumurilor județene pe Valea Izei și Valea Ruscovei – urcate pe SEAP în luna iulie 2018


 În debutul ședinței ordinare a Consiliului Județean desfășurată vineri, 13 iulie 2018, unde au fost prezenți 30 din cei 35 de aleși, șeful administrației județene, Gabriel Zetea a informat plenul despre două licitații pe care instituția județeană le-a demarat pentru reabilitarea drumurilor din Maramureș.
”Am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru drumurile județene în ședințele de Consiliu Județean, am semnat contractele de finanțare, am obținut banii pentru aceste proiecte extrem de importante pentru județ, așa cum ne-am asumat cu toții la începutul mandatului, în 2016. Primul proiect cu finanțare europeană, peste 40 de milioane de euro, Drumul Nordului este deja pe SEAP, iar termenul de deschidere a ofertelor este 23 iulie 2018. Un al doilea proiect extrem de important, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prima etapă, face referire la reabilitarea a două drumuri județene. Tronsonul aflat în zona Lăpușului, drumul județean care face legătura între Rogoz – Dămăcușeni – Târgu Lăpuș – Vălenii Lăpușului – Coroieni – Baba este deja pe SEAP, cu termen de deschidere a ofertelor în 8 august. Al doilea tronson care va intra la reabilitare este cel care face legătura între Șomcuta Mare – Mireșu Mare – Remeți pe Someș, aproape de viitorul pod de la Ulmeni, între Ulmeni și Chelința.
Aceasta este încă o etapă pe care am parcurs-o, urmează ca, în luna iulie, să vedem pe SEAP și proiectele finanțate prin PNDL, etapa a doua și vorbim aici despre cele două drumuri extrem de importante din Maramureșul Voievodal: reabilitarea drumului județean pe Valea Izei și a drumului județean pe Valea Ruscovei. Finanțările sunt asigurate, avem contractele de finanțare semnate, respectiv 116 milioane de lei pentru drumul județean aflat între Bârsana și și Săcel și 60 de miliarde de lei vechi pentru drumul județean între Leordina și Poienile de sub Munte. Ne dorim ca, în această vară să reușim să finalizăm evaluarea tuturor ofertelor care vor fi depuse, până la finalul toamnei să semnăm contractele de execuție, iar în primăvara anului viitor să începem lucrările la drumurile județene. Reabilitarea drumurilor este principalul mare proiect pe care ni l-am asumat cu toții și dorința mea este ca, în 2020, să arătăm maramureșenilor că am reușit să ne ținem de cuvânt”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

Peste 5 milioane de lei acordați proiectelor Maramureșului de Comitetul Interministerial pentru Centenar

Un alt aspect adus în discuție de șeful administrației județene a făcut referire la sumele acordate Maramureșului de Comitetul Interministerial pentru Centenar din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, întrunit în ședința de vineri, 6 iulie 2018. ”Apreciem în primul rând finanțarea acordată pentru reabilitarea Casei Memoriale ”George Pop de Băsești”, unde au fost alocați peste două milioane de lei, bani suficienți pentru ca unul dintre principalele locuri încărcate de istorie din Maramureș să revină la frumusețea de altă dată, după zeci de ani de așteptări. Sper ca, împreună cu Primăria Băsești să finalizăm aspectele cele mai importante, până la data de 1 Decembrie 2018. Pe lângă această finanțare am obținut fonduri pentru alte 19 de proiecte, suma totală depășind cinci milioane de lei, ceea ce a reprezentat 10% din întreaga sumă alocată la nivelul țării, în cadrul acelei ședințe. Acest fapt dovedește că Maramureșul reprezintă un pilon important când vorbim despre Marea Unire. Consiliul Județean Maramureș are șase proiecte aprobate cu sume de peste 1,1 milioane de lei, Primăria Baia Mare a obținut aproape 500.000 de lei finanțare pentru trei proiecte depuse, câte două proiecte vor fi finanțate la Sighetu Marmației și Șișești, câte unul la Ulmeni, Seini, Cavnic, Dragomirești, Giulești, Ieud și Băsești. Sunt proiecte importante cu care vom veni în plenul Consiliului Județean pentru a le aproba, pentru a le putea desfășura așa cum au fost ele trimise la finanțare la Ministerul Culturii”, a conchis șeful administrației județene, Gabriel Zetea.
Toate proiectele aflate pe ordinea de zi a ședinței din 13 iulie 2018 au primit votul unanim al consilierilor județeni prezenți la ședință.


                                                                                  CJMM

Programul zilei de miercuri la BRD Bucharest Open

PROGRAMUL zilei de azi, miercuri, 18 iulie 2018



Terenul Central, ora 14:00

[Q] Irina Bara (ROU) - [8] P. Hercog (SLO)
[7] P. Parmentier (FRA) - Y. Wang (CHN)
T. Zidansek (SLO) - [2] Mihaela Buzărnescu (ROU)

Nu înainte de ora 20:30

[1] A. Sevastova (LAT) - A. Rus (NED)

GRANDSTAND, ora 16:00

[WC] A. Bondar (HUN) / M. Bulgaru (ROU) - [2] M. Adamczak (AUS) / J. Moore (AUS)
[3] I. Bara (ROU) / N. Geuer (GER) - U. Eikeri (NOR) / P. Leykina (RUS)

Notă. BRD Bucharest Open este în direct şi exclusiv la Digi Sport în această săptămână.

                                                                                     Cristi SOMEŞAN


O candidatură refuzată: Laura Codruța Kövesi

Nu e prima dată când se vorbește despre candidatura Laurei Codruța Kövesi la prezidențiale, dar de data aceasta faptul a provocat mai multe reacții.

Faptul că fosta șefă a DNA a refuzat oferta USR de a intra imediat în politică și de a candida la prezidențiale ar putea fi o simplă preferință personală care nu merită comentată. În planul vieții publice a fost însă un lucru bun, căci dacă Laura Codruța Kövesi s-ar fi înscris într-un partid, politizarea anticorupției ar fi ajuns la paroxism. Liderul USR, Dan Barna, a înțeles și el acest lucru, căci și-a retras invitația cu o precizare: ”Dacian Cioloș chiar are dreptate când spune că magistrații trebuie sa se ocupe de justiție și societatea și oamenii să se implice în clasa politică”.
Dar dacă fosta procuroare șefă ar fi acceptat? USR nu a făcut, de fapt, decât să-și deconspire propria gândire politică care așază DNA-ul în centrul ei, fapt care înseamnă că și până acum militanții acestei grupări au văzut în anchetele procurorilor o formă de politică.
Potrivit unei doctrine ieșite din uz, războiul ar fi continuarea politicii cu alte mijloace, or, după exact același model, există grupări în România care văd în ”lupta anticorupție” o continuare legitimă a politicii. Nu întâmplător unii ”au votat DNA”, o exprimare la prima vedere figurată, dar care a fost luată, după toate aparențele, în toate sensurile. Manifestanții care scandau ”DNA să vină să vă ia” făceau la rându-le același tip de politică, care a fost la un pas de a transforma sensul figurat într-unul propriu. Destui ziariștii scriau, la rândul lor, că DNA va reuși să ducă la bun sfârșit ceea ce nu e capabilă să facă opoziția parlamentară.
Prin urmare nu se mai poate ascunde că pe un versant al politicii românești DNA a fost și continuă să fie perceput ca un instrument de rezolvare a raporturilor de putere. În această lumină nu este de mirare că în sinea lor (transparentă de altfel) militanții din această categorie nu au cum să admită independența reală a procurorului, în care identifică de fapt (în mod legitim sau nelegitim, după caz) un cripto-simpatizant.
În recomandările Comisiei de la Veneția, care a ajuns să fie invocată foarte des în România, se arată că garanțiile legale care se acordă procurorului trebuie să fie dublate de încrederea societății. E un fel de a spune că degeaba te declari independent dacă lumea nu are încredere în onestitatea intențiilor tale. Or, atunci când o parte însemnată a corpului politic sugerează că procurorii anticorupție îi sunt aliați, este firesc ca cealaltă parte să devină suspicioasă. Exact  așa se va fi întâmplat și cu DNA care, exaltat peste măsură de unii, a ajuns să fie suspect în ochii celorlalți. Desigur, există și numeroase fapte precise care atestă abuzuri și încălcări procedurale în cursul anchetelor DNA (și pe care președintele Iohannis le-a admis numai cu jumătate de gură), dar privind lucrurile în mare, percepția politizării parchetelor este corelată strâns cu apologia lor.
Reiese, logic, că parchetele anticorupție vor fi percepute ca fiind cu adevărat neutre din punct de vedere politic, atunci când vor înceta nu atacurile, ci apologia la adresa lor. Sunt cu siguranță destui oameni de bună credință care, elogiind DNA, își afirmă pur și simplu exigențele de natură etică, dar e vorba acum de aceia care își pun speranțele partizane în anchetele DNA, acelea care le-ar rezolva mai ușor ecuația politică.
Revenind, dacă fosta șefă a DNA ar fi acceptat, fără nicio tranziție, oferta USR de a candida la prezidențiale, ar fi fost o lovitură fatală pentru ceea ce se numește în România ”lupta anticorupție”, căci ea nu ar mai fi reușit niciodată să se spele de bănuiala politizării ei. Dacă un procuror, dat afară pentru că ar fi făcut anchete partizane, se înscrie a doua zi într-un partid e ca și cum ar confirma el însuși că a fost animat de motivații politice.
Ce va fi cu parchetele vom vedea, dar dacă lumea va continua, pe o scară atât de largă, să vadă în anchetele judiciare o continuare a politicii cu alte mijloace, procurorii nu vor fi niciodată percepuți ca actori neutri.

Rezultate Titularizare 2018.Notele obţinute de profesori la examen au fost AFIŞATE. Urmează două zile de contestaţii. Rata de promovare este de 47,40%!

Rezultatele examenului de titularizare au fost afişate la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul titularizare.edu.ro. Rata de promovare la concursul de titularizare în învăţământ este de 47,40%, înainte de contestaţii.

Rata de promovare la concursul de titularizare în învăţământ este de 47,40%, înainte de contestaţii. Peste 100 de candidaţi au obţinut nota 10 la proba scrisă, cel mai ridicat procent al notelor peste 7 fiind în judeţul Dolj, iar cel mai scăzut în judeţul Caraş-Severin.
Potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, rata notelor peste 7, înainte de contestaţii, obţinute de candidaţii care au susţinut proba scrisă a concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar este de 47,40%, în creştere cu 1,67% faţă de anul trecut când a fost 45,73%.
“Au fost transmise spre evaluare lucrările a 21.460 de candidaţi, fiind notate 21.429 de lucrări. 31 de lucrări au fost anulate în centrele de evaluare din motive legate de nerespectarea metodologiei de concurs. Pe tranşe de note s-a înregistrat următoarea distribuţie: 121 de candidaţi (0,56%) au obţinut nota 10, 10.037 de candidaţi (46,84%) au obţinut note între 7 şi 9,99, iar 7.229 de candidaţi (33,73%) - note între 5 şi 6,99. Alţi 4.042 de participanţi (18,78%) s-au situat pe segmentul de note cuprins între 1 şi 4,99. Din promoţia curentă, 46,83% de candidaţi (în creştere de la 43,07% în 2017) au obţinut note peste 7, iar 32,93%, note între 5 şi 6,99”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Educaţiei Naţionale.

otrivit sursei citate, cel mai ridicat procent de note peste 7 (interval 7 – 9,99) s-a înregistrat în judeţul Dolj (58,7%), iar cel mai scăzut, în judeţul Caraş-Severin (30,04%).
“La proba scrisă din cadrul concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar s-au prezentat 24.070 de candidaţi. 2.531 de candidaţi s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei, 61 de candidaţi au fost eliminaţi (dintre care 27 pentru fraudă, iar 34 de participanţi pentru lipsa documentelor de identitate, adeverinţelor de absolvire etc.)”, se mai arată în sursa citată.
Contestaţiile se înregistrează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene în zilele de 17 iulie, până la ora 21:00, respectiv 18 iulie, până la ora 15:00. Rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul titularizare.edu.ro în data de 24 iulie.
Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului.
Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată se realizează în şedinţe publice organizate de inspectoratele şcolare în data de 25 iulie.
În data de 26 iulie 2018 va avea loc repartizarea pe posturile didactice de predare vacante a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar anterior înscrierii la concurs, care au participat la concursul naţional şi au obţinut minimum nota 7 (şapte) atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului, cu păstrarea statutului de cadru didactic titular.
Pentru aflarea rezultatelor accesati http://titularizare.edu.ro/