vineri, 31 august 2012

EDITORIAL


      Blogul „Izvoare Codrene” are peste 30 000 de vizitatori
 
       Atunci când ne-am hotărât să înfiinţăm acest blog - eu, fiul meu Gelu Dragoş jr. şi poetul Vasile Dan Marchiş, fondatorul revistei tipărite cu acelaşi nume - nu ne-am gândit la impactul cultural şi  social pe care o să-l aibă asupra publicului care deţine internet din arealul Codru-Chioar. Numai că strădania noastră ne-a fost încununată cu aceste „vizite” pe blog, în număr de peste treizeci de mii din ianuarie anul acesta şi până la începutul lunii septembrie! Pentru noi este o performanţă extraordinară, ceea ce ne face să continuăm. Pentru noi acest blog „http://izvoarecodrene.blogspot.ro/ este ca un copil mic care creşte mare odată cu voi, cei care ne citiţi! Primează articolele literare, poezia, proza, autorii locali, apoi ştirile din zonă inclusiv cele din educaţie, agricultură, medicale şi sportive, cele din Maramureş în general dar şi cele naţionale şi de interes major. Politică nu facem dar când primim comunicate de presă din partea senatorului Marius Ovidiu Bota sau a deputatului Nicolae Bud le publicăm cu plăcere, aceştia doi fiind reprezentanţii noştri în Parlamentul României. Deşi nu am avut susţinere financiară din partea lor  pentru acest blog, repet foarte accesat, noi vom merge înainte deoarece oamenii din Ţara Codrului şi Ţara Chioarului au nevoie de el. Vor să fie informaţi. Zilnic. Suntem în secolul XXI!Trebuie să recunosc că avem şi cititori on-line fideli: din Oarţa de Sus, din Someşul Uileac, din Asuajul de Sus, din Băseşti, din Băiţa de sub Codru, din Ulmeni, din Satulung, din Şomcuta Mare, din Pribileşti, din Fărcaşa, din Sălsig, din Mireşu Mare, din Hideaga, din Lucăceşti, din Coruia, din Coaş, din Cerneşti, din Copalnic Mănăştur, din Vişeu de Sus, din Sighetu Marmaţiei, din Baia Mare, din Bucureşti, din... Baden, Canada! Da, este vorba despre poetul şi pictorul Ion Georgescu Muşcel care mi-a spus: „Dragă Gelu, eu mă informez zilnic ce-i prin ţară accesând blogul Izvoare Codrene! Îmi este de ajuns!”. Lucruri frumoase mi-a spus şi profesoara Maria Berciu, epigramistă în cadrul Clubului „Spinul”: „ Dacă doresc să aflu despre o activitate culturală care se desfăşoară la Biblioteca Judeţeană, accesez blogul Izvoare Codrene şi aflu tot. Nu vreau să vă flatez dar de multe ori eşti cu vestea înaintea ziarelor on-line”! Da doamna profesoară, aşa este! Vedeţi ce înseamnă să ai „pile” la domnul dr. Teodor Ardelean şi Corina Şandor Martin!
       Lucrurile acestea pentru noi contează. Faptul că profesorul pensionar „X” sau poeta „Z” îmi spune că au fost la Biblioteca judeţeană să citească nu ştiu ce carte şi să intre pe internet să caute poeziile lui Ion Mureşan sau Ion Bogdan şi au găsit versuri de ale lor pe blogul Izvoare Codrene ne încântă. Sper să putem merge pe aceste două fronturi, revistă şi blog mult timp, până doresc alţii tineri să ne ajute. Pentru asta avem nevoie nu numai de încurajări, de strângeri de mână ci şi de bani. S-au adunat materiale pentru numărul 10 (!!!) al revistei cu rază medie de acţiune, de la Asuajul de Sus până la Mireşu Mare deosebit de valoroase: proză, poezie, folclor, epigramă, religie, educaţie, satiră, istorie, etc dar trebuie şi tipărită. Ne vom „rostogoli” şi ne vom „da peste cap” ca acest număr jubiliar să iasă în condiţiile pe care le merită din toate punctele de vedere. Aş dori să amintesc faptul că numărul VIII al revistei, număr pe care l-a sponsorizat Primăria Fărcaşa a fost premiat cu locul I pe ţară, la secţiunea ei de către Fundaţia „Vasile Pogor” Iaşi, cea mai prestigioasă instituţie care se ocupă de reviste culturale, şcolare, ş.a.m.d. la nivel naţional. Nu-i puţin lucru, zic eu!
Revin şi vă reamintesc faptul că, azi, 31 august blogul http://izvoarecodrene.blogspot.ro/ are peste 30000 de vizitatori! Vă aşteptăm în continuare cu inima deschisă să ne citiţi! De fapt noi pentru dumneavoastră scriem şi postăm articole cât şi fotografii originale, glume, pentru a vă înfrumuseţa ziua şi zilele. Aşteptăm sugestii sau comentarii la articolele postate! Doamne ajută!
 
                                                                            Redacţia Izvoare Codrene

Ziua porţilor deschise în Probaţiune la Tribunalul Judeţean Maramureş


Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş sărbătoreşte luni, 3 septembrie 2012 „Ziua Probaţiunii”, ocazie cu care consilierii serviciului vor oferi informaţii şi materiale de specialitate gratuit în domeniul Probaţiunii persoanelor interesate.
Acţiunea se va desfăşura între orele 10:00-13:00 în clădirea Palatului de Justiţie din Baia Mare.
Serviciul de Probaţiune este un organism specializat, aflat sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care sprijină organele judiciare prin întocmirea unor referate de evaluare a învinuiţilor şi inculpaţilor şi contribuie totodată la reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a minorilor sancţionaţi cu măsura educativă a libertăţii supravegheate.
Pe lângă îndreptarea comportamentală a persoanelor care execută pedepse neprivative de libertate, activitatea de supraveghere contribuie şi la creşterea siguranţei în comunitate.

                                                                                       Cristian LAURENŢIU

Prof. dr. Adrian Botez: - MI-E SCÂRBĂ...!


...Secăturilor!
Fii de SCLAVI SCÂRNAVI!!!
 Voi vă ziceţi „parlamentari”, handicapaţilor şi retardaţilor şi vânzătorilor de NEAM, de ISTORIE DE NEAM şi de ŢARĂ – pe NIMIC...?! Adică, mai exact, pe Vântul cel Rău, venit (de fapt, ŞI acceptat de IUDELE NOASTRE!), dinspre AMURGUL LUMII!!!
...”USELIŞTILOR”, aţi stat, azi, 27 august 2012, ca momâile, în băncile Parlamentului României, zgubilitici şi parkinsonieni trădători  ce sunteţi (...afară de un biet diversionist de ocazie, unul...Ioan Ghişe!, trezit, şi ăsta, a ŞAPTEA ZI DUPĂ SCRIPTURI!...ziua aia, care nici nu se pune la „socoteală gospodărească”, de ...„meditativă” ce este!), PENTRU A ASIGURA CVORUMUL ÎNTOARCERII LUI BĂSESCU, LA COTROCENI...!!!  – ascultând, pentru ASTA, de comenzile lui VICTOR NAUMOVICI-PONTA, care cânta, în delir comunisto-bolşevic, „Internaţionala”, în Africa de Sud (ce ironie cumplită a sorţii!), dar dădea şi ordinele dezertării laşe, prin SMS (PTIU!!!) - ...şi ale unui „CRIN” de dormitor, care pute în pantaloni, de „be-belit/be-beluş” ce este! Ambele amoebe (cică „oameni de staaaat”...în băs!), având izmenele galbene, de frica corporaţiilor multinaţionale şi ale plutocraţiei mondialiste iudeo-masonice (din Germania re-nazificată şi până în SUA, cele bolşevizate!) – şi defecând pe un popor întreg, adică, vreau a zice, pe singurii oameni vii, din România: pe cei 8,5 milioane de oameni cuvântători, VOTANŢII! Care alungau, prin vot PERFECT DEMOCRATIC, din fruntea Sfintei Românii...UN DERBEDEU!!!
...Cine naiba va mai crede, în lume, de azi încolo (adică, din 27 august 2012!), în „povestea cu cocoşul roşu”, a ...”DEMOCRAŢIEI”?
NUMAI  RETARDAŢII  MENTAL!
...Şi unde au fost cei 8,5  milioane de „oameni vii”? În faţa televizoarelor!!! Acolo, viermilor, vă blestem să vă apuce şi Judecata din Urmă – SINGURA DREAPTĂ!!! – laşilor şi iresponsabililor!!!
...Şi mi-o doresc, Judecata asta DREAPTĂ,  „a venire” cât mai grabnic! - pentru că această lume este, de azi încolo, A VIERMILOR!!! Ceea ce ar fi trebuit să fie umanitate „după chipul şi înfăţişarea Lui Dumnezeu” – s-a volatilizat, ca într-un vis rău, parcă!!!
„La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,/Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,/Blestemul îl invoc;/Blestemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,/Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară/Cu fierul ars în foc (…)Ce am de-alege oare în seaca-vă fiinţă?/Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi minţă,/O, oameni morţi de vii!/Să vă admir curajul în vinure vărsate,
În sticle sfărâmate, hurii neruşinate/Ce chiuie-n orgii?(…)În darn răsună vocea-mi de eco repeţită,/Vă zguduie arama urechea amorţită/Şi simţul leşinat;/Virtutea despletită şi patria-ne zeie/Nu pot ca să aprinză o singură scânteie/În sufletu-ngheţat…” – îi apostrofa AMINUL/EMINESCU (în veacul său), pe “junii” veacului al XIX-lea, care erau pe cale să se transforme, şi ei, în nişte mutanţi oribili (aflaţi TOT sub influenţa “Soarelui Amurgului” - şi nu ne-am învăţat minte…: ”cel care nu învață din greșelile înaintașilor săi, acela e condamnat să le repete” – zicea, cu ultimă înţelepciune, Iorga)! Ştim că nu cu mare folos…Dar nesimţiţii şi prăduitorii şi pustiitorii satanici ai vremii noastre nu sunt doar “JUNII”, ci şi BĂTRÂNII VAMPIRI - EGAL! Şi nu le pasă lor, nu de…Poet, dar nici, măcar, DE PROPRIII LOR COPII!, care vor purta, pe frunte, în veci (din pricina păcatului contra Sfântului Duh, făptuit de părinţii lor! - cumplit, incredibil de iresponsabili!), BLESTEMUL LUI CAIN şi  BLESTEMUL LUI  IUDA - EGAL!!!
...Sau, mă înşel? După aparenţe – NU mă înşel! - ...şi ce rău îmi pare, totuşi! Am crezut, am nădăjduit că Dumnezeu se va îndura de poporul ăsta, ajuns de... de celenterate („[...]AVÂND CORPUL FORMAT DIN DOUĂ FOIȚE embrionare, și anume ectoderm și endoderm!) - ...am crezut în lumea asta, am crezut în viaţa asta, am crezut chiar în oamenii de pe pământul ăsta...PÂNĂ ÎN ULTIMUL MOMENT!!! Acum, mi-e scârbă de ei, de TOŢI! Inclusiv, de mine. Pentru că, vorba lui Coşbuc, „asezonată” după timpuri -  ...„atât de slab sunt!/N-am glas de vifor, să jelesc (n.mea: acest popor nemernicit, de mult!);/N-am mâini de fier, ca fier să frâng (n.mea: odată cu cătuşele, pe care singuri ni le-am pus, cu o cuminţenie de retardaţi, în faţa UE şi SUA!);/N-am mări de lacrămi, mări să plâng (n.mea: pentru halul în care ne-a adus lipsa noastră de credinţă, exprimată în totala lipsă de minte, de Duh, de reactivitate şi de putinţă!)/Nu sunt de foc, la piept să-mi strâng (n.mea: poporul, în care m-am născut – şi să-l pot ÎNVIA!)/Să-l încălzesc (n.mea:  până va deveni, DIN NOU, reactiv, VIU ÎNTRU FĂPTUIRE…precum era/a fost, în veacuri demult trecute!)…”
...Nimeni, cu cât de mici „însemne” umane, în fiinţa sa, nu se va ma lăsa păcălit, de azi încolo, de minciunile (puse în mişcare de Marele Iluzionist!), numite „partide politice”, „parlamentarism”, „libertatea de expresie” (expresie, fără încetare uzitată, atât de măcelarii-de-serviciu, ai Terrei, cât şi de laşii-de-serviciu, din România – şi folosită pe post de hârtie igienică!), „vot universal” (care măreşte stocul de curpapir!!!)...
Mai vreţi, de azi încolo, votul nostru, MONŞTRILOR VIERMIFORMI? Veţi avea doar CĂLCÂIUL nostru, CARE VĂ VA STRIVI!
...Pentru cei câţiva, care am mai rămas oameni vii (dacă e să ne luăm după protestele „de piaţă”, din zilele astea, nu mai există, într-o ţară de viermi, cum a devenit România, decât vreo câteva zeci de ...OAMENI!), este clar că, de azi încolo, s-a creat situaţia, extrem de gravă, a ANOMIEI: dacă CCR şi Parlamentul acceptă, de dragul unor pomeni europene, nedorite de noi şi complet nedemne (dar şi iluzorii şi extrem de periculoase, OTRĂVITE!!!), să-şi trădeze complet, ABSOLUT FĂRĂ DISCERNĂMÂNT!, alegătorii, să micţioneze pe Duhul şi pe Voinţa SINGURILOR ROMÂNI VII!!! – ... atunci, românii aceştia vii (câţi vor mai fi rămas, prin Voia Lui!) nu se mai simt angajaţi, prin vreun Contract Social, să mai respecte un stat care îi rejectează (cu maximă indiferenţă şi nesimţire!) spre neant! S-A RUPT Contractul Social, VIERMILOR, prin gestul vostru de trădare şi de laşitate (şi, nu mă îndoiesc, de LĂCOMIE VAMPIRICĂ! – din moment ce aţi preferat OAMENILOR VII – POMENILE EUROPENE, cele PUŢIND A HOIT! - din care să furaţi, cot la cot cu satanele pedeliste!!!
...De azi încolo, probabil, România se va situa nu doar în zona coloniilor de mâna a şaptea (veţi vedea că, de pe 27 august 2012 încolo, România va fi „ghidată”, din zori şi până-n zori, de la telefon, de către MERKEL-OAIA şi de către BARROSS-OIUL, şi de către GORDON-OSUL şi...şi...de oricine se va scula mai de dimineaţă!!!), conduse din metropolă/metropole (asupra cadavrului României stau, cu colţii rânjiţi, nerăbdători, atât Monştrii Europeni „AMURGIŢI”, cât şi Monştrii Plutocraţiei Iudaice Americane!) – ci şi în ZONA ANARHIEI! Cu maximă durere o spun, pentru că tocmai de asta a fost organizat tot bâlciul ăsta: în ape tulburi, SE PESCUIEŞTE TOTUL -  ŞI PERFECT!!!
...De ceea ce voiam să ferim poporul, VIERMII au decis, „viermuind” printre hârtii asasine şi pline de fecalele Trădării de UMANITATE şi de NOMOS - că ...NU SE POATE!
USL şi PDL sunt numele acestor VIERMI ÎNFRĂŢIŢI ÎN TRĂDARE ŞI TICĂLOŞIE, care au deschis drumul spre un „NO MAN'S LAND” şi spre acţiuni, unele, probabil, samavolnice, teroriste şi sălbatice! - dar, dacă nu justificabile – atunci, EXPLICABILE!!! (aşteptate de noi, cu maximă amărăciune!) ale celor pe care istoria... „metaistorică” (de peste judecăţile pripite ale prezentului!), îi vor numi, sunt sigur, „NEO-DESPERADOS”!!!
...Mi-e scârbă de toţi VIERMII, politici sau/şi civili laşi – ...dar mi-e groază şi cumplită durere de viitorul României şi al Planetei Terra, vândută HAOSULUI/NEANTULUI, de cretini şi  de javrele trădării – şi cumpărată, în numele Satanei, de Plutocraţia Iudeo-Masonică!
...Numai HRISTOS-DUMNEZEU ne va mai putea judeca, de acum înainte, ÎN CUMPĂNIRE DREAPTĂ, pe toţi cei care am dat un chix aşa de...”MĂREŢ”!: „CHIX” - nu doar în ce priveşte „avortonul democratic”, CI CHIAR ÎN CE PRIVEŞTE UMANITATEA DIN OMENIRE!!!

Festivalul „Alină-te dor, alină” la a XXI-a ediţie!


Duminică, 2 septembrie va avea loc cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Naţional Folcloric „Alină-te dor, alină” , primul festival privat din spusele fondatorului lui, cunoscutul rapsod şi cântăreţ de muzică populară, Nicolae Sabău. S-au calificat la faza finală 15 concurenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani. Premiile, ca la fiecare ediţie până  acum, vor fi păsări, animale vii iar marele premiu...un măgăruş cu numele de Alin! Co-organizatorii acestei ediţii sunt Centrul creaţiei Populare Maramureş şi Asociaţia Comunelor din România. Felicitări încă de pe acum domnului Nicolae Sabău pentru minunatul cadou care-l face consătenilor săi la început de toamnă de douăzeci şi unu de ani, atunci când se coc strugurii şi în minunata comună Cicîrlău!

                                                                                      Gelu DRAGOŞ

Cuvinte-ncuminţite X


(Pilule fără efecte secundare)

            1.Politica internaţională este preocupată în primul rând de descurajarea neprieteniilor dintre state şi abia pe urmă de încurajarea prieteniilor dintre ele.
            2.Înţelegerea politică este bastardul rezultat în urma concubinajului diplomatic dintre vrerea celui mai puternic şi respectuoasa supunere a celui mai slab.
            3.Când cineva începe să se laude cu faptele sale, înseamnă că nu toate faptele sunt spre lauda lui.
            4.Mulţi oameni se străduiesc să dea uitării faptele bune ale semenilor, astfel eliberând spaţiul în vederea stocării şi neuitării întâmplărilor neplăcute.
            5.Faptele sunt oglinda omului, chiar şi atunci când acesta se jenează să se privească în ea.
            6.Drumul de la intenţii la fapte este atât de lung, încât nu-i de mirare că atâţia oameni recurg la diverse tertipuri pentru a-l scurta.
            7.Democraţia nu-i face pe oameni mai corecţi şi mai cinstiţi, ci-i învaţă cum să scape cu faţa curată din năvodul salubrizării sociale.
            8.Statul democratic este aidoma unui tren care circulă cu restricţii de viteză. Călătorii grăbiţi protestează împotriva întârzierilor care se tot acumulează, dar mai apoi râd şi se bucură că au ajuns cu bine la destinaţie.
            9.Un stat este democratic până-n vârful unghiilor atunci când şi-a însuşit fără cusur ştiinţa de-a promite tot mai mult şi de-a face tot mai puţin.
            10.A da ţine de conştiinţă şi educaţie, a lua ţine de instinct social şi neomenia democraţiei.
            11.Doamne, ce greu este să fii om şi ce uşor să fii ceea ce eşti!
            12.Progresul reprezintă suita de eşecuri prin care omul ajunge să creadă că-i cineva după ce nu mai crede în nimic.
            13.Istoria umană este canalul scobit de om în timp, prin care zoaiele viitorului se scurg spre groapa de gunoi fără fund a trecutului.
            14.Dacă şi neomenia are un scop, atunci el nu poate să fie decât acela de-a pune în evidenţă omenia.
            15.Ocupate până peste cap cu feminitatea şi feminismul, femeile moderne nu mai au timp de fleacuri precum cinstea şi omenia.
            16.Căsnicia – o instituţie muribundă, care se menţine în viaţă doar cu energiile eliberate prin destrămarea altor căsnicii.
            17.Speranţele de salvare ale omului îşi trag seva din convingerea că, deşi limitat în intenţii, binele este nelimitat în potenţialitate, pe când răul este nelimitat în intenţii, dar cândva i s-au impus limite în potenţialitate.
            18.Binele îşi are propria sa povară, pe care nu oricine este pregătit să o poarte cu cinste şi demnitate.
            19.Căinţa individuală făcută la timp este cel mai bun leac împotriva căinţei generale.
            20.Sensul de deplasare al rugăciunii este întotdeauna pe verticală, niciodată pe orizontală.
            21.Verbul a ruga, împreună cu substantivul aferent rugăminte, au o încărcătură telurică şi un sens descendent, pe când reflexivul a se ruga şi substantivul rugăciune au o încărcătură celestă şi un sens ascendent.
            22.Când ruga vine de la rugăciune, ea vizează nemărginitul şi trebuie să fie neîntreruptă, iar când vine de la rugăminte, ea vizează mărginitul şi e firesc să fie ocazională.
            23.Vai de aceia care asaltaţi de rugăminţi, consideră că-i sub demnitatea lor să se mai roage!
            24.Rugăciunea este cordonul ombilical prin care efemerul se nutreşte cu eternitate.
            25.Întrucât rugăciunea are o singură rugăminte la cel care se roagă – şi anume ca acesta să-şi deschidă inima pentru primirea lui Dumnezeu, omul zilelor noastre consideră că i se cere un lucru atât de dificil, încât ori nu se mai roagă defel, ori o face în pripă şi de formă, ori se agaţă cu disperare de rugăciune doar în momentele când simte că-i pierdut.

                                                                                  George Petrovai
                

La ULMENI, O ZI ISTORICĂ


                                 Sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a
                           Liceului ,,George Pop de Băseşti” Ulmeni
        
          Luna iulie a fost pentru învăţământul particular liceal din oraşul Ulmeni, nu numai o luna fierbinte, prin febra examenelor şi a rezultatelor obţinute, ci şi o lună trăită la cote maxime de emoţie, deoarece, aici, (miercuri, 4 iulie 2012) (FACULTATIV, DATA, DACĂ CONSIDERAŢI DV!)s-a pus piatra de temelie pentru construcţia unui edificiu nou LICEUL ,,GEORGE POP DE BĂSEŞTI” ULMENI.   
        În prezenţa unor distinşi invitaţi, cadre didactice, elevi şi părinţi, prin iniţiativa Comitetului director al Fundaţiei ,,Sf.Anton de Padua” Ulmeni s-a sfinţit locul şi s-a pus piatra de temelie a unei noi construcţii o ,,cetate de lumina”
        Slujba de sfinţire a fost oficiată de preoţii: Vasile BANCOŞ, preot pensionar de la Urmeniş, parohul Bisericii din Ulmeni, Dumitru GIURGIU şi prof. preot Teofil CAIŢA, care a fost, şi director al liceului.
         Cuvântul de deschidere a fost susţinut de prof. Aurora PUŞCAŞ, preşedinta Fundaţiei ,,Sf.Anton de Padua” Ulmeni, care a vorbit despre împlinirile din cei 14 ani de existenţă a liceului particular din Ulmeni, despre bucuria şi mulţumirea gândului împlinit de a ridica, prin educaţie locul său natal, apreciind că dorinţa şi efortul, de a construi acest liceu, reflectă veridicitatea dictonului ,,Împlinirea adevărată vine din felul în care te simţi tu cu tine însuţi şi mai ales din ceea ce le dăruieşti necontenit celor din jur”.
         Despre importanţa evenimentului, despre rolul şi însemnătatea înfiinţării învăţământului particular liceal la Ulmeni, ca o alternativă şi o completare a învăţământului de stat, despre şansa oferită atâtor generaţii de elevi şi tineri, au ţinut alocuţiuni: Lucian MORAR, primarul oraşului Ulmeni, prof. Mihaela POP, directorul liceului, prof. univ. dr. Nicolae FELECAN, prof. Georgeta CEDICĂ, prof. dr. Ionuţ COVACIU, prof. drd. Dana COVACI, eleva Mădălina COVACIU, prof. Sorina BOTIŞ - reprezentantul părinţilor, ec. Lucian PUŞCAŞ, directorul economic al Fundaţiei, architect Mara SOLOMONEAN.
          Prin cuvântul de învăţătura al preoţilor, cât şi prin conţinutul alocuţiunilor rostite de către toţi cei care au luat cuvântul, s-a evidenţiat dăruirea şi generozitatea pusă în slujba comunităţii, a semenilor de către fondatorii şi iniţiatorii învăţământului particular liceal maramureşan, oameni de mare suflet, distinşi cetăţeni ai oraşului Ulmeni, ai Ţării Codrului. Prin înfiinţarea a 6 licee particulare, dintre care 4 acreditate, licee, care poartă numele marelui patriot George POP de BĂSEŞTI, prin calitatea şi diversitatea acţiunilor ştiinţifice, culturale şi umanitare desfăşurate la nivel local şi naţional, prof. Aurora PUŞCAŞ face cinste locului natal şi calităţii de strănepoată, pe linie maternă, a ilustrului său înaintaş de la BĂSEŞTI. Multe comunităţi ar fi mândre şi şi-ar dori să aibă  un astfel de OM! a spus părintele Vasile.
           Liceul ,,George Pop de Băseşti” Ulmeni va fi o construcţie cu o arhitectură emblematică, cu dotări la standarde europene, ce va fi inaugurată în toamna acestui an, devenind un loc, unde se va pune accent pe calitatea actului educaţional, pe şcoala reuşitei în viaţă, pe cultivarea dragostei şi a respectului faţă de semeni. 

                                                               prof. Aurora PUŞCAŞ

Poem dramatic


Pontius Pilatus

 Întreaga acţiune se petrece în atriumul (curtea interioară) din imensul palat al lui Pontius Pilatus, procuratorul Iudeii. Ca în toate marile case romane, în mijlocul atriumului susură un splendid havuz, iar jur-împrejurul său se întinde porticul acoperit, loc amenajat nu doar pentru destindere şi odihnă atunci când căldura devine sufocantă, ci şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice cancelariei celui mai important demnitar roman din zonă: consfătuiri, audienţe, punerea rezoluţiilor, alcătuirea rapoartelor şi a răspunsurilor la adrese.
            Deşi e dimineaţă devreme şi soarele de-abia s-a avântat pe bolta sticloasă a cerului, deja aerul a devenit irespirabil, semn neîndoielnic că vine furtuna.
            Deocamdată, înveşmântat în togă albă, cu căptuşeală sângerie, procuratorul se plimbă gânditor pe aleile ireproşabil întreţinute din preajma havuzului, savurând prin toţi porii aerul înviorat de stropii apei cântătoare şi jucăuşă. Trupul ciolănos, înalt şi drept este al unui militar de carieră, care circa jumătate din cei peste 60 de ani şi i-a petrecut pe câmpurile de luptă. Iar capul este al unui roman autoritar, obişnuit să poruncească, de la fruntea înaltă şi ridată, ce face corp comun cu chelia amplă, până la gura cu buze subţiri (semn al răutăţii şi perfidiei) şi mai departe la bărbia puternică (semn fără tăgadă al voinţei şi perseverenţei).

Pilat:
(aparte)
Cu ce răsplată m-am ales
că zeci de ani am fost sub arme,
ca Roma şi-ale sale norme
să-nsemne-n lume un succes?

Am fost numit procurator
în ţara asta de coşmar,
unde chiar soarele se-ncinge
cu o furie de barbar,

când locul meu era alături
de-acest Tiberiu împărat,
pe care cu curaj destoinic
l-am apărat şi îndrumat

să-ntoarcă soarta unor lupte
considerate ca pierdute,
astfel ca faima-i de strateg
cu cea de om să se confrunte.

(Căci ştiu atâtea din trecutul
acestui ins degenerat,
încât ce-n taină se şopteşte,
fărâmă-i dintr-un scelerat...)

Dar, cum a fost şi va mai fi,
amicii-n spate m-au lucrat,
iar împăratul nostru drept,
decretu-n grabă l-a semnat...

Venind aici cu fierea-n clocot
la tot ce ţine de evrei,
nu-i de mirare că le-am copt-o
în lucruri sacre pentru ei,

precum ofensa cu plimbatul
 stindardelor imperiale
în tot oraşul şi-n pofida
protestelor sacerdotale,

ori întâmplarea drăgălaşă
cu apeductul şi-a lui plată
din banii Templului, ciupiţi
de la o gloată-ndoctrinată...

Cu toate astea, fui vestit
că însuşi Ana, Preot Mare,
urmează să mă viziteze
pentru ceva făr’ de-amânare,

 povestea cu acel profet
ce-n mozaism s-a opintit,
fapt pentru care, zor-nevoie,
Sinedriul îl vrea răstignit.

De parcă eu, nobil roman,
mai mare peste regi locali,
aş fi vreodată înclinat
s-aprob nişte evrei venali.

Nu ştiu exact cine-i profetul
şi nici cu ce-i mai vinovat
ca miile de inspiraţi
ce ţara bat în lung şi-n lat.

Dar pentru că i-a pus pe jar
cu mic, cu mare pe rabini,
voi fi cu El şi-o să mă lupt
cu şeful haitei de haini.

Se opreşte când o vede pe soţia lui Procula
că se apropie de el în mare grabă.

Procula:
(foarte agitată)
O, soţul meu, ce bine-mi pare
că singur eşti şi relaxat!
Permite-mi, dar, să-ţi spun pricina
ce m-a-ndemnat ca să te cat.

Pilat:
O bucurie-i pentru mine
prezenţa ta de dimineaţă!
Mă miră graba-ţi, dar te-ascult
cum drag mi-a fost întreaga viaţă...

Procula:
(cu patos)
Balsam divin pentru inimă-mi
e vorba ta meşteşugită,
dup-acel vis de astă-noapte
revelator ca o ursită.

Părea că m-am pierdut pe veci
într-un lugubru labirint,
ce-apocalipsu-l contura
cu-ocheadele luminii de argint.

Şi, negăsind o cale de scăpare,
spre nebunie groaza mă-mpingea,
când – ce minune! – vocea auzită
s-a dovedit a fi salvarea mea.

Căci vocea caldă ca o mângâiere,
din haos la liman m-a scos –
un coridor al liniştii supreme,
unde şi timp, şi spaţiu sunt pe dos.

Mi-e imposibil să-ţi explic
senzaţiile încercate
în clipe fără de egal
ce-n timp real sunt peste poate:

simţeam cum pacea se preschimbă
în fericirea mult visată
şi îmi doream să nu mă-ntorc
în lumea asta niciodată...

Plimbându-mă cu încântare
pe-acel traseu de paradis,
pe un perete am zărit
ceva frapant chiar după vis;

un peşte desenat în grabă
de-o mână nu prea iscusită,
dovadă clară că altceva,
nu arta-i ţinta urmărită.
Preocupată obsesiv
de visul meu cu peştişorul,
m-am deşteptat cu noaptea-n cap
ca să dezleg întreg misterul,

şi-n grabă l-am chemat la mine
pe grădinarul Ieremia,
cel care deja aderase
la crezul lui Iisus Mesia,

ca să m-ajute. El mi-a spus
când relatare-am terminat:
„Sunt onorat, ilustră doamnă,
că neuitării m-aţi redat.

Cât despre-acel desen, să ştiţi
că-i un simbol uluitor –
întâi semnifică botezul,
apoi pe-al nost Mântuitor.

Căci peşte-i ICHTHYS în greceşte
- un acrostih sculptat în fier –
ce seva-şi ia din Iesus Christos,
dar şi din Theou Yios Soter.

Iar prin  traducere obţinem
esenţa lui Hristos Iisus,
în ipostaza Lui de Uns,
ca şi de Fiu trimis de sus”.

Niţel stingherită de cele spuse aproape pe nerăsuflate,
Procula se opreşte şi oftează. Apoi, mai înainte ca Pilat să poată interveni,
ea îl priveşte drept în ochi şi continuă cu hotărâre:

Aceste lucruri, dragul meu,
îmi par atât de însemnate,
încât de El, pe-ai noştri zei
nemărginitul îi desparte.

De-aceea, rogu-te fierbinte,
de morţii preoţii-L vor da,
să faci tot ce-ţi va sta-n putinţă
ca legea să învingă ura.

Nu-i drept să fie omorât
un om pentru credinţa lui,
prin ticăloasa lucrătură
cu indignarea vulgului!

Pilat:
(privind-o cu admiraţie)
Nu-ţi face griji, divina mea,
că legea poate fi trucată!
Ea-i una, pentru toţi aceeaşi
şi-i vie doar de-i aplicată...

Rămân uimit de zelul tău
în slujba noii rătăciri,
de parc-aici n-ar prisosi
cele mai stranii născociri.

Din două, una: dacă-i zeu,
Iisus de moarte-i ocolit,
iar dacă-i om, nu văd de ce
să fie îndumnezeit.

Oricum, pe pace tu să fii
cu antirabinismul meu,
care m-obligă să m-opun
chiar de n-aş şti de oful tău.

Procula îi mulţumeşte şi pleacă, iar Pilat, deja obosit
după plimbare şi discuţie se aşează cu un geamăt pe scaunul-pat
din portic.
De-acolo, cu încântare şi invidie, minute în şir el umăreşte
zborul planat şi rotitor al unui vultur.
Dar soldatul de gardă intră şi-l anunţă că Ana, marele Preot,
împreună cu Caiafa, ginerele său, aşteaptă să fie primiţi.
Îi primeşte de-abia catadicsind să se ridice în capul oaselor
şi-i invită să şadă mai departe de el, după ce le-a cercetat cu scârbă
şi dispreţ îmbrăcămintea bogată şi bărbile încâlcite.

Pilat:
(cu semeţie, după schimbul de saluturi)
Nu m-aşteptam, distinşi evrei,
să ne vedem aşa degrabă.
Ce treburi v-au silit la drum
pe zăpuşeala asta oarbă?

Ana:
(vizibil deranjat de primire şi de apelativul întrebuinţat)
Cum ştii prea bine, hegemon,
suntem trimişi de Tribunal,
ca să aflăm ce-ai hotărât
în cazul unui ins banal,

acel profet fals şi dement
ce tulbură şi-aţâţă gloata
şi care pentru noi e demn
pe cruce să-şi încheie soarta.

Suntem grăbiţi? Cum să nu fim,
dacă e vineri, iar sabatul
începe-ndată la apus,
când noi ne-oprim cu robotitul?!

Pilat:
(cu autoritate)
Verdictul meu îl veţi afla
doar după ce voi cerceta
pe îndelete-nvinuitul,
ca legea să-şi spună cuvântul!

Cei doi ies. Îndată după aceea este introdus arestatul:
un tânăr înalt, slab şi cu nişte ochi albaştri,
surprinzător de blânzi pentru starea în care el a fost adus
de furia mulţimii – faţa învineţită, mâinile însângerate,
iar chitonul rupt şi murdar.

Pilat:
(priveşte îndelung şi cu un început de simpatie pe arestat,
îndeosebi după ce-şi dă seama că de la intrarea acestuia,
ca prin farmec i-a incetat sâcâitoarea durere de cap)
Acuma, arestat, să-mi dai
detalii despre viaţa Ta,
că poate cu puţin noroc
de cruce Te-oi îndepărta.

Iisus:
(cu adorabilă seninătate)
Nu sunt surprins de ce aud,
că moartea preoţii Mi-o vor,
deşi Eu rău nu am făcut
chiar nevorbind pe limba lor.

Ba şi mai mult, ea-i necesară
pentru-a Scripturilor plinire,
făcând astfel dovada vie
că Adevăru-i veşnic prin jertfire.

Pilat:
(cu ironie)
Cum adevăru-i pentru omenire
o taină-ntruchipată-n ţel,
sunt curios pe unde se ascunde
şi cum putem să dăm de el...

Iisus:
Cu-Aristotel eşti de acord
că-ntregul partea o premerge?
(Pilat încuviinţează din cap)
Aşijderi Tatăl este Totul,
iar omul din Întreg decurge.

Distincţia fiind făcută,
e lesne-acum de priceput
că Dumnezeu e Adevărul,
surprins prin crez şi cunoscut.

De-aceea Tatăl M-a trimis
în astă lume răului robită –
ca omului să-i fiu chezaş
că viaţa-n dragoste-i nepreţuită.

Pilat:
Deşi îmi pari la minte-ntreg,
nu cred că pot să Te-nţeleg:
să fii un Om dumnezeit,
ori Dumnezeu Om devenit?!...

După discuţia avută,
m-am lămurit cam care-i baiul:
de când doctrina Ţi-o propagi,
rabinii-şi tem punga şi traiul!

Tu vrei ca răul să-l învingi
printr-o iubire necurmată;
pe ei iubirea-i alarmează,
căci răul este al lor tată.

Dar legea noastră indulgentă
cu-acele crezuri nenocive
pentru statala siguranţă,
nu vede-n cazul Tău motive

de iminentă arestare
sfârşită prin crucificare;
poţi fi cel mult întemniţat
ca vagabond înveterat...

Iisus:
Eşti generos, ilustre hegemon,
c-o soartă mai demult prezisă –
Mi-e dat să mor şi-apoi să-nvii
probă că moarte-a fost învinsă.

Pilat:
Să înţeleg că Tu înclini
spre-a prevestirii împlinire
şi că de moarte nu Te temi
cu-a Ta supraumană fire?

Iisus:
Ca Fiu al Celui ce-i etern,
sunt izbăvit de-a morţii teamă;
dar ea-şi afirmă hărnicia
prin ipostaza mea umană.

Pilat:
Te poţi întoarce în arest,
consider cercetarea încheiată!

Iisus:
(murmură în timp ce este scos de gardă)
Suntem extreme-n veci unite
de jocul sorţii revelată...

De cum iese arestatul, durerile de cap ale procuratorului reîncep,
aşa că el dă ordin să nu fie deranjat de nimeni.

Pilat:
(cu mâinile la tâmple)
O, zei, ce crunt mă pedepsiţi
pentru puţina mea credinţă!
Durerile au re-nceput
şi nici curaj, nici iscusinţă

n-am îndeajuns ca să decid
în cazul lui Iisus prorocul –
aleg dreptatea să o apăr,
ori preoţimii îi fac jocul?

(Când a virtuţii râvnă se porneşte,
zeiasca influenţă-i în declin,
iar sufletu-mbibat cu-nvăţătură
de îndoieli trufaşe-i arhiplin...)

Nu de sofisme-i trebuinţă
în astă chestiune delicată,
capabilă să schimbe lumea
cum nimeni n-a făcut-o niciodată.

De vreau ca peste ani şi ani
să nu fiu laşul cel mai mare,
am datoria-n public să afirm
c-acest verdict e-o crimă-ngrozitoare.

Dar iarăşi zic, nu-i inutil,
ba chiar curată nebunie,
să mă opun unei voinţe
totuna cu ce-i dat să fie,

când Însuşi El a afirmat
c-o resemnare neumană,
că faptele de azi nutrite-s
de sânul plin al sorţii mamă?

Am încercat şi alteori
să mă impun prin foc şi pară
şi m-am ales cu eticheta
că sunt mai crud decât o fiară.

De data asta vreau să ies
din confruntarea următoare
basma curată orice-ar fi,
chiar dac-aş şti că lumea moare.

Intră Ana şi Caiafa,
care au aşteptat cu nerăbdare crescândă să fie primiţi.

Ana:
(ţâfnos şi fără a mai aştepta ca Pilat să-i dea cuvântul)
Cu nerăbdare, hegemon,
vrem s-auzim c-ai confirmat
sentinţa dată de Sinedriu,
ca să sfârşim ce-am demarat.

Pilat:
(ironic)
Eşti, venerabile, convins
c-aşa-i corect să procedez,
chiar dacă bietului profet
legal n-am ce să-I reproşez?

Caiafa:
(foarte iritat)
Aşa să fie, hegemon,
că-i fără vină după lege,
deşi susţine că ar fi
al evreimii unic rege?

Păi, uzurparea, mi se pare,
nu-i o problemă oarecare –
ea îl vizează pe Cezar
şi se rezolvă ca atare!

De ceasul rău te va-ndemna
să-mpiedici dreapta procedură,
cercând să aperi mai departe
o preanocivă secătură,

vom fi siliţi să-nştiinţăm
imperialul cabinet,
că-naltul demnitar din zonă
fraternizează c-un proclet.

Pilat:
(dezgustat)
Sunteţi mai mult decât oribili
cu-această oarbă-ncrâncenare
ca ţinta faptă să devină
oricât ar fi răul de mare.

Nu doar şantaju-n cazul meu
şi-o crimă etnic asumată
de-un for juridic şmecheresc
şi-o gloată abil manevrată,

ci şi dezordinea firească
de nedreptate generată,
când clerul prin politică
îşi vrea imaginea salvată.

Ana:
(la fel de înţepat)
Ne reproşezi că încercăm
să fim ai Romei buni supuşi,
chiar preferând o nedreptate
dezordinii la care-am fi expuşi?

Rămân surprins, Pilat din Pont,
de-a ta poziţie ciudată,
când ştii prea bine că sentinţa
trebuie-ndată aplicată.

Răspunderea pentru proces
a noastră-i azi şi-n viitor,
iar sângele acestui ins
evreii-l iau asupra lor!

Pilat:
(vizibil relaxat, spălându-se pe mâini)
Mă simt cu cugetul curat
după această precizare,
fapt pentru care ţin să fac
o necesară îndreptare:

o nebunie-i să afirmi
că eşti şi zeu şi om deodată;
dar când pretinzi că eşti şi rege,
ţicneala trebuie stopată!

De-aceea, eu voi ordona
să fie-n rege deghizat
şi-apoi luat la scărmănat
acest erou de mucava.

Dă soldaţilor ordinele necesare pentru batjocorirea lui Iisus,
după care se întoarce lângă cei doi preoţi şi continuă:

Poporu-acum să-l întrebăm
cui libertatea i-o va da –
preablândului ţicnit Isus,
ori fiorosului Baraba?

De trei ori Pilat cere mulţimii pestriţe şi zgomotoase
să aleagă între Iisus profetul şi Baraba tâlharul
şi tot de-atâtea ori aceasta urlă: „Baraba”!

Pilat:
(aparte)
Vai ţie lume de haram!
Ce şanse de schimbare ai
când visătorii tăi de soi
în schimbul leprelor îi dai?

Nu mi-i ruşine nici cu mine –
niscaiva timp m-am agitat,
ca în final să demonstrez
că sinele mi-i neschimbat...


                                                                      George PETROVAI
              
















Aforismul zilei

"Prima iubire e puţină nebună şi multă curiozitate. Nici o femeie care se respectă n-ar trebui să profite de asta." (Bernard Shaw)

joi, 30 august 2012

Poetul maramureşean Ioan Dragoş la o nouă carte, intitulată "Studiu de oportunitate"

Născut pe 13 septembrie 1955, în localitatea Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, absolvent al Facultăţii de drept din Sibiu, actualmente director executiv la Consiliul Judeţean Maramureş, familist convins, cu o soţie frumoasă, Eugenia şi doi copii reuşiţi, Ioana Daniela şi Remus Daniel, feciorul - redactor la "Familia română"editată de Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, IOAN DRAGOŞ este la a opta carte individuală de poeme, plus încă vreo cinci antologii! Aşadar, Ioan Dragoş a publicat: "Cavalerul triunghiului"; "Acestea sunt amănuntele"; "Prăpastia dintre timpurile verbului"; "Ulise în bucătărie"; "Sezonul de presiune";"Foaia de observaţie"; "Poeme de serviciu". Dintre antologii, cea mai dragă îi este "Argonauţii" apărută prin anii *80 la prestigioasa editură timişoreană "Facla", fiind "coleg de pagină" cu reputaţi poeţi contemporani! Ultima "plăsmuire", cum i-ar fi plăcut regretatului Ion Burnar să spună, se numeşte "Studiu de oportunitate" şi a apărut în condiţii grafice deosebite,coperta este realizată de către talentatul Cristian Cheşuţ, la Editura "Echim" din Sighetu Marmaţiei, director Echim Vancea. Felicitările noastre, iar drumul acesta pe care ţi l-ai ales, al Poeziei, să te ducă spre nemurire.

Rectificare bugetara - obiective şi conţinut


1. Rectificarea bugetară aprobată de către Guvern în data de 23.08.2012 a fost elaborată pe baza negocierilor care au avut loc cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în a 5-a şi respectiv a 6-a misiune de evaluare care au avut loc în perioada aprilie-mai şi iulie-august 2012, prin care s-au stabilit parametrii şi respectiv premisele macroeconomice după cum urmează:
Creşterea economică care a fost stabilită la 1,5% în luna mai a fost revizuită la circa 1,2%.
Reexaminarea proiecţiei creşterii economice cu 0,3 puncte procentuale a luat în considerare următoarele elemente:
- persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul Uniunii Europene;
- seceta accentuată din România care afecteaza producţia sectorului agricol;
- tensiunile politice din ultimele două luni care au afectat într-o anumită măsură şi mediul economic.
Modificarea cursului de schimb mediu luat în calcul de la 4,26 lei/euro la 4,45 lei/euro.
Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3 miliarde lei.
Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012, Cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2% din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul 2011.
2.Obiectivele fiscal-bugetare ale Guvernului Ponta, aşa cum au fost enunţate în Programul de Guvernare, au în vedere:
- consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 4,1% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2011 la 2,2% din PIB în acest an;
- ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul 2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2009;
- menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din PIB incluzând şi sumele din soldul tampon - buffer- al trezoreriei statului)
- reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili. În acest sens au fost adoptate unele acte normative în cursul lunilor mai - iunie;
- analiza eficienţei cheltuielilor de capital şi diminuarea sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor publice cu autovehicule, mobilier, aparatură electronică etc.
3. În domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului economic prin măsuri de stimulare, după cum urmează:
- Creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc TVA de la 35.000 la 65.000 euro, ceea ce reprezintă o importanţă debirocratizare a legăturii contribuabil-autoritate fiscală;
- Introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoarea adaugată mare;
- Simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de capital pentru tranzacţiile bursiere;
- Reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări) - măsură de sprijin pentru companii în contextul economic dificil actual;
- Asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea creditării;
- Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei informaţionale.
Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23.08.2012 ordonanţa de modificare a codului fiscal care prevede introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500 mii euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar. Aceasta este o masură de sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această categorie, lasând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economice, dezvoltării mediului de afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
În perioada imediat următoare, în afară de introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, avem în vedere alte măsuri fiscale pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi promovării investiţiilor, cu precădere:
- măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din grupele de vârstă cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani);
- creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
4. În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o serie de măsuri care vizează:
- revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010, prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012;
- restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012;
- alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale, care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ - teritoriale cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.
Evoluţia ponderii în PIB a principalelor venituri şi cheltuieli ale bugetului general consolidat se prezintă astfel:
Notă: Atât sumele primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene, datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 mld. lei reprezentând rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană - sume aferente programului “top - up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB. Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în care luăm în considerare cei 1,8 mld. lei din fonduri europene, este mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 pp.
5. Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3 pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop festiv.
La cheltuieli finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care este luată în calcul şi suma de 1,8 mld. lei estimată a se realiza din rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a ponderii acestor cheltuieli faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Aceasta creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.
La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013 se va realiza o nouă prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.
6. În condiţiile celor menţionate mai sus, rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente şi pe de altă parte consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Astfel, rectificarea bugetară asigură creşterea venitului disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de 1,1 mld. lei, prin lasarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 mld. lei şi respectiv prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 mld. lei care vor fi utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate.

                                  LIVIU MARIAN POP, ministru pentru Dialog Social