vineri, 31 mai 2013

Azi se dispută finala Cupei României la fotbal. Petrolul Ploieşti – CFR 1907 Cluj Napoca


Peste 700 de jandarmi din cadrul Jandarmeriei Capitalei au fost mobilizaţi să asigure măsurile de ordine publică şi siguranţa spectatorilor la finala Cupei României-Timişoreana, care se dispută, azi, 1 iunie 2013, de la ora 20.45, pe Arena Naţională, între echipele Petrolul Ploieşti şi CFR 1907 Cluj-Napoca.
    Traficul rutier va fi restricţionat,  începând de la ora 14.00, pe Bulevardul Pierre de Coubertin, între strada Vatra Luminoasă şi intrarea în complex, cu excepţia mijloacelor de transport RATB, iar de la 17.30, pe Bulevardul Pierre de Coubertin, între Şoseaua Iancului şi intrarea în complex, şi pe strada Vatra Luminoasă, între Şoseaua Mihai Bravu şi Bulevardul Pierre de Coubertin, precum şi pe strada Maior Ion Coravu, între Şoseaua Mihai Bravu şi intrarea în complex. Restricţiile de trafic se vor menţine până la defluirea totală a spectatorilor.
    Partida din această seară, dintre Petrolul şi CFR Cluj, de pe Arena Naţională  va stabili şi un record. Echipa care se va impune va da cel mai tânăr antrenor care a câştigat vreodată Cupa României. Cosmin Contra (37 de ani) şi Eugen Trică (36 de ani) au fiecare argumentele lor pentru a intra în posesia trofeului şi pentru a scrie istorie.
     Fostul fundaş dreapta al naţionalei, Cosmin Contra, a preluat Petrolul la finalul lunii octombrie 2012, după plecarea lui Rednic la Standard Liege şi după ce abia începuse, de câteva luni, o aventură în liga a treia spaniolă, la Fuenlabrada. A început cu dreptul, cu o victorie în Cupă, 2-0 la Braşov, însă în campionat primul pas a fost semifals: 0-0 acasă cu Chiajna. De altfel, până la pauza de iarnă n-a bătut în Liga I decât pe „U“ Cluj Napoca, dar a reuşit să califice echipa în semifinalele Cupei, în urma unui succes în faţa Chiajnei, 2-1 pe „Ilie Oană“. În sezonul de primăvară, mâna lui Contra s-a simţit din plin la Petrolul. „Lupii“ au avut un parcurs aproape fără sincope, cu un singur eşec, 1-2 pe teren propriu cu Oţelul, în returul semifinalei Cupei, când zarurile erau însă deja aruncate după victoria din tur. De asemenea, Petrolul lui Contra s-a remarcat, paradoxal pentru o echipă cu un fost fundaş pe bancă, printr-un joc de atac de excepţie, în care a excelat congolezul Bokila. Datorită acestui apetit ofensiv, Petrolul a fost singura echipă care nu a pierdut în deplasare contra Stelei, într-un meci jucat doar pe teren. Spre finalul sezonului, prahovenii au părut în pierdere de viteză, câştigând doar şase puncte în ultimele patru etape şi terminând campionatul pe locul 3.
          Eugen Trică, „decarul“ care a condus din teren pe CFR spre primul titlu din istorie, în 2008, a fost chemat să redreseze corabia vişinie la mijlocul lunii aprilie, după ce fosta campioană pierduse din nou un meci pe teren propriu: 2-3 cu Pandurii. „Jose“ n-a stat pe gânduri, i-a spus „La revedere!“ lui Juventus Colentina şi a acceptat provocarea, chiar dacă oferta venise cu numai trei zile înaintea turului semifinalei de Cupă cu Astra. Debutul n-a fost chiar cel visat, 0-0 acasă cu giurgiuvenii, însă, în condiţiile în care CFR a jucat o oră în inferioritate numerică, Trică s-a declarat mulţumit. Primul succes a fost însă unul categoric, 5-0 la Bistriţa, urmat de un 0-0 cu Steaua, în Gruia, şi deja se creiona o primă idee despre stilul Trică. Tot paradoxal, ca şi în cazul lui Contra. Dintr-un mijlocaş de creaţie, inventiv, s-a născut un antrenor a cărui primă grijă este să pună lacăt pe propria poartă. De altfel, din cele 10 partide cu Trică pe bancă, în şase CFR nu a primit gol. Drept urmare a rezultat un parcurs cu destule remize şi un singur eşec, acel surprinzător 1-3 cu Severinul în Gruia. Mai mult, interesant e faptul că, de la venirea lui Trică, echipa din Gruia e în creştere de potenţial, prestaţiile din ultimele trei jocuri, „dubla“ cu Astra şi derby-ul local cu „U“, fiind argumente în
acest sens.
       Partida Petrolul Ploieşti - CFR Cluj Napoca, contând pentru finala Cupei României - Timişoreana, se va disputa, sâmbătă, 1 iunie 2013, de la ora 20.45, pe Arena Naţională şi va fi transmisă, în direct,  de postul PRO TV.

                                                                 Cristi SOMEŞAN


IZVOARE CODRENE UREAZĂ "LA MULŢI ANI FERICIŢI!" TUTUROR COPIILOR


Suceava: 93 de pastori care slujesc în 436 de biserici penticostale!

 În Comunitatea de Suceava sunt legitimați 93 de pastori care slujesc în 436 de Biserici Penticostale care însumează 70.515 membri și aparținători, potrivit blogului Suceava Evanghelică.
      În Comunitatea Regională Penticostală Suceava conform datelor oficiale prezentate la al IX-lea Congres Electiv al Cultului Creştin Penticostal din 2010 sunt: 93 de păstori, 205 prezbiteri şi 138 de diaconi. Aceşti 436 de slujitori sunt desemnaţi să slujească un număr de 70.515 de membri şi aparţinători care se regăsesc în cele 436 de biserici şi 97 de filiale din Comunitatea Regională Penticostală Suceava.


                                                                                        C.L.

INVITAŢIE LA "CORA" BAIA MARE de 1 IUNIE 2013


POESIS - ION GEORGESCU-MUŞCEL

Rugă de seară

O, Domnul meu din vise,
Nevrednic sunt de ușile deschise…
Prin pânza anilor trecuți ce nu mai dor,
Purtarea Ta de grijă mă urmează ca un nor…
De mi-ar veni pe buze mulțumirea pe măsură !
Dar stau nedumerit și cu-ncleștată gură,
Că-n roata vieții-s agățate-ncâlcituri,
Cuvintele troznesc la-ncheieturi,
Silabe-ngrămădite fac cangrenă…
Să nu mă fi lăsat robit de-atâtea griji nătânge !
Ce mi-au scurtat și vreme, și gustul de a plânge !
Acum, la ceas târziu, mi-e sufletul tihnit:
Îti mulțumesc pentru blândețea zilei ce-a trecut !
Cer încă îndurare, Cerescul meu Părinte !
În cămăruța mea, ca învelit de-o haină,
Fă să mă-nvăluie o liniște de taină
Și-o pace de netradus în cuvinte !

Baden / Decembrie 2012


Lacul Huron

 Rugăminte
Nu cumpăr nimic,
Dar nu-ți fac niciun rău –
Am intrat să mă-ncălzesc
La blândețea surâsului tău…

Afară e-un vânt costeliv
Ce duce-a pieire și-a boală –
La tine miroase-a uitare de timp,
Când lumea e tristă și goală…

De aș găsi ușile deschise,
Aș intra-n cămara ta de vise;
Ți-as pune pe masă o floare de gând
Și te-aș face mesteceni s-auzi fremătând…

Dar ,ia, îmi văd de drum hoinar,
Fată cuminte de la bar !
Te-or întreba de după gard:
Li-i spune că a fost Ronsard…

Cum sunt sărac,ți-aș oferi
O pernă de azur să-ți pui obrazul;
Umplută cu poemele mele ar fi
Și te-ar feri de tot necazul.

Baden / Octombrie 2012


       NOTA:
       Vă invităm să deschideţi pagina cu creaţia poetului:

        http://www.georgescumuscel.com

Gluma zilei


AVOCATUL : - Cum s-a încheiat primul dumneavoastra mariaj ?!
MARTORUL : - Prin moarte.
AVOCATUL :  - Şi prin moartea cui s-a încheiat ?!
MARTORUL : - Încercaţi să ghiciţi !!!

Există şi o altă Românie. Topul celor mai mari salarii din companiile de stat!

Cele mai mari indemnizaţii lunare medii brute plătite managerilor din companiile de stat au fost în primul trimestru, potrivit raportărilor companiilor transmise Ministerului Finanţelor la:
1. TAROM (16.622 euro), 
2. CFR SA (14.570 euro), 
3. Poşta Română (12.834 euro) 
4. ROMATSA (12.079 euro), 
Topul celor mai mari salarii din companiile de stat continuă :
5. Complexul Energetic Oltenia (6.592 euro)
6. CFR Marfă (6.341 euro)
7. Transgaz (6.190 euro)
8. Electrica Distribuţie Muntenia Nord (5.284 euro)
9. Antibiotice SA şi Complexul Energetic Hunedoara (4.454 euro la fiecare)
10. Transelectrica (4.416 euro), Electrica Furnizare (4.303 euro)
11. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (4.077 euro)
12. Imprimeria Naţională (4.063 euro)
Sub nivelul de 4000 de euro indemnizaţie lunară medie brută se încadrează conducerile următoarelor companii:
  • Societatea Naţională a Huilei şi Grup Exploatare şi Întreţinere Palat CFR (3.397 euro la fiecare)
  • Conversmin (3.020 euro)
  • Romgaz (2.944 euro)
  • Imprimeria BNR şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (2.718 euro la fiecare)
  • Monetăria Statului (2.567 euro)
  • Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa şi Registrul Auto Român (2.491 la fiecare)
  • Iprochim (2.416 euro)
Pentru Nuclearelectrica, CFR Călători şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu se precizează cuantumul indemnizaţiilor întrucât nu există contract de mandat.
N.N. Ceea ce este cu adevărat interesant e faptul că cei mai bine plătiţi manageri sunt cei care au companiile în stare de faliment şi sunt nevoiţi să disponibilizeze angajaţii! Nu ştiu dacă din vina lor sau nu, dar cert că a contat şi salariile enorme pentru România date acestora! Facem pariu că nimeni nu o să păţească nimic?! Facem pariu că Justiţia Română o să rămână "oarbă"?! Facem pariu că neputinţa de a îndrepta lucrurile asemeni  lui Boc se va "transfera" şi asupra lui Victor Ponta?!


                                                                 Cristian LAURENŢIU

Fotografia zilei


                                             Gelu DRAGOŞ, Cornel Gheorghe COSMUŢA

UN PRIM PAS ÎNSPRE LIBERTATE. ÎNȚĂRCAREA

  Dezlipirea de sânul mamei, după cum spun unele voci mai îndrăznețe, se face mai greu sau niciodată. În spațiul tradițional această secvență, a înțărcării, cum este ea cunoscută, presupunea anumite practici, pregătiri din vreme, care acum pot fi privite dacă nu cu uluire, cel puțin cu o oarecare rezervă. Ne vom opri asupra acestui segment plin de semnificații: momentul încetării alăptării copilului determina alte griji şi temeri, constituind o nouă etapă în relaţia instituită la naştere, cu tot ce presupunea dezlipirea (parţială) de mamă – un pas spre autonomia copilului, dar şi a mamei, pentru care alăptarea, a se înţelege totala dependenţa a copilului, a însemnat limitare, îngrădire, apăsare şi un anume disconfort psihic. „Nu pute scăpa de prunc niciunde, îl lăsa să sugă vo doi ani, îl înţărca. Nu puteai mere nicări, tă cu el după tini [erai], zî, noapte, la dispozâţie lui. Era hrana lui, nu te puteai feri, [alăptai] o dată la cam tri ceasuri, când cere pruncu, nu după orar, cum îi dau amu, după program făcut la doctor. Te treze de nu ştiu câte uări pă noapte, de zuua nu mai videi bini. Da noroc că să uită şi aste, şi naştire, că altufel nu s-ar mai face prunci veci. Aşe o rânduit Dumnezău, să să şteargă rău, să poţî să te reveneşti şi să te ocupi de prunc. [Dacă îl întoarce], ala poţi şti că deoate. Să-nţărca şi la un an, să ducea la bunici, de stăteau mai departe, şi, când vine, nu-i mai trebuie ţâţă. Să zâce că atâta îi mai sănătos, cu cât îi dă mai mult mă-sa ţâţă”. (Moga Angela, Ban) „La anu, când să împline, o unje cu funinjine, poprică, boie iute. Când pune, să lăsa de măgan. Zăcea, să umfla pieptu, să mulje şi-l pune în grădină la flori, să nu să spurce. Dacă întrerupe şi apoi iară îi dăde, ala deuăte”. (Ciubăncan Maria, Meseşenii de Sus) „Cam la anu, aşe era datorie, un an di zâle. Îşi face zvârcu cu funingine, piper, paprică, să înţărca de măgan, bole din cauza laptelui, să mulje, în grădină cu paharu, pune varză murată că să mai făceau duluri, ptietre la sân. Da, cei întorşi deoate”. (Taloş Maria, Hurez)
Cercetarea pune în lumină faptul că se cunosc în zonă – spațiul nord-transilvănean, câteva avantaje ale alăptării, ceea ce denotă grija pentru sănătatea copilului; odată cu evoluţia mentalităţii, această preocupare capătă dimensiuni nebănuite. „Altele le dăde şi câte un an, cu cât le dai mai mult piept, cu atâta îi mai bine. Nu să bolnădeşte, face forme mai uşoare. Amu citesc reviste şi de pă calculator [se informează asupra creşterii şi educării copilului]. Dacă ţ-ai pus în gând să nu-i mai dai, oricât ar plânje, trăbă să aibă un cuvânt, atunce şi copilu trăbă să hie hotărât în viaţa lui. Întorceu cămaşa cu spatile nainte, cu ardei iute, funinjine, limba îl ustura, nu mai voie, usturoi, ceapă, paprică, pântu binele copilului, laptile-i stătut aşe, unii au ochii care numa să uită la tine şi te deoache, mai bine ieşi cu el, îi pui biberon, sticluţă cu  lapte, până uită de laptile de mamă”. (Groza Aurelia, Sânpetru) „Depinde de mamă, cât lapte are, cum mâncă, cât de dezvoltat îi, nu era biberone şi sticle de tăte felurile, laptele de la mamă, nu ca amu lapte praf. Pruncu tăt freca pă ele, apoi ţulsli în gură, suzetă mai tărzău, o cârpă cu miere, zahăr. Suje şi dejetu, depinde cât are mama de lucru, să unje cu său, cu ardei iute, bandaja sânu, să unje, zâce «o dus ţâţa cioara, ţarca, că nu mai este». Îl duce o săptămână să nu-l vadă mama, să uite, că, dacă o vede pă mamă, şi de era mărişor, tăt îi căuta, îi ducei la bunici, unje cu usturoi, cu tiparcă, zâce fel de fel de poveşti de spărie coptiii, fabule”. (Topan Mariana, Ban) „După un an şi tri-patru luni. Până la nouă luni jumate, zece luni, îi indicat un an şi patru luni. După aia, nu mai, gata, să unje cu poprică usturoie, da pruncu o spăla şi iară o suje. Tăt aşe şi cu funinjină. Femeie îşi întorce spăcelu cu dinainte înapoi, ori sutienu, să întorcă ţâţa. Luau bluza pă dos. Nu-i bine să le dai după ce i-ai înţărcat, că rămân proşti. Au puterea de a diuăte. Nu-i bine să te uiţi când iese popa cu daruri în beserică, acie imediat te diuată, stai cu capu în jos şi te rogă lu Dumnezău”. (Rus Rozalia, Deleni).
Metodele la care apelau mamele sunt pomenite ca fiind valabile şi azi, adăugându-se altele noi, precum aceea de a amăgi „pruncu cu ceai, apă, baji bibironu, îi distraji oarecum atenţâie, până uită de ţâţă. Cu băiat îi mai greu, îs mai legaţî [de mama]. Unii numa aşe adorm, îţî vine să îl pui iară la sân, numa să-l faci să tacă odată. De-l pui şi doarmă în altu pat, nu mai asânţăsc mniros de lapte. Începti să-i formezî şi alte gusturi mai devreme, atunci n-ai aşe treabă cu dezvăţatu”. (Brie Viruca, Sutor)
Materialul de Arhivă pune în lumină și alte dimensiuni: „Să unje cu unsoare, voaşpor, ori cu funinjine de la cuptor să-i vadă că-i hâdă şi apoi să scopeşte şi zâce că-«i caca ţâţa mamii». Nu-i mai trebuie”. (Tx. mg. nr. 2202Ik, Inf. Jurcuţ Sânza, 59 ani, Drighiu, Culeg. V. Florea, 20.10.1972) „O învârte (ţâţa) aşe în cârpă, care era urâtă şi nu o iubească copilu. Ba puneu (funingine, unsoare de papuci). Mniere de stup puneu şi puneu sare pă ea. Ş-apo băga în gură, ş-apo o scote şi nu-i trăbuie mai mult. (Altceva) nu (mai punea). Nu (era obicei când le ieşeau dinţii). (Când le cădea primul dinte) Să-l arunce păstă casă. Să zâcă că «aiesta îl arunc şi să-mi aduci altu mai bun». Păi numa aşe zâce el. «Io p-aiesta îl arunc şi-mi aduci altu mai bun»”. (Tx. mg. nr. 2204Idd, Inf. Ghilea Ana, 50 ani, Iaz, Culeg. V. Florea, 20.10.1972)
În evidenţierea informatoarelor mai tinere, posibilitatea de a da copilului lapte praf sau lapte de vacă „di la tri-patru luni”, face ca grija „de-a nu rămâni fără lapti” să nu fie atât de solicitantă, înlesnind desigur şi „desprindere de pteptu mamii, mama să mai liberează şi ea on ptic, laptile ii nu-i mai suficent la prunc, sâmpte organismu nevoie de mâncare mai consâstentă, laptile celălalt ţâne de saţău, este până-i lume de cumpărat, di-aistalalt avem noi, are altu gust şi nu-i mai nevoită mama să apeleze la păcălituri, să lasă el di măgan (separat, de la sine... inițiativă, doar atunci când vine momentul, deoarece natura nu minte și nu dă greș niciodată.)”. (Bria Viruca, Sutor).


                                                               Pamfil BILTIU

Aforismul zilei


Semnificaţii istorice pentru 1 iunie 2013

1636 - S-a născut Nicolae Milescu Spătaru, scriitor, geograf şi diplomat român
1685 - A fost încheiat Tratatul de “alianţă veşnică” între Ţara Românească şi Transilvania
1804 - S-a născut compozitorul Mihail Glinka, considerat întemeietorul muzicii clasice ruse. (d. 15 februarie 1857)
1829 - A apărut, la Iaşi, "Albina Românească", prima gazetă în limba română din Moldova, al cărei proprietar era Gheorghe Asachi.
1838 - S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer, scriitor, membru de onoare al Academiei Române. În 1888 a tipărit un “Dicţionar geografic al judeţului Argeş”, primul de acest fel în spaţiul românesc. (d. 13 iunie 1909)
1876 - A murit Hristo Botev, poet şi revoluţionar bulgar. (n. ianuarie 1848)
1878 - Au început lucrările Congresului de pace de la Berlin, care a recunoscut independenţa de stat a României, ca şi drepturile acesteia asupra Dobrogei, sudul Basarabiei fiind înstrăinat din nou Rusiei.
1912 - A încetat din viaţă Daniel Hudson Burnham, arhitect american, unul dintre pionierii construcţiei de “zgârie-nori”, cu structură metalică şi pereţi portanţi (n. 4 septembrie 1846)
1920 - Au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Vatican, la nivel de legaţie
1926 - S-a născut Marylin Monroe, actriţă americană. ("Gentlemen Prefer Blondes", "Niagara", "Some Like It Hot") (d. 1962)
1928 - S-a nascut Petre Brâncuşi, muzicolog. La Târgu-Jiu este organizat anual Simpozionului Naţional "Petre Brâncuşi", dedicat muzicologului. (d.1995)
1980 - Postul de televiziune american "Cable News Network" (CNN) a efectuat prima transmisie
2008 - Încetează din viaţă creatorul de modă francez, Yves Saint Laurent, simbol cultural al secolului al XX-lea, care a revoluţionat ţinutele feminine. (n. august 1936)

2009 - Grupul General Motors a declarat falimentul, la peste 100 de ani de la înfiinţare, iar compania reorganizată intră în proprietatea guvernului Statelor Unite

CÂŞTIGĂTORII -Junimea Română din Montreal

Scoala Junimea Română din Montréal se poate mandri anul
acesta cu noua castigatori la concursul international Kangourou
en mathématique, dintre care doi elevi s-au evidentat in top
5% Canada. Detalii in comunicatul de presa din anexa. Se va
continua si anul viitor pregatirea asidua pentru concursuri si
examene scolare, imbogatind palmaresul scolii, deja recunoscut si
respectat. Veniti alaturi de noi, oferim metode interactive si
profesionalismul care ne recomanda!
  • Atentie, inscrierile sunt in curs pentru noul an scolar, in
fiecare sambata pana pe 15 iunie, intre orele 9:30 si 15:00 la
sediul scolii, iar locurile sunt limitate !
  • Nou: pregatire personalizata cu un singur elev la la matematica,
franceza sau orice alta disciplina scolara, orice nivel, inclusiv
secondaire. Detalii despre planificarea cursurilor la rubrica
PROIECT EDUCATIV: www.junimeamontreal .org
<http://www.junimeam ontreal.org>
  • Continuam pregatirea pentru admiterea la scolile internationale
si private, o serie de cursuri pentru adulti (franceza, engleza,
spaniola, germana, romana pentru canadieni), precum si sesiunile
de informare si consiliere pentru parinti. Experienta canadiana
pentru nou-veniti, proiecte educative si artistice, mediu
stimulant si agreabil.
Subliniem faptul ca absolventii scolii vor primi buletine si
diplome de apreciere, iar premiantii la concursuri interne si
internationale vor fi onorati in cadrul unei ceremonii care va
marca finalul anului scolar. Daca va este dor sa retraiti
emotiile de altadata ce incununau munca unui intreg an scolar, va
invitam:
·         Sâmbătă 15 iunie 2013, 14:15 -
Festivitatea de premiere a castigatorilor la concursuri si
serbarea de incheiere a anului scolar. Spectacol, vernisajul
expozitiei cu tablouri realizate de elevii scolii si alti artisti
consacrati. Acest amplu eveniment va avea loc in sala de
ceremonii La Chapelle situata la etajul III in Colegiul Brebeuf.
Accesul este gratuit.
INFORMATII si INSCRIERI: contact@junimeamont real.org
<javascript: return> ;
Tel.: 514 316-7368; 514 884-6530
Colegiul Brebeuf - 5625, avenue Decelles, Montreal (Parcare
gratuita, proximitate metrou Côte-des-Neiges)
Alte activitati :

·         Sambata 1 iunie, 12:00 - Concurs de
stiinte Micul explorator, pentru elevi incepand cu clasa a II-a.
Prof. coordonator CRISTINA TOCU
·         Sambata 1 iunie, 13:00 – Sesiune
de informare pentru parinti cu psihologul Angelica Tiperciuc. Cum
sa observam schimbarile de comportament ale copiilor nostri si
cum constientizam problemele lor? Factori de risc in dezvoltarea
copiilor si a adolescentilor, cum ne alegem anturajul si modele
de viata. Marturii ale tinerilor si intamplari de viata care ne
pot da de gandit. Temele expuse pot fi diversificate si
aprofundate in functie de nevoi, se poate opta si pentru
consiliere individuala.
·         Sambata 1 iunie, 14:00 –
Premierea desenelor de la concursul cu tematica  « lumea
vazuta prin ochii inocenti de copil » si sublinierea
sarbatorii de 1 Iunie, Ziua internationala a copilului. Ziua
copilului este o sarbatoare care ne dezvaluie cum sa ne bucuram
de fiecare clipa a vietii, precum cei mici. "Fiecare copil este
un artist. Problema este cum sa ramai artist dupa ce cresti." ,
asa cum spunea Pablo Picasso.
Urmariţi reportaje despre şcoala şi comunitatea română din
Montréal :
http://www.k2tvro. ca/ro/scoala- junimea-romana- din-montreal. html
<http://www.k2tvro. ca/ro/scoala- junimea-romana- din-montreal. html>



                                                                                    G.D.L.

DILEMA

Said Baaklini şi Sorin Blejnar au fost iniţial complici la prejudicierea bugetului public cu 41.943.157 lei. Adică aproape 10 milioane de euro! Suma reprezintă returnări ilegale de TVA pentru nişte tranzacţii imobiliare fictive. Prin intermediul a două offshore-uri din Cipru (Potts Agri SRL) şi Panama (Scottsdale Business Corporation), banii au intrat în conturile BCS Secure Investment SRL.
    Când tandemului Baaklini - Blejnar i-a fost întreruptă activitatea infracţională, prejudiciul creat statului român, pe seama returnărilor ilegale de TVA şi a evaziunii fiscale, a ajuns la 260 de milioane de euro şi a implicat cel puţin o duzină de VIP-uri politice, oameni de afaceri, mai mulţi şefi de vamă, generali şi ofiţeri superiori de poliţie şi SRI.
    Baaklini şi Hassan Awdi au fost complici în prejudicierea statului român cu 35 de milioane de euro, în dosarul falimentării RODIPET.
    Un tun mai modest, de 2,5 milioane de dolari, l-a dat Băncii Agricole, în luna aprilie 1998.
A achitat "voluntar" o datorie de 3,5 milioane de euro a Institutului Naţional al Lemnului, după care a trecut la executarea silită a activelor institutului în valoare de 15 ori mai mare decât datoria.
     Locotenenţii lui Baaklini, Ali Danfash, Ahmed Kadum şi Omar Feisal, au cumparat fictiv societăţile comerciale, cu datorii către stat şi diverşi furnizori, ale lui Cristian Boureanu şi ale lui Cristi Borcea, după care "cumpărătorii" au dispărut. În acest fel, Cristian Boureanu a scăpat de datorii de circa 8 milioane de euro, putând să contracteze credite bancare de zeci de milioane de euro.
     Marele tun pregătit de Said Baaklini a fost exportul fictiv a patru motoare de la UCM Reşiţa într-o ţară din Africa, fiindu-i aprobate returnări de TVA în valoare de 60 de milioane de euro. Nu i-a reuşit. A fost arestat de către autorităţile bulgare, pe aeroportul din Sofia, în timp ce încerca să dispară, pentru a se sustrage urmăririi penale. În momentul arestării avea asupra sa 20 de milioane de euro cash, în bancnote de 500. Suma trebuia să ajunga la Miami, unde avea un bussines cu Elena Udrea, Dorin Cocoşşi Cristi Borcea.
     În jurul lui Said Baaklini s-a ţesut o reţea de interese ale familiei  Elena Udrea - Dorin Cocoş, generalilor  Gabriel Oprea , Gioni Popescu, Virgil Ardelean, Nicolae Berechet, afaceriştilor Dumitru Puzdrea şi Năstase Cătălin, Viorel Cataramă şi Ion Ţiriac. Mai mulţi şefi de vamă şi ofiţeri superiori din poliţia de frontieră şi antitero - SRI au protejat contrabanda cu sardine, ţigări, zahar, orez şi alte produse efectuată de Baaklini pe ruta China - România- Anglia.
     Virgil Măgureanu, Omar Hayssam şi Costel Bobic apar şi ei complici ai lui Baaklini, dar şi o "pleiadă" de politicieni din toate partidele pe la care "Mafiotul nr. 1" s-a perindat cu donaţii şi sponsorizări în schimbul protecţiei . Din lista lui Said nu lipsesc Viorel Hrebenciuc, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu şi Aleodor Francu, Ludovic Orban şi... Crin Antonescu.
    Unii oameni mai informaţi susţin că Elena Udrea ar fi primit şi transferat, la rândul ei, sume importante din diverse afaceri către persoane sus-puse. În joc ar fi intrat şi 20 până la 50 la suta din evaziunea fiscala de care nu ar fi străine diverse nume sonore din lumea afacerilor spectaculoase (Cristian Boureanu, Cristi Borcea, Said Baaklini, Dumitru Puzdrea ş.a.).
Surse amabile din Parchet au spus că, în anchetă fiind, Said Baaklini a început să vorbească mai mult decât trebuia şi nu mai poate fi oprit. A devenit periculos pentru înalţii săi protectori politici. Concluziile anchetei arată că în spatele grupării de criminalitate organizată condusă de Said Baaklini au stat Elena Udrea, Traian şi Mircea Băsescu, Sorin Blejnar şi Gheorghe Falcă. Cuantumul final al prejudiciilor aduse statului român este estimat la 260.000.000 de euro!!!!.
     Ce ar susţine Baaklini în confesiunile sale?! Că ar fi fost arestat pentru:
Nu a achitat exclusiv celor doi fraţi şi celor mai înalţi protectori 60 de milioane de euro, ci tuturor protectorilor;
A refuzat să predea "reţeaua de afaceri" pe ruta China - România - Anglia, cu care lucrează, în continuare, din detenţie;
A atentat la amanta lui Zeus, care-l frecventa la Snagov. A mai avut şi relaţii neprincipiale şi cu alte doamne din politică şi guvernul României.
     Din cauza dezvăluirilor şi a persoanelor implicate, ancheta se aflăîn impas. Pentru protecţia VIP-urilor din lumea politică, în primul rând a sa personală, Traian Băsescu i-a dat temă generalului Florian Coldea să găsească soluţia adecvată, deoarece seismul scandalului periclitează, în accepţia comanditarului, stabilitatea politicăşi securitatea naţională.
    În consecinţă, au început să fie livrate presei băsiste informaţii "pe surse", cum că Said Baaklini este cercetat într-o amplă operaţiune de prevenire şi combatere a terorismului, derulată în cooperare de către SRI, SPP, DGIPI, DNA, Agenţia Naţională de Control a Exporturilor şi Importurilor Strategice pentru fapte conexe suspecte de terorism şi contrabandă cu produse specială cu dublă destinaţie, care pot servi la producerea armelor de distrugere în masă.
     Şeful Departamentului Antiterorist, generalul Cozma, şi şeful Direcţiei Juridice (replica democratică a fostei Direcţii a VI-a a Securităţii), colonelul Dumbravă, coordonează instrumentarea unui dosar pe baza căruia Said Baaklini să fie inclus într-un lot de expulzabili, din seria celor cu care ne-au obişnuit comunicatele oficiale din ultima vreme.
     În cazul lul Baaklini, Florian Coldea şi Dumbravă au o mare dilemă. "Teroristul" este, din 1998, şi cetăţean român. Altfel nu putea sponsoriza la greu partide şi candidaţi.
Străinii cu cetăţenie română, aflaţi pe teritoriul României, urmeazăîntocmai regimul cetăţenilor români, ei neputând fi expulzaţi sau extrădaţi. De la interdicţia constituţională a extrădării se admit unele excepţii.
       Dilema instrumentelor lui Traian Băsescu ar fi următoarea: cum s-ar putea face abstracţie de calitatea de cetăţean român a "teroristului", sau cum să găsească un serviciu extern cooperant, care să instrumenteze o cerere de extrădare a româno-libanezului Said Baaklini?!
       Experienţa anterioară a lui Florian Coldea, din cazul Omar Hayssam, nu-l inspiră totuşi la o "extracţie" din înalte raţiuni de stat a agentului de înaltă corupţie Said Baaklini, acoperit ca infractor de drept comun. Şi atunci rămâne o întrebare elementară. Cum rezolvă SRI, Parchetul şi Traian Băsescu dosarul Baaklini? Măcar de grija Elenei Udrea!


                                                                          Vlad Dumitraş

Zilele Filmului Suedez


Comunicat de presă „Târgul Jucăriilor, ediţia a III-a, Baia Mare

Sâmbătă, 1 iunie 2013, are loc cea de-a III-a ediţie a Târgului Jucăriilor organizat de ASSOC.
Evenimentul se va desfăşura în sala de sport a Colegiului Naţional Gh. Sincai, între orele 10.00 – 13.00
Copiii pot vinde jucării, pot face schimb sau pot dona jucăriile pe care nu le mai folosesc.
Taxa de participare este de 5 lei, iar fondurile strânse vor fi donate către copiii provenind din familii nevoiaşe.
     Înscrierile şi rezervarea spaţiului de expunere a jucăriilor se fac până vineri, 31 mai 2013, ora 17.00 la telefon 0262 – 222.226 sau e-mail: emeric.biro@assoc.ro.
   Vă aşteptăm cu surprize atât pentru cei mici cât şi pentru părinţi, ateliere de pictură pe obiecte, pictură pe faţă şi concursuri.
       Evenimentul este organizat cu sprijinul co-organizatorilor şi sponsorilor totodată – Rotary Club Baia Mare 2005, precum şi a partenerilor Rotaract şi Interact.


                                                                                 G.D. L.

Cafeaua stimulează apariţia diabetului şi a problemelor de inimă

Consumul a cinci cafele pe zi, chiar şi decofeinizate, prezintă o legătură cu obezitatea şi afecţiunile cronice, arată un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Western Australia.  Este vorba despre primul studiu efectuat vreodată în lume ce analizează efectul dozelor mari de cafea. Cercetătorii au descoperit că echivalentul a cinci cafele pe zi duce la dublarea cantităţii de grăsime viscerală – grăsimea din jurul organelor din abdomen ce duce la afecţiuni cronice letale.
Cercetătorii doreau să studieze un compus din cafea cunoscut sub numele de„acid chlorogenic” (CGA), despre care se crede că aduce diferite beneficii asupra sănătăţii, cum ar fi prevenirea diabetului.
Kevin Croft, profesor la Universitatea Western Australia, afirmă că studiile precedente au testat efectul unei cantităţi mici de cafea, echivalentul unei ceşti pe zi. „Studiile au arătat că riscul de a dezvolta diabet de tip 2 scade în urma consumului de cafea. Pornind de la aceste cercetări, am dorit să studiem efectele compuşilor de tip CGA ce se găsesc în cantităţi mari în cafea, dar şi în ceai şi anumite fructe, precum prunele”, a explicat profesorul Croft.
„În trecut, compuşii CGA erau renumiţi pentru efectele benefice asupra sănătăţii – cum ar fi creşterea sensibilităţii insulinei, reducerea tensiunii arteriale şi reducerea acumulării de ţesut adipos pe corp”, a mai spus specialistul.
Cercetarea realizată de oamenii de ştiinţă australieni au obţinut un rezultat surprinzător, însă, atunci când şoarecilor de laborator le era administrat echivalentul a cinci ceşti de cafea pe zi.
„Am descoperit că echivalentul a cinci ceşti de cafea pe zi ducea la creşterea în greutate, mai ales în ceea ce priveşte grăsimea viscerală”, a explicat profesorul Vance Matthews.
„De asemenea, am observat în rândul şoarecilor cu un nivel mare de CGA o creştere a rezistenţei insulinei - ceea ce poate duce la diabet - şi o creştere a intoleranţei la glucoză”, au mai spus cercetătorii.
„Atunci când în corp se găseşte un nivel scăzut de CGA, această substanţă poate produce efecte benefice, cum ar fi reducerea ţesutului adipos, însă în cazul unei doze mari apar efectele negative”, a explicat profesorul Matthews.
„Concluzia acestui studiu este una clară: trebuie să consumaţi cafeaua cu moderaţie”, a adăugat cercetătorul.
Profesorul Matthews avertizează că inclusiv persoanele care nu par să fie supraponderale pot avea depuneri periculoase de grăsimi în jurul organelor abdominale, lucru ce poate duce la diabet, afecţiuni cardiovasculare şi alte probleme de sănătate.
„Sunt foarte mutle persoane care arată bine, dar care prezintă o acumulare de grăsime în anumite celule din jurul organelor şi a ficatului”, explică profesorul. „Acest lucru ar putea fi agravat de consumul excesiv de cafea”, a mai spus Matthews.
„Se pare că efectele asupra sănătăţii depind de doză. Un consum moderat de cafea, de până la 3-4 ceşti pe zi, pare să reducă riscul de a dezvolta afecţiuni precum diabetul de tip 2 şi cele ale aparatului cardiovascular”, a concluzionat specialistul.


                                                                  dr. Iulian COZA

...se întâmplă în bibliotecă

LUNI, 3 IUNIE 2013

Ora 13, Holul mare
Vernisajul expoziţiei cu două tematici: „Memoria retinei gulagului românesc” şi
“Deportaţi - Via Dolorosa” a artistului Radu Bercea.
Lucrările reprezintă momente şi scene grafice din perioada de penitenţă a românilor în închisorile din perioada comunistă. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 3-14 iunie 2013.

MIERCURI, 5 IUNIE 2013 - eveniment recomandat
Ora 13, Sala de conferinţe
Lansare de carte: "Cei dintâi vor fi cei din urmă" de Larry L. Watts, continuarea volumului "Fereşte-mă, Doamne, de prieteni". Larry Watts ne oferă un studiu vital pentru a ne apropia de adevăr aflat în spatele uimitoarei apoteoze a regimului Ceauşescu în 1978, şi transformărilor survenite până în ajunul prăbuşirii acestuia, incapabil de acomodare la o nouă conjunctură internaţională, în 1989.
Ora 17, Sala de conferinţe
Conferinţa cu tema: “Violenţa în familie”, organizată de Asociaţia femeilor liberale;

JOI, 6 IUNIE 2013

Ora 13, Sala Maramures
Lansare de carte: “Valea Izei. Studii de onomastică şi dialectologie”, lucrare realizata de Mircea Farcaş, Vasile Frăţilă, Adrian Rezeanu, Sorina Visovan şi Ştefan Vişovan.


Ştefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

POEM MANIFEST

VATRA ROMÂNEASCĂ

                           de  Elena  Anghel

Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.

Minţile au luat-o razna;
Umblă zvonul deşănţat
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă “stat” în Stat !

S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prapad !
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd !

Crişul, Mureşul, Târnava
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal.

Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş !
Vatra sfântă strămoşească
E tăiată-n curmeziş.

Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.

Atmosfera prevesteşte
Un pericol iminent !
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.

Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui...

Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Şi să muşte din cuvânt !

Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc !
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc !

De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj !
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj !

Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români !

Căci în Ţara Românească
Nici un ins minoritar
N-are dreptul să clintească
Borna pusă la hotar !




Marius Vizer, noul preşedinte al organizaţiei SportAccord !

Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, românul Marius Vizer, a fost ales vineri în funcţia de preşedinte al organizaţiei sportive SportAccord, care reuneşte federaţiile sportive internaţionale olimpice şi non-olimpice.
Vizer a fost ales cu 52 de voturi, în timp ce contracandidatul său, francezul Bernard Lapasset, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Rugby, a primit 37 de voturi.AGERPRES


                                                                      Cristi SOMEŞAN

1 Iunie – Ziua Copilului

Istoria Zilei de 1 Iunie
Ziua Copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au introdus „Ziua copilului”. În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920.
În anul 1954 Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare Stat să dispună de o zi la așa-numita „Ziua copilului” (engleză Universal Children's Day).
În România Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.
Ziua Copiilor în lume
Data zilei copilului variază foarte mult între țări. Aproximativ 30 de state au preluat 1 iunie de la China și SUA.
Argentina sărbătorește a doua duminică din luna august.
Australia sărbătorește în prima duminică din luna iulie.
Brazilia sărbătorește în data de 12 octombrie.
Bulgaria sărbătorește în data de 1 iunie.
Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.
Germania de la reunificarea Germaniei se sărbătorește în data de 1 iunie din timpul DDR-ului și 20 septembrie sărbătoarea Republicii Federale Germania.
India sărbătorește în data de 14 noiembrie.
Japonia sărbătorește în data de 5 mai.
Mexic sărbătorește în data de 30 aprilie.
Polonia sărbătorește în data de 1 iunie.
Republica Moldova sărbătorește în data de 1 iunie.
Turcia sărbătorește în data de 23 aprilie.
Ungaria sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.
Alte sărbători conexe
Ziua Bătrânilor
Ziua Familiei
Ziua Femeii
Ziua Mamei
Ziua Tatălui


                                                                                               G.D.L.

Gata cu paginile false ale vedetelor

Reațeaua de socializare Facebook a introdus o funcție specială pentru paginile companiilor și ale vedetelor. Mai exact, va verifica paginile personalităților publice și ale unor branduri și va da un verdict cu privire la autenticitatea acestora.
„Această nouă opțiune îi va ajuta pe utilizatorii de Facebook să identifice mai ușor conturile reale ale unor celebrități, dar și cele ale unor companii față de care sunt interesați”, a declarat un reprezentant al Facebook, citat de pcmag.com.
În următoarea perioadă, toate conturile verificate și veridice vor avea bifat un „v” încadrat de un cerc albastru în partea dreaptă.
Specialiștii de la Facebook se vor ocupa aleatoriu de verificarea conturilor, întrucât personalitățile nu pot solicita analizarea paginilor lor. Utilizatorii Facebook pot în continuare să raporteze profilurile false.
Săptămâna trecută, Facebook s-a aflat în centrul unui scandal după ce au apărut pe rețeaua de socializare mai multe postări care susțineau că violul și violența împotriva femeilor sunt fapte care ar trebui tolerate.
Sute de mii de utilizatori au semnat o petiție online prin care cer celor de la Facebook să șteargă postările care încurajează violența sexuală. În cele din urmă, Facebook a șters o mare parte din mesajele postate pe pagina celor care au organizat campania.


                                                                       c.l.

FOTBAL. PROGRAM LIGA V. MARAMUREŞ

 Seria I, Etapa XIX, duminică, 2 iunie 2013:
• Olimpia Carbunari - Gloria Culcea. Arbitri: C. Oanea - C. Gheighis, B. Muresan. Observator: F. Luckacs. Ora 15. Terenul din Chechis
• Deportivo la Coruia - Steaua Copalnic Manastur. Arbitri: V. Mare - C. Ravasz, R. Tarasczkozi. Observator: A. Molnar. Ora 17. Terenul din Remetea Chioarului
 • FCMU 2 Baia Mare - Bastinasii Suciu de Sus. Arbitri: R. Necrici - I. Husti, S. Rai. Observator: D. Marchis. Ora 12
 • Viitorul Coltau - Faurul Fauresti. Arbitri: A. Pop - G. Sitar, V. Parge. Observator: G. Tiplea. Ora 17 • Magura Coas - Speranta Cernesti. Arbitri: O. Gurban - A. Muresan, A. Bucur. Observator: I. Dragos. Ora 17
• Gloria Chechis - Unirea Sacalaseni. Arbitri: V. Roman - P. Lodina, R. Nechita. Observator: H. Lang. Ora 17.

Seria a II-a, Etapa XXII, duminică, 2 iunie 2013:
• AS Porto Bozanta Mica - ZU Mogosesti. Arbitri: S. Farago - M. Pop, A. Mezei. Observator: I. Onciu. Ora 17. Terenul din Lapusel
• DERBY LOCAL: AS Mireşu Mare - PHP Iadăra. Arbitri: A. suta - I. Sava, V. Ilies. Observator: M. Mihalca. Ora 17,oo
• Rapid Satu Nou de Sus - Topitorul Ferneziu. Arbitri: D. Maghear - R. Nastai, D. Iosif. Observator: I. Pop. Ora 17
• AS Nistru - Avantul Tautii de Sus. Arbitri: C. Cioltea - S. Negrea, A. Greties. Observator: I. Dan. Ora 17. Terenul din Baita
• Stejarul Fersig - Tractorul Satulung. Arbitri: C. Tiplea - Ionut Pop, O. Bolos. Observator: D. Matei. Ora 17 • Real Sasar - Solaris Pribilesti. Arbitri: A. Bela - M. Popan, R. Depner. Observator: I. Medvecz. Ora 17
 • Gloria Sălsig stă.
Date furnizate de Asociatia Judeţeană de Fotbal Maramureş.


                                                                                    G.D.L.

FOTBAL. PROGRAM LIGA A IV-A. MARAMUREŞ

Seria Sud, Etapa XXIX, sâmbătă, 1 iunie 2013:
• Lapusul Targu Lapus - FC Municipal Baia Mare. Arbitri: M. Barbus - R. Despa, A. Erdokozi. Observator: V. Cupsa. Orele 15+17
• Eaton Farcasa - Spicul Mocira. Arbitri: A. Suta - I. Sava, S. Homorodan. Observator: I. Cauni. Orele 15+17. Terenul din Gardani
• Progresul Somcuta Mare - Spicul Ardusat. Arbitri: D. Maghear - C. Lucaci, G. Tarba. Observator: V. Pintean. Orele 15+17. Terenul din Baita
• Minerul Cavnic - FC Gloria Renel Baia Mare. Arbitri: C. Codrea - M. Maghear, B. Hossu. Observator: M. Stan. Orele 14+16.
Duminică, 2 iunie 2013:
 • Bradul Grosii Tiblesului - CS Seini. Arbitri: M. Barbus - M. Bumb, C. Vaida. Observator: E. Necula. Orele 15+17 • Vectrix Satulung - Sporting Recea. Arbitri: A. Antal - C. Mezei, Ioan Pop. Observator: M. Mare. Orele 15+17
• Viitorul Ulmeni si Unirea Sisesti stau.

Seria Nord, Etapa XXV, duminică, 2 iunie 2013:
• Zorile Moisei - Brisca Sarasau. Arbitri: D. Balaj - S. Chiver, A. Rus. Observator: A. Bud. Orele 15-17,oo
• Salina Ocna Sugatag - FC Remeti. Arbitri: D. Cocis - G. Bujor, G. Moraru. Observator: G. Barbus. Orele 15-17,oo
• Foresta Campulung la Tisa - Avantul Barsana. Arbitri: C. Oanea - R. Durus, V. Maior. Observator: I. Hotico. Orele 15+17
• Luceafarul Stramtura - Iza Dragomiresti. Arbitri: M. Pasca - A. Obis, F. Mihali. Observator: E. Kemenes. Orele 15+17
• Recolta Salistea de Sus - Rozalina Rozavlea. Arbitri: D. Gheighis - I. Talpos, C. Roatis. Observator: C. Bogdan. Orele 15+17
• CSO Borsa si Plimob 2 Sighetu Marmatiei stau.
Date furnizate de Asociatia Judeţeană de Fotbal Maramureş.


                                                                                           G.D.L.

Universitatea de Nord trebuie să se întoarcă acasă!

Reîmpărţirea administrativ – teritorială a României a iscat multe pasiuni şi orgolii de tip “patriotism local”. Foarte puţine sunt judeţele care nu emit pretenţii să deţină capitala de regiune. Dar asta aşa, ca să se afle în treabă, pentru că aproape nimic nu le recomandă pentru a obţine mult râvnitul trofeu. Este şi cazul Maramureşului, în varianta cu regiunea de nord-vest şi în competiţie cu Clujul.

Să luăm un singur exemplu: învăţământul superior. Ce capitală de regiune poate fi Baia Mare, când sediul central al Universităţii de Nord este la Cluj Napoca? Cu certitudine, decizia de a transforma “Nordul” într-un apendice ascunde multe interese, de care actuala conducere nu pare a fi străină. Socotim că nici autorităţile judeţene de la acea vreme nu şi-au făcut datoria suficient, din moment ce au acceptat cu atâta seninătate transferul decizional la Cluj Napoca. Adică cedezi suveranitatea Universităţii şi apoi revendici titlul de capitată de regiune. Interesant mod de a gestiona problemele judeţului. Când s-a decis (în unanimitate) fuziunea cu universitatea clujeană, s-au invocat chestiuni financiare. Dar în momentul de faţă, conducerea centrului are restanţe la plata unor drepturi ce revin profesorilor pentru efectuarea unor ore. Scuza conducerii? “Nu sunt bani.” Păi parcă tocmai pentru bani s-a făcut fuziunea! Sau nu? Mai degrabă nu. Autorităţile judeţene şi parlamentarii de Maramureş ar trebui să stea la aceeaşi masă împreună cu întreg Senatul Universităţii pentru a găsi cele mai bune măsuri pentru ca Universitatea de Nord să-şi recapete statutul pierdut. Nu ştiu dacă Baia Mare va deveni vreodată centru de regiune. Dar ştiu că, pentru a emite pretenţii, trebuie să ai realizări. Iar realizările înseamnă forţă economică, infrastructură, învăţământ superior de calitate, performanţe culturale, şamd.

                                                                                                          c.l.

Fotbal. Liga I. Tabloul sezonului 2012/2013

Steaua Bucuresti, castigatoarea titlului in Romania, va evolua in sezonul viitor al Ligii Campionilor in turul doi preliminar, pe un tablou rezervat campioanelor, urmand sa fie cap de serie in toate cele trei faze de calificare pe care le are de trecut pentru a ajunge in grupe. Pandurii Targu Jiu, ocupanta locului doi in Liga I, va evolua in sezonul viitor al Ligii Europa in turul doi preliminar, si va trebui sa treaca trei duble manse pentru a accede in grupele Ligii Europa.
În ceea ce priveste situatia celorlalte doua echipe din România care vor evolua in Liga Europa, Petrolul si CFR sau Astra, situatia este urmatoarea: oricare dintre Petrolul si CFR castiga Cupa Romaniei va evolua in turul trei preliminar al competitiei. Daca Petrolul va castiga Cupa României, atunci Astra Giurgiu va evolua in turul doi preliminar al Ligii Europa. Daca CFR va triumfa, atunci Petrolul va evolua in turul doi preliminar al Ligii Europa, iar formatia ardeleana in turul trei preliminar al Ligii Europa, urmand ca Astra sa nu "prinda" Europa.
Echipele clasate pe locurile XV-XVIII în Liga I, Concordia Chiajna, CS Severin, CSMS Iasi si Gloria Bistrita au retrogradat în Liga a II-a.
Formatiile Rapid Bucuresti si Universitatea Cluj Napoca, care s-au salvat de la retrogradare pe linie sportiva, sunt nevoite sa astepte decizia TAS pentru a afla daca vor evolua si in sezonul viitor al Ligii I, dupa ce nu au primit licenta la comisiile FRF din cauza datoriilor.
Din Liga a II-a au promovat FC Botosani, Sageata Navodari, ACS Poli Timisoara si Corona Brasov.
Tabloul complet al echipelor românesti în cupele europene este urmatorul:
1. Steaua - va evolua in turul doi preliminar al Ligii Campionilor si va trebui sa treaca de trei tururi preliminare pentru a juca in faza grupelor.
2. Pandurii Târgu Jiu (locul 2) - va evolua in turul doi preliminar al Ligii Europa.
3. Petrolul Ploiesti (locul 3) - va evolua in turul trei preliminar al Ligii Europa, daca va castiga sambata finala Cupei Romaniei - Timisoreana contra formatiei CFR Cluj. in caz contrar, va juca in turul doi preliminar al Ligii Europa.
Astra Giurgiu (locul 4) - poate ajunge in turul doi preliminar al Ligii Europa, doar daca Petrolul castiga Cupa Romaniei - Timisoreana contra fostei campioane CFR Cluj. in caz contrar, nu va evolua in cupele europene.
CFR 1907 Cluj Napoca - va juca in turul trei preliminar al Ligii Europa doar daca va castiga finala Cupei Romaniei - Timisoreana contra Petrolului.
Sezonul 2010/2013 al Ligii I se incheie azi, 31 mai 2013 cu meciul Gloria Bistrita - Concordia Chiajna, suspendat, joi seara, în minutul 14, din cauza ploii torentiale.


                                                                          Cristi SOMEŞAN

Prezentări de carte la Fărcaşa

 În cadrul manifestărilor dedicate “Zilei copilului”, Biblioteca comunală Fărcaşa (bibliotecar: Cristina Pauşeniuc) în colaborare cu Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga” Fărcaşa (director: Viorelia Vele) , a organizat o manifestare dedicată  scriitorului şi poetului Mircea Pop,cunoscut autor de literatură pentru copii. Despre opera scriitorului Mircea Pop au vorbit:  doamna învăţătoare Taţiana Pop, soţia scriitorului, publicistul si scriitorul Augustin Cozmuţa, doamnele învăţătoare Maria Stegeran (născută în Fărcaşa) şi Silvia Iancu din Baia Mare. La manifestare a mai fost prezent şi directorul editurii “Eurotip” Baia Mare, d-l Pamfil Godja.

      Mircea Pop, este o personalitate distinctă în cultura maramureşeana, fiind cunoscut în istoria literaturii pentru copii, prin cărţile dedicate celor mai mici dintre cititori.Vorbitorii au amintit volumele de povestiri apărute la editura “Ion Creangă” : Dacă iepuraşul n-ar fi adormit, La ciupercuţa cu telefon, Aventuri cu uliul Sam, Mingea de soare ori volumele de poezii: Trenul iepuraşilor, Scrisoare către barză, Căprioara zorilor, Povestiri din pădurea mincinoasă.
     
  Însoţiţi de doamnele învăţătoare, copiii din clasele I-IV au creat o atmosferă caldă pe tot parcursul prezentarilor, dovedind receptivitate şi încîntare în acelaşi timp.Cei prezenţi au putut apoi achiziţiona două dintre carţile lui  Mircea Pop: Mingea de soare si Povestiri din pădurea mincinoasă.
       La finalul prezenatrilor de carte, oaspeţii din Baia Mare au vizitat şi noua cladire a Şcolii din Fărcaşa, aratîndu-se deosebit de impresionaţi de condiţiile în care elevii fărcăşeni îşi desfăşoară activitatea.

                                                                             Mircea PAUŞENIUC



Gabi Tamaş se pregăteşte din greu pentru amicalul cu Trinidad Tobago, conform indicaţiilor date de nea Piţi!

 Internaţionalul român Gabi Tamaş a fost reţinut de Poliţie în această dimineaţă, după ce a provocat un scandal în zona bulevardului Iancu de Hunedoara din capitală.
Fotbalistul lui WBA a spart geamul unei scări de bloc, iar echipajele de poliţie au ajuns la locaţie în urma apelului făcut de un locatar la 112.  Martorii la eveniment susţin că Tamaş a agresat şi femeia de serviciu a imobilului, iar la sosirea oamenilor legii, acesta a susţinut că nu ştie cum a ajuns în acea zonă. A urcat până la etajul I şi s-a culcat pe jos!!!
    Locatarii blocului au povestit că jucătorul naţionalei române a reuşit în cele din urmă să intre în scară, după ce a spart geamurile uşii de la intrare, a urcat până la etajul I şi s-a culcat pe jos "ca o broască".
Aflat într-o stare avansată de ebrietate, aproape de comă alcoolică, fundaşul a fost dus la o secţie de Poliţie pentru a da declaraţii.
    Surse din cadrul Poliţiei susţin că lui Tamaş i se va întocmi dosar penal pentru distrugere şi tulburarea liniştii publice.
    "Fotbalistul Gabriel Tamaş era într-o stare avansată de ebrietate şi cred că era şi drogat. A spart uşa blocului al cărui administator sunt şi a agresat femeia de serviciu.  Reprezentanţi de la Circa 1 de Poliţie se află acum la locul faptei, unde atât eu, cât şi femeia de serviciu şi alţi locatari dăm declaraţii", a spus administratorul blocului pentru ProSport.
       Gabi Tamaş se numără printre jucătorii convocaţi de Victor Piţurcă pentru amicalul naţionalei cu Trinidad & Tobago.
      "Aşa e Tamaş... Când bea un şpiţ, se schimbă", spune Florin Manea, impresarul jucătorului, ca să mai îndulcească situaţia. Ce uită impresarul şi mai ales jucătorul român Gabriel Tamaş e faptul că el este un IDOL pentru tânăra generaţie iar aceste fapte îl descalifică pentru multă vreme în inimile noastre!
      Şi încă ceva, ce să aştepţi de la Tamaş când însuşi selecţionerul Victor Piţurcă  are un comportament dubios, de neurmat: pocherist, cu un copil dintr-o relaţie extraconjugală, inculpat în dosare de corupţie, etc

                                                                              Gelu DRAGOŞ


BOOKFEST - Augustin Buzura şi-a prezentat o carte scrisă în urmă cu 14 ani - "Recviem pentru nebuni şi bestii"

 Academicianul Augustin Buzura şi-a lansat, joi, 30 mai 2013, la standul Editurii RAO din cadrul Bookfest, romanul "Recviem pentru nebuni si bestii", o reeditare a unei cărţi scrisă în urmă cu 14 ani. "În cea ce mă priveşte, climatul de acum 14 ani n-aş spune că era extrem de fericit", a mărturisit scriitorul pentru Agerpres, adăugând că "Recviem" este cartea sa cea mai bună, la care ţine enorm şi că pronosticurile făcute cu mulţi ani în urmă în paginile sale se adeveresc în prezent.  Agerpres


                                                                                      G.D.L.

Mitică tot mai aproape de „mititica”?!

 RCS & RDS l-a plătit pe şeful Ligii profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, cu 1,7 milioane de euro pentru dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I!
     Potrivit unor documente ale Grupului de Investigaţii Politice, una dintre afacerile lui Dumitru Dragomir a fost finanţată din 2009 de RCS & RDS, fără ca firma lui Teszari să pretindă ceva în schimb. 2009 este anul în care RCS a primit de la LPF dreptul de difuzare a meciurilor, scrie Antena 3.
    Complexul luxos de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti a încheiat în 2009 un contract de asociere cu RCS & RDS. Potrivit acestui contract, firma lui Mitică Dragomir a încasat de la RCS & RDS suma de 1.700.000 de euro pentru a-şi face publicitate la nunţile şi botezurile ce urmau să se desfăşoare în sălile şefului Ligii Profesioniste de Fotbal. La data semnării contractului imobilul era neamenajat astfel încât compania omului de afaceri Zoltan Teszari s-a oferit să-l amenajeze pe banii săi, potrivit unor documente ale Grupului de Investigaţii Politice.
     În schimb, Dumitru Dragomir se obliga să folosească banii primiţi de la RCS & RDS pentru modificarea şi reamenajarea imobilului. Mai mult, RCS & RDS accepta să plătească cei 1,7 milioane euro fără a avea vreun drept asupra imobilului şi amenajărilor realizate.    Firma şefului Ligii urma însă să plătească timp de trei ani către compania lui Teszari 5% din profitul net obţinut din exploatarea imobilului amenajat.
     În schimbul serviciilor, RCS avea dreptul o dată pe an să organizeze evenimente la cel mai bun preţ. În contract există o prevedere expresă referitoare la posibilitatea încheierii de acte adiţionale prin care cuantumul contribuţiei RCS & RDS să poată fi modificat.


                                                                         Cristi SOMEŞAN

joi, 30 mai 2013

Vasile Iuga de Sălişte – un cavaler al memoriei neamului

Sun la poarta locuinţei lui Vasile Iuga, editorul şi preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş-Vodă”. Apare, îmbrăcat într-un impecabil costum negru. La cei 62 de ani ai săi, Iuga e un ins longilin care, înainte de a începe discuţia noastră mă invită să-i văd tipografia şi legătoria de cărţi, aflate la etaj. Între rafturile bibliotecii observ zeci de exemplare legate în piele din „Diplomele maramureşene din secolele XIV-XV”, ale lui Ioan Mihaly de Apşa, iar pe mese, în tomuri, filele lucrării în curs de apariţie, „Oameni de seamă ai Maramureşului. Dicţionar 1700 – 2010”. Gazda se mişcă repede prin încăpere, cu agilitate, asemeni unui alchimist aflat în laboratorul său, mângâind, în trecere, stivele de hârtie şi sulurile de piele cu o dragoste aproape paternă.
 Urmaş de voievozi
 Coborâm în salonul de la parter şi luăm loc la o masă din lemn masiv. Bărbatul, un om evident foarte ocupat, nu pierde vremea cu conversaţii inutile. Îşi evocă, din start, primii ani de viaţă şi şcoala generală, absolvită în oraşul Săliştea de Sus, localitate a Maramureşului Istoric. Îşi începe povestea cu evocarea figurii bunicului său, Ion Iuga, cantorul bisericii din localitate şi combatant în Primul Război Mondial, a cărui vorba nu a uitat-o nici azi: „Mă copile, dacă îi ajunge la viaţa ta un pic de domn, să nu uiţi să scrii despre istoria Maramureşului şi a voeivozilor Bogdan şi Iuga, care-s strămoşii familiei noastre.” Îl tot sfătuia, de asemenea, să se ferească de politică, fiindcă-i  – aşa cum este… Bunicul lui şi-a luat şi „doza” de detenţie politică, asemeni majorităţii preoţilor sau diacilor greco-catolici care au refuzat să treacă la ortodoxie. Deşi la acea oră nu se întrevedea nici o schimbare la orizont, acesta presimţea căderea comunismului, „pentru că roata istoriei se învârte, după care, o dată la cincizeci de ani revine în acelaşi loc – iar în curând comuniştii vor fi jos şi s-or ridica alţii.”
Tânărul Iuga absolvă şcoala generală la Sălişte, după care urmează liceul la Borşa. Cu diploma de bacalaureat în mapă, ia drumul Clujului în anul 1975, unde urmează o şcoală tehnică în domeniul chimiei. După absolvire îşi câştigă pâinea muncind ca inspector al Laboratorului de Protecţia apelor potabile şi reziduale din cadrul Regionalei C.F.R. Cluj. Peste ani este şi el promovat, pe funcţia de şef de laborator. Însă, culmea ironiei, deşi e şef nu are în subordinea sa nici un subaltern, fiind  obligat să-şi exercite de unul singur sarcinile de serviciu. Din anul 1995 se lasă de munca „la stat” şi înfiinţează Societatea Culturală Pro Maramureş „Dragoş-Vodă”, al cărei obiect de activitatea constă în reconstituirea trecutului Maramureşului. Se înnegurează pentru o clipă, ca după un gând urât. Îmi spune apoi, cu jumătate de gură, că viaţa în Cluj n-a fost tocmai roză pentru el şi că prin anii ’80 a avut şi el probleme cu securitatea.
 Salvat de Elena Ceauşescu
 Îşi nuanţează povestirea Vasile Iuga: „Locuiam într-o clădire situată vis-a-vis de Catedrala Ortodoxă, într-o garsonieră splendidă. Dar şi securitatea pusese ochii pe ea, intenţionând s-o transforme în casă conspirativă. Eu îi încurcam şi trebuia să dispar de acolo. Şi au început presiunile asupra mea, ca să-mi iau tălpăşiţa. Am reuşit până la urmă, prin regretatul poet Adrian Păunescu să ajung în audienţă la Elena Ceauşescu. Asta se întâmpla în anul 1981. Am întrebat, printre lacrimi, pe cel de-al doilea om din stat, cum e oare posibil ca un „pui” de maramureşean să nu poată locui şi el în centrul Clujului, când alte naţionalităţi îl populează până la refuz…Elena a fost impresionată de cuvintele mele şi m-a liniştit, spunându-mi că e vorba de o încurcătură şi n-o să mai am nici un fel de probleme de acum încolo. Şi aşa a fost. Am putut să mă concentrez în linişte asupra problemelor mele de serviciu, dar şi asupra pasiunii pentru restituirea trecutului istoric”.
După revoluţia din 1989, Vasile Iuga are privilegiul să intre într-o legătură mai strânsă cu academicianul Ştefan Pascu, în cadrul nou-înfiinţatei societăţi culturale „Avram Iancu”. Reuşeşte, printr-un admirabil efort personal să facă rost de la Bucureşti de 50 de tone de lingouri de bronz, pe care le aduce la Cluj în trei TIR-uri, în vederea realizării, în faţa  Catedralei, a complexului statuar închinat lui Avram Iancu. Continuă el: „ Proiectul s-a realizat numai în parte, adică doar statuia lui Avram Iancu şi a buciumăreselor, renunţîndu-se la tribunii „Crăişorului”. Asta pentru că anumiţi domni din politică nu au dorit să-i creeze lui Avram Iancu o importanţă prea mare în istoria Transilvaniei…”
 Editor de marcă şi „detectiv” de blazoane
 Pe biroul său observ câteva cărţi de mărimi impresionante, majoritatea legate în piele extra-fină. Răsfoiesc una din ele. E scrisă de Ioan cav. de Puşcariu şi tratează istoriile familiilor nobiliare din Maramureş. Explică Iuga: „Autorul a scos în anii 1892 şi 1895  trei volume referitoare la aceste familii. Eu i-am reeditat opera pe considerentul că e descendent al familiilor maramureşene şi în aceste pagini îşi reconstituie arborele genealogic. Am găsit documente despre Puşcariu în timp ce răsfoiam însemnările lui Gavrilă Iuga, străbunic de-al meu, fost prefect de Maramureş până în anul 1940. Puşcariu era de fapt născut la Bran, dar a venit în Maramureş să-şi descopere originile şi aici l-a întâlnit pe Gavrilă Iuga.”  Iau în mâini o altă carte masivă ca s-o studiez. În acelaşi timp ochii-mi fug pe un articol apărut în presa maramureşeană, care se află pe masă. Scrie acolo, negru pe alb, că editarea lucrării „Diplomele maramureşene din secolele XIV – XV”, în limba română, constituie „evenimentul editorial al secolului”. Îşi continuă Vasile Iuga relatarea: „ În anul 2000 am reeditat lucrarea scrisă în anul 1900, în limba latină, de către Dr. Ioan Mihaly de Apşa, iar peste alţi nouă ani, prin strădania profesorului Vasile Rus, am publicat-o şi în limba română. Mi-am girat casa, împrumutându-mă cu bani din bancă, doar ca s-o văd odată publicată. Nici până la această oră n-am recuperat decât aproximativ şaptezeci la sută din investiţie…Reeditând aceste cărţi am revenit la o altă idee a bunicului, care obişnuia să susţină sus şi tare că familia noastră are blazon, are „carte” şi diplomă de la împărat”, chiar dacă diploma a fost nevoit să şi-o ardă, ca să nu-l persecute şi mai rău comuniştii. Adaugă de asemenea că, practic, a studiat originile a 1.500 de familii din cele peste 3000 existente în Maramureş, reproducându-le stemele găsite, după lungi căutări, prin hârţoagele arhivelor imperiale de la Viena şi Budapesta. Aşa că în opinia lui i se potriveşte ca o mănuşă munca de „detectiv” de blazoane şi a arborelui genealogic, în slujba celor interesaţi, desigur, cu condiţia să aibă descendenţă nobiliară. Pe deasupra, arată că tot el le confecţionează apoi, din piele sau semi-piele, pentru ca omul să şi le poată expune.
  „Ce n-a făcut Ministerul Culturii, am făcut noi…”
Îl întreb, ca să-l stârnesc puţin, dacă nu i se par cam multe aceste titluri nobiliare în Maramureş… Îmi răspunde, cu calm: „Cei care au luptat alături de principii şi împăraţii acelor vremuri au fost recompensaţi pentru vitejia lor prin titluri nobiliare, blazoane şi proprietăţi. Practic, aceştia asigurau liniştea şi pacea din „coasta” nobililor, întâmpinându-i cu spada în mână pe turci, tătari şi alţi migratori. Fiindcă la acea vreme, în secolul XIV – XV nu se punea problema devotamentului faţă de patrie  ci doar faţă de voievod sau cneaz. Strămoşii noştri erau devotaţi cauzei strămoşilor şi îşi cinsteau istoria pentru a o lăsa drept pildă generaţiilor ce următoare. Acesta este şi principiul meu de viaţă…”
Îmi spune apoi că una din cele mai reuşite acţiuni ale sale de „detectiv” al istoriei a fost descoperirea, în Statele Unite ale Americii, după o lună de căutări, a mormântului căpitanului Nicolae Dunca de Şieu, mort pe câmpul de luptă în Războiul Civil din 1862. Şi rezumă, în câteva fraze, tulburătoarea poveste a acestui brav maramureşean: „Căpitanul Dunca, nobil cu blazon din Şieu, ajunsese în S.U.A. ca om de legătură al domnitorului Al. Ioan Cuza, după ce se umpluse de glorie şi în Italia, alături de marele revoluţionar Giuseppe Garibaldi. După ce la numai 23 de ani ajunge căpitan de cavalerie, guvernul italian îl sprijină să ajungă în America. Acolo, în armata nordistă se afirmă prin numeroasele sale fapte de arme, fiind apoi numit ofiţer al Statului Major şi comandant al Regimentului 8 infanterie New York. Cade ucis, la 24 de ani, în bătălia de la Cross Keys (Virginia) la 8 iunie 1862, în timp ce transmite ordinul generalului Fremont, comandantul suprem al armatei Nordului. I-am găsit până la urmă piatra funerară în Cimitirul Naţional al Eroilor din localitatea Staunton, Virginia. Cum vă spuneam, după o lună de căutare a cinci persoane, prin trei cimitire ale eroilor americani. Practic, ce n-a făcut Ministerul Culturii, am făcut noi, ca societate culturală…” De altfel, pentru efortul şi contribuţia lui Iuga la descoperirea eroului de origine română, Primăria oraşului Staunton, prin primarul John G. Avoli, i-a înmânat, în anul 1999, cheia oraşului. Pe deasupra, s-a înfăptuit şi înfrăţirea între oraşul american mai sus pomenit şi localitatea Vişeu-de Sus din Maramureş.
Concluzionează, în final, apoteotic, Vasile Iuga: „De altfel, destinul meu este să scot la lumină istoria şi evenimentele importante din viaţa elitelor maramureşene, care s-au remarcat în viaţa publică, indiferent de domeniu. Şi am s-o fac până la sfârşitul zilelor mele, chiar pe banii mei, cum am făcut-o nu de puţine ori până acum…”

                                                                   Sorin Grecu