miercuri, 20 martie 2019

ISU "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş. Concurs pentru elevii maramureşeni



Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş organizează un concurs de desene, destinat elevilor maramureşeni pe teme de dezastre naturale specifice României.

CERINŢE:


  • lucrările să aibă dimensiunea A4;
  • să fie desene originale;

Termen de expediere:


  • până la data de 12 aprilie 2019.


Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 15 aprilie 2019, ora 14,00 la Inspectoratul pentru  Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş, str. Vasile Lucaciu, nr. 87, adresă unde cadrele didactice trebuie să trimită desenele (desen/grafică/pictură/colaj).

Persoana de contact este: plt. adj. şef Florica TEMLE, nr. telef. 0762221718.

                                                                         prof. Gelu DRAGOŞ

Klaus Iohannis a vorbit despre două popoare când s-a referit la unirea României cu Republica Moldova


Președintele Klaus Werner Iohannis a făcut o gafă în cadrul dezbaterii de marți, „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă” când a fost întrebat de ce în Anul Centenar nu a fost organizat un referendum cu privire la Unirea României cu R. Moldova. Sec, fără să stea prea mult pe gânduri, șeful statului a răspuns: „atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.
Întrebare: „ E vorba de Unirea cu R. Moldova. De ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul doi a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul, sunt convins, nu va vota niciodată această Unire și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce și când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?”
Răspunsul lui Klaus Iohannis: „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.
Anul trecut, pe 28 martie, Iohannis justifica absența sa de la ședința comună din Parlament, pentru marcarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, prin faptul că discursurile bombastice în stil „populist-electoralist” nu ajută nici Republica Moldova, nici România. Iohannis, invitat în An Centenar la ședința solemnă din Parlament, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, nu s-a prezentat.
Propaganda sovietică a introdus în anii 1960 teoria moldovenismului că există două popoare şi două limbi: românii şi moldovenii. Teoria moldovenismului a fost îmbrăţişată de către Germania cu entuziasm, deşi germanii din DDR nu au fost alt popor când s-au unit în 1991 cu vest-germanii.
NapocaNews

Lumea Poeziilor - Corneliu COPOSU


Întrebarea lui Iohannis

În următoarele zile vor fi cunoscute toate listele pentru alegerile europene. USR-PLUS, ALDE, Pro România, PMP, UDMR nu vin cu nume spectaculoase. Dacă PSD întârzie, iată că PNL i-a luat-o mult înainte. La social-democraţi interesante vor fi numele care vor fi scoase de pe listă. Corina Creţu, deşi face parte dintre comisarii europeni cu o onorabilă prestaţie, va fi regăsită pe lista Pro România. Soţia lui Victor Ponta nu mai candidează, iar despre Ioan Mircea Paşcu nu se ştie sigur dacă va fi pe listă.
PNL a dorit să şocheze cu orice preţ oferindu-i primul loc unui jurnalist de televiziune. Traian Băsescu l-a şi taxat deja spunând că singura lui calitate este că dă din gură. De parcă el însuşi a făcut altceva decât a dat din gură. Aceasta este principala calitate a fiecărui politician, să ştie da din gură. Ce altceva să facă un parlamentar sau un europarlamentar? Vorbeşte.
Cu cât vorbeşte mai bine, cu atât este mai apreciat. Depinde destul de puţin despre ce vorbeşte. Important este să nu tacă. Adică să iasă cât se poate de des la rampă, la televizor, în presă şi în unele cazuri şi pe paginile de socializare.
De exemplu Oana Bogdan s-a făcut rapid cunoscută prin două postări.
Una despre desfiinţarea proprietăţii şi traiul în grup, a doua despre interzicerea consumării fasolei pentru că produce gaze care contribuie la încălzirea globală. Aşadar, în politică tăcerea nu este de aur. Nu merge cu „dacă tăceai, filozof rămâneai”.
De fapt, majoritatea covârşitoare a scandalurilor sunt consecinţele unor declaraţii ieşite din comun. Pot fi numite şi găselniţe. Unele de-a dreptul geniale.
În sensul unor prostioare mai apropiate de bancuri decât de nişte creaţii excepţionale ale spiritului. Aş include aici şi creaţiile populare, gen „noaptea ca hoţii”, zicere atocuprinzătoare pentru o întreagă coaliţie de guvernare, sintetizând modul de lucru al guvernelor PSD-ALDE.
Cam în faţa unei astfel de provocări se află preşedintele Klaus Iohannis. Dar de data aceasta nu mai merge un „ha, ha, ha”, ci se cere o întrebare bine meşteşugită pentru un referendum care ar urma să fie organizat odată cu alegerile pentru Parlamentul European.
O întrebare care să aducă oamenii la vot. Una mai tare decât „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?”, întrebare care îşi are originea în Satu Mare. Emil Constantinescu a preluat-o din ziarul Informaţia Zilei din 26 octombrie 1996.
Ce întrebare se va pune la referendum, dacă se va organiza? Şi trebuie să se organizeze, altfel PSD câştigă euroalegerile.
Electoratul de dreapta este ceva mai pretenţios, alţii ar spune că este doar mai comod, şi nu se înghesuie la vot. Ca să se mişte are nevoie de „emoţie”. Aşa cum a fost la alegerile prezidenţiale din 2016, când emoţia a fost creată din cauza lipsei secţiilor de votare din străinătate.
Cum ar putea emoţiona preşedintele Iohannis poporul român printr-o simplă întrebare? Se pare că nu se pot pune întrebări pe Justiţie. De exemplu „Mai vreţi corupţi în politică?” induce ideea de justiţie.
Dar să nu ne batem capul. Va găsi o întrebare cu dichis preşedintele însuşi sau echipa de consilieri. Poate va avea o revelaţie unul dintre candidaţii incluşi pe listele pentru europarlamentare.
Se iveşte însă o problemă legată de referendum. O prezenţă mai mare la urne a electoratului de dreapta s-ar putea să fie în avantajul USR-PLUS, mai activ, şi nu în avantajul PNL. Aşadar, întrebarea lui Iohannis este cu două tăişuri, ca răspunsurile oracolului din Delphi.
Depinde cui îi va reveni rolul Pythiei. Poate unei femei puternice, aşa cum este, de pildă, Laura  Codruţa Kovesi.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Anton Rohian (PSD): ”În anul 2019 sunt prinse în buget subvenții consistente pentru producătorii agricoli de legume si fructe”


 Faţă de decembrie 2018, inflaţia este de 1,63%, ceea ce reprezintă un puseu temporar în ceea ce priveşte creşterea de preţuri. Chiar dacă unele preuri cresc, Guvernul PSD a mărit veniturile, astfel încât puterea de cumpărare a crescut puternic, cu cifre record în ultimii 10 ani, arată Anton Rohian, consilier județean PSD Maramureș.
”În anul 2017, câștigul salarial real, respectiv suma care rămâne după ce scoatem inflaţia a fost mai mare cu 12,8%, în anul 2018 a fost mai mare cu 9,7%, iar în 2019 estimăm o creştere de putere de cumpărare de 11,8%. Pensia medie reală a crescut şi ea cu 8%. În ceea ce privește această creștere temporară de prețuri, +1,63% în februarie 2019 față de decembrie 2018, explicația este reliefată de două mari surse: creşterea preţurilor la cartofi, care reprezintă cu 21% mai mult față de decembrie 2018 și creșterea prețurilor la alte legume şi conserve de legume, care este mai mare cu 16,6%. Trebuie subliniat faptul că este un fenomen care se repetă an de an, din cauza lipsei ofertei interne de legume și fructe în această perioadă. Din acest motiv cresc importurile și, în condițiile în care produsele românești nu pot satisface cererea, importatorii cresc prețurile”, susține social-democratul Anton Rohian.
Reprezentantul PSD Maramureș arată că aceeaşi problemă a avut-o România și la roșii, la ceapă și la usturoi, însă Guvernul PSD a implementat scheme de ajutor pentru producătorii agricoli interni din dorința de a mări producția și, astfel, să fie reduse prețurile. Din ianuarie 2017, Ministerul Agriculturii a implementat scheme de ajutor pentru producătorii interni de legume și fructe.
”În anul 2019 sunt prinse în buget subvenții consistente pentru producătorii agricoli de legume si fructe. Astfel, Programul Tomate Românești este un program finanţat cu 233.190.000 lei în 2019, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019. Acest va avea un impact de 90.000 de tone anual, care înseamnă 3.000 euro/1.000 mp. În acest program sunt prevăzuți 18.000 de fermieri, iar pentru 16.000 din primul ciclu sunt aprobate fonduri. Avantajele sunt reprezentate de reducerea importurilor și creșterea producției procesate. Un alt program de sprijin al Guvernului României este pentru cultivarea usturoiului, unde bugetul este de 9,3 milioane de lei, cu acordarea a 1000 de euro pe hectar. Ținta în anul 2019 este de 10.000 de beneficiari, iar ca avantaje vom aminti susținerea produsului tradițional autohton. În ultimele trei decenii, o problemă a reprezentat-o și lipsa centrelor de colectare și procesare legume – fructe, iar în bugetul pe 2019, Guvernul PSD a asigurat finanțarea unui program de înființare a zece Centre de colectare şi procesare legume fructe”, susține consilierul județean PSD, Anton Rohian.


                                                                                  PSD MM

Lucian PERŢA - Fabulă despre nechibzuinţă


Într-o livadă, care-anume

Nu are rost nici sens să spun,
Că nu are precis un nume,
Cre
ștea și un cais și-un prun.
Erau vecini cei doi
și veșnic
Se lăudau cu floarea lor,
Caisul însă, fiind mai harnic,
Spre încântarea tuturor,
Înflorea primul
și de-aceea
De prun era invidiat,
Însă-i veni-ntr-o zi ideea
Acestuia
și l-a-ntrebat
Cum face el de dă în floare
A
șa de repede, mereu.
Caisul i-a răspuns că n-are
Nici un secret, că nu e greu,
Trebuie doar să se gândească
Că luna martie e mai
Și mugurii să îndrăznească
și-i desfacă și alt trai
Și rod avea-va de atunci.
Și-așa făcut-a prunul și,
Trecând peste-a firii porunci,
În martie chiar înflori.
Dar frigul iernii, nefiind dus,
Zăpezi fiind încă a
șezate,
Un ger în noapte l-a pătruns
Și i-a ucis florile toate!
Morala caisului
N-am vrut să-n
șel sau să-l prostesc,
Glia mi-e martoră
și cerul,
I-am spus cum fac eu de-nfloresc,
Dar eu mă am bine cu gerul!
Morala prunului
Am vrut să mă fălesc
și eu
Cu flori mai repede pe ram,
Credeam că pot, că nu e greu.
Ei, de cais de n-ascultam!…
Morala fabulei
Oricine-a
șa poate păți
Când face
și ce nu se poate,
Uitând, sau nedorind a
ști,
Că este-o vreme pentru toate!

 



Baladă pentru autostradă

În 30 de ani de democrație, România a reușit să construiască doar 800 km de autostradă, la prețuri mari și de calitate slabă. La aceeași suprafață, Marea Britanie are 4.000 km. Ca protest pentru această stare de lucruri, un investitor sucevean a construit, de unul singur, un metru de „autostradă” simbolică (l-a costat 4.000 euro, dar publicitatea hotelului său a meritat). Dacă am face toți la fel, am avea autostrăzi și între sate!
Fără să țină seama de ironie și claxoane, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a reacționat cu seriozitate și în aceeași zi au demarat lucrările la Autostrada spre Iași, parte din Coridorul paneuropean IX, ce va ajunge pînă la granița cu Republica Moldova. Însă lucrurile nu se vor schimba peste noapte, din cauza faptului că întîrzierile sunt sistemice, nu subiective.
Liderii politici promit deblocarea proiectelor, însă nu avem nici o garanție că de mîine proiectanții și constructorii vor lucra mai bine. Nici că Guvernul, Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și celelalte instituții implicate în proiectele de infrastructură vor deveni responsabile și își vor exprima activitatea în kilometri de căi de transport modernizate, nu în rapoarte justificative.
Sumele alocate pentru infrastructura mare sînt generoase, dar este nevoie nu doar de autostrăzi, ci și de coridoare de legătură prin drumuri expres (cum este Dej-Cluj) și variante de ocolire a orașelor pe centuri. Ne trebuie noi poduri și pasaje, pentru a fluidiza circulația. Nu ne dorim doar 2.000 km de autostrăzi, ci o rețea de drumuri moderne în intravilan și extravilan, pe care circulăm zi de zi, drumuri județene, naționale, expres, pînă la autostrăzile cu două benzi pe sens, separate de parapeți și însoțite de garduri.
Ministerul Transporturilor are o politică de dezvoltare în concordanță cu cea europeană, scopul fiind crearea unui sistem de transport durabil, fiabil și accesibil, care să servească populația și economia țării în mod eficient și echitabil. Sînt importante: crearea de noi locuri de muncă și mobilitatea persoanelor pe continent. Este deci obligatorie integrarea rețelelor naționale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (și logistică) în rețelele europene TEN-T, respectiv în cele internaționale. Toate drumurile trebuie construite cu respect față de mediu, ideal imposibil de atins.
Maramureșul a fost multă vreme un teritoriu cu drumuri proaste, dar iată că cele spre Satu Mare și Dej au fost modernizate și se lucrează pe celelalte, spre Borșa și Tg. Lăpuș. Există proiecte de asfaltare a drumurilor județene, iar cele comunale și orășenești, în 3.000 de localități, mai au de așteptat stratul de bitum nou. Pentru 90% dintre noi, prioritare sînt drumurile locale, iar agenții economici au nevoie mai ales de autostrăzi și drumuri expres, pentru a „scurta” distanțele și a reduce cheltuielile cu transportul mărfurilor – de la 9%.
Întîrzierea bugetului de stat pe 2019 a dus la întîrzierea investițiilor de mică și mare infrastructură cu o jumătate de an (primele facturi vor fi plătite în iunie). E nevoie de autostrăzi, dar mai tare ne doare lipsa rețelelor de apă potabilă și canalizare din sate. Avem și orașe fără canalizare!
Strategia europeană de transport prevede încurajarea transportului pe calea ferată electrificată, socotit a fi ecologic. Transporturile rutiere bazate pe hidrocarburi nu sînt sustenabile, ard 2/3 din petrolul lumii și poluează grav mediul, iar introducerea tehnologiilor ecologice și digitale este abia la început. Autovehiculele pe benzină și motorină au apărut în timpul vieții noastre și sînt șanse ca tot în acest timp să dispară ca și cînd n-ar fi fost, cu tot cu infrastructura actuală!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului


Gazeta de Maramureş. "Blocaţi în labirint", autor liderul unionist GEORGE SIMION, 19 martie 2019 Baia Mare. Galerie foto: GELU DRAGOŞ

















Azi, 20 martie, e echinocţiul de primăvară!

Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2019 pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice. În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.


 La noi echinocţiul de primăvară se produce la ora 23, 58 m 28 s (ora Bucureştiului), potrivit www.astro-urseanu.ro.
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are loc la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic, scrie Agerpres.


 Ce înseamnă echinocțiul de primăvară

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Denumirea populară a fenomenului astronomic este "Târ Înainte", respectiv "Târ Înapoi" (potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'', de Ion Ghinoiu, 2000).
Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".
Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiu de primăvară.



Când se schimbă ora

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din martie, în noaptea de 30 spre 31 martie, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).
În ciuda faptului că s-a vorbit foarte mult, începând de anul trecut, că se renunță la schimbarea orei, decizia definitivă nu a fost încă luată, așa încât cel puțin anul acesta și la anul se va continua această practică. Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide odată pentru totdeauna dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.

                                                                                                       GDL




COMUNICAT DE PRESĂ



Asociaţia Libris Cultural Braşov organizează în perioada 21 MARTIE – 24 MARTIE 2019 la Aula Universității Transilvania Brașov cea de-a XVI-a ediție a TÂRGULUI DE CARTE ŞI MUZICĂ – LIBRIS BRAȘOV.

De la prima ediție și până astăzi, Târgul de Carte și Muzică - Libris Brașov a adus laolaltă tot mai mulți participanți și oaspeți de seamă. Dincolo de abundența ofertei editoriale și discografice, manifestarea de la Brașov a mizat întotdeauna pe caracterul dinamic și viu al culturii relevat în nenumăratele lansări, recitaluri de muzică, poezie, dezbateri, sesiuni de autografe și întâlniri memorabile pe care le-a oferit tuturor cititorilor și iubitorilor de muzică.
 OFERTA VARIATĂ și PROMOȚII GENEROASE - peste 40 de standuri cu cărți din diverse domenii: literatură universală și română, științe umaniste și politice, terapie familială, dezvoltare personală, sănătate și nutriție, business, cărți pentru copii și carte școlară, științe economice, limbi străine, religie, spiritualitate, cărți în limbi străine etc.; case de discuri; jocuri de societate și expoziții de artă.

EVENIMENTE CULTURALE:

Deschiderea oficială a târgului va avea loc joi 21 martie ora 12.00, cu participarea oficialităților locale și a partenerilor implicați în organizarea târgului.
 Gama evenimentelor este extrem de variată și cuprinde lansări de cărți de genuri diverse, de la autori consacrați precum: Aurora Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Sebastian Lăzăroiu, Adrian Lesenciuc, Daniela Șontică, Hanna Bota, Florina Ilis, Ion Mureșan, Chris Simion-Mercurian, Nicolae Băciuț, Alexandru Mușina, Mircea M. Ionescu, Cătălin Stanciu, Lucian Ciuchiță dar și la debut: Nicoleta Beraru, Monica Tonea, Daniela Anton, Cezara Zamfir, Viorica Nagacevschi; cărți pentru copii: Alexandra Wadhwani, Teodor Pascu, Luiza Potecă; cărți cu filon istoric semnate de Nicolae Pepene, Claudia Motea, Mihaela Simina; albume de artă: Ion Georgescu Muscel, Aurelia Mărginean Stoie,
 În cadrul târgului va fi organizată mult așteptata conferinţă dedicată dezvoltării personale şi spirituale „Observă-ți mintea” susținută de Niculina Gheorghiță.
 Vineri, 22 martie, începând cu ora 19.00 va avea loc Recitalul Extraordinar de poezie și jazz „Te-ai gândit vreodată?” cu actrița româno-canadiană Claudia Motea și Lucian Sabados.
 În premieră, în cadrul târgului, se va decerna Premiul Național pentru Literatură LIBRIS.

 EXPOZIȚII DE ARTĂ:

-Expoziție de Artă Plastică: Marin Gherasim, Miron Duca, Leon Vreme, Corneliu Vasilescu, Gheorghe Pogan, Lucian Christian Hamsea, Ștefan Pelmuș, Angela Tomaselli, Torino Bocaniciu, Eugen Raportoru, Cristea Mircioane, Dragoș Nicolae Lupu. Curator Nicolae Vrâncean;
- Expoziție de pictură Ion Georgescu Muscel;
- Expoziție de grafică „Licantropia poftei” de Horia Țigănuș;
- Expoziție de pictură „Curcubeul bucuriei” de Cristina Plugaru.

 În cadrul acestei ediții a târgului, Libris Editorial prezintă cititorilor nu mai puțin de treizeci noutăți editoriale din care amintim:

- romanele „Pelerinul morții” de Eduard Huidan, „Pasărea de foc a tinereții” de Lucian Ciuchiță, „Din altă viață. Jurnal de copil” de Marius Albert Neguț, „Am îndrăznit să-l aștept” de Daniela Anton, „Eu, cea de pe locul doi” de Cezara Zamfir, „Sandhya” de Viorica Nagacevschi; colecțiile de eseuri„Ardei iuți” de Nicoleta Beraru, „Piatră de hotar” de Monica Tonea, „Regatul celor mai frumoase depărtări” de Cosmin Neidoni; -cărțile pentru copii „Ursulețul reciclează” de Alexandra Wadhwani, „Henri Mathias Berthelot, prietenul României” de Mihaela Simina, „Scutul focului” de Conan Reed, „Benji” de Teodora Pascu, „Pisica Miau” de Luiza Potecă, „De 100 de ani, dragă Românie!” coordonatori prof. psih, Rodica Cânda și prof. Anca Buta;versuri „Umor continuu” de Lidia Bora, „Apusuri și semne” de Ana Maria Barbu, „Nectarul Florii de Aur” de Maria Sturdza Clopotaru, „Ultimul cuc. Antologie de poezie” de Dumitru Nicodim-Romar, „Drag-O-Stea” de Cătălin Stanciu, „Poezii imperfecte” de Alina Caraghin, „Timpul probabil” de Tiberiu Foris, „Inimă de român” de Petrișor Mandu, „În sertare timpul” de Mihaela Hură,„Mi-e dor… Versuri pentru toți” de Aurelian Suciu; volumul de critică literară „La frontierele adevărului. Alegorie și simbol în proza lui Ion Coja” de Florin Șindrilaru; cartea de bucate„Chefi de România” de Daniela Sima; piesa de teatru și colecția de interviuri „SHALOM, ISRAEL!” de Claudia Motea; albumele de artă „Povară poetică la purtător” de Ion Georgescu Muscel, „Veneția, Creta, Santorini” de Aurelia Mărginean Stoie.

Iubitorii de muzică și dans se vor întâlni cu Aurelian Suciu, Florin Juncu și Lucian Ștefan.

Participanţi:
– edituri şi distributiori de carte: Agenție Difuzare Carte Stand, Ed. Andreas, Grupul Editorial Art, Ed. Arco Iris, Ed. Atman, Ed. Carminis, Grupul Editorial Corint, Ed. Curtea Veche Publishing, Daffi’s Books, Ed. Diana, Librăria Epifania, Ed. Eikon, Ed. Ganesha, Asoc. Gremiul Levantin, Grigore Emilia Paula, Ed. Humanitas, Libris Editorial, Librăria online Libris.ro, Grupul Editorial Litera, Ed. Meteor Press, Ed. Militară, Multicart, Ed. Nemira, Ed. Nomina, Ortodoxpress, Ed. Orizonturi, Ed. Polirom, Grupul Editorial Rao, Ed Saeculum, Ed. Semne – Artemis, Ed. Școala Ardeleană, Ed. Trei, Ed. Trinity, Ed. Universităţii Transilvania.
 - alți participanți: Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, Spicy Cup, Hospice Casa Speranței, Fundația Bucuria Darului, Asociația Happy Moms etc.
 - case de discuri şi distribuitori de muzică și jocuri: Arisal Toys Concept, Byton Music, Casa de Discuri Eurostar, Lex Hobby Store, Libris Braşov, Music Media Retail etc.

Organizatori:

Asociația Libris Cultural Brașov

Parteneri:
Primăria Municipiului Brașov
Camera de Comerț și Industrie Brașov
Universitatea Transilvania Brașov
Uniunea Scriitorilor din România Filiala Brașov

Parteneri media:

ANTENA 3, BUNĂ ZIUA BRAŞOV, BIZ BRAȘOV, CORONA PRESS, KISS FM, MAGIC FM, MESAGERUL DE COVASNA, MIX TV, NOVA FM, NOVA TV, RADIO ROMÂNIA BRAȘOV TVAS, LA PAS PRIN BRAȘOV, CORONA PRESS, UZPR.

 Un eveniment susţinut de Librăria online Libris.ro
 Sponsor: Bavaria Used Cars
  Detalii suplimentare puteţi afla pe: www.libriscultural.ro, www.libris.ro şi blog.libris.ro

                                                                                                             



COMUNICAT DE PRESĂ


20 martie 2019


Aplicațiile sunt deschise pentru CAOLIN 2019 – Festivalul Internațional de Ceramică Contemporană care va avea loc în perioada 16-19 mai în Cluj-Napoca, România

Asociația Caolin este bucuroasă să anunțe că aplicațiile sunt deschise pentru târgul din cadrul Festivalului Internațional de Ceramică Contemporană CAOLIN 2019, ediția a 6-a, care va avea loc în Cluj-Napoca. Artiștii sunt invitați să aplice și să participe la eveniment în perioada 16-19 mai 2019.

Termenul limită pentru aplicații este joi, 25 aprilie 2019. Aplică: http://caolin.ro/caolin-2019

Caolin este singurul festival de ceramică contemporană din România, organizat cu scopul de a promova arta ceramicii într-un mod interactiv și de a încuraja cooperarea dintre public și artiștii ceramiști.

CAOLIN 2019 (16-19 mai 2019, Cluj-Napoca, România), ajuns la a 6-a ediție, va celebra ceramic prin organizarea unui Târg Internațional de Ceramică Contemporană, care va avea loc la Turnul Croitorilor, dar și prin expoziții și workshop-uri, care vor avea loc în locații importante din orașul Cluj-Napoca.

Ediția din acest an va coincide cu două evenimente locale și naționale, care vor aduce un număr mare de vizitatori la evenimentele din cadrul festivalului: ZileleClujului și Noaptea Muzeelor.

Evenimentul este organizat de Asociația Caolin, o organizație non-profit fondată în 2014 cu scopul de a promova arta ceramicii și de a oferi publicului larg oportunitatea de a interacționa cu acest mediu. Haideți să facem din acest eveniment o adevarată sărbătoare a ceramicii!

Festivalul Internațional de Ceramică Contemporană CAOLIN este organizat sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Maria a României.


Urmărește activitatea noastră pe Facebook (www.facebook.com/caolinart) și Instagram (www.instagram.com/caolinart).

Masacrul despre care nu vorbește nimeni: 280 de creștini uciși în ultimele săptămâni de jihadiști musulmani în Nigeria

Știrea privind atacul de vinerea trecută, din Noua Zeelandă, a făcut înconjurul lumii. Despre ceea ce se întâmplă într-un alt colț al lumii nimeni nu suflă o vorbă, cu excepția unor site-uri occidentale creștine, scrie www.activenews.ro.
Violențele din Nigeria, unde islamul reprezintă religia dominantă în nordul țării, în timp ce în partea de sud religia creștină este predominantă, fac noi victime printre creștini. Teroriștii musulmani din grupul păstorilor Fulani și gruparea jihadistă Boko Haram și-au intensificat atacurile, potrivit informațiilor grupurilor de supraveghere a libertății religioase care activează în această țară.
În mai multe atacuri comise începând din februarie și până la jumătatea lunii martie, 280 de oameni au fost uciși în comunitățile creștine din centrul Nigeriei, potrivit celor de la Christian Solidarity Worldwide (CSW), Morning Star News și International Christian Concern (ICC).
În cel mai recent atac, comis la 16 martie, jihadiștii Fulani au ucis 10 creștini, în statul Kaduna, comunitate locuită de creștini, informează Morning Star News. Masacrul vine după uciderea altor 40 de creștini, în cel puțin două atacuri comise la Kaduna între 10-26 februarie.
La sfârșitul lunii februarie, militanții au atacat satul Maro, omorând 38 de creștini, incendiind case, precum și o biserică creștină.
Christian Post susține că jihadiștii Fulani au ucis numai în 2018 mii de creștini în 2018 în ceea ce unii numesc genocidul creștinilor din zona centrală turbulentă din Nigeria.
În decembrie, episcopul anglican din Nigeria, dr. Benjamin Argak Kwashi, afirma că militanții musulmani Fulani reprezintă amenințarea teroristă numărul unu cu care se confruntă creștinii din Nigeria.
Fulani, care se pretind drept „păstori", luptă cu creștinii pentru controlul resurselor.
Grupări radicale precum Boko Haram și Păstorii Fulani sunt responsabile pentru persecuția intensă a creștinilor din partea de nord și în centura de mijloc a țării. Nigeria este afectată și de existența unor grupări criminale implicate în traficul de carne vie și cel de droguri, iar la nivelul autorităților centrale și locale domină o stare generalizată de corupție, fapt ce contribuie la nesiguranța crescută în care se află creștinii.
Guvernul nigerian nu face aproape nimic puțin pentru a proteja creștinii, susține ICC.
„Nu au existat încercări majore ale guvernului nigerian de a-i face pe Fulani răspunzători de aceste crime sau de a-i dezarma", spun cei de la ICC.

                                                                                         RGN

MIRAJUL VERSULUI PENTRU COPII


Compun poezii și povestiri pentru cititorii mei dragi, cu gândul să îi aduc aproape de gâze și flori, în sânul oceanului de frumuseți nebănuite ale naturii. Ziua Mondială a Poeziei i-a adus pe elevii a două clase primare de la Școala Gimnazială ,, Ion Creangă,, din Cluj-Napoca în sala primitoare a Filialei ,,Traian Brad,, a Bibliotecii Județene Cluj. Am cântat împreună, le-am citit poezii și cu puțină regie, am reușit să îi transpun în rolul eroilor stihurilor mele, într-o atmosferă de voioșie. M-am simțit mândră că elevii doamnelor învățătoare care i-au însoțit pe copii sunt frumos educați și se simt bine  în preajma cărților orânduite pe rafturile Bibliotecii. Momentele  frumoase s-au datorat și lor, cei cărora le-am dedicat poezii. Și cum primăvara e în toi, bicicleta îi așteaptă pe copii să iasă în zonele unde ei se pot relaxa.
LA PLIMBARE
Bicicleta mea isteață
S-a trezit de dimineață
Și mă cheamă: ,,Hai afară
Că e iară primăvară!,,
Eu îi spun:,, Cum să vin oare,
Fără ochelari de soare,
Fără ca umbră să-mi ție,
O drăguță pălărie?,,
Bicicleta îmi vorbește
Și o simt că se grăbește.
--Hai odată, că mi-e dor
Să-întâlnesc un verișor
Cu numele Cărucior
Care are și motor!
Vin cu noi și cinci pisoi
Toți, cu triciclete noi…
Din grădină, mama mea
Spune c-ar veni și ea
Să ne-aducă o gustare
Și un suc, la fiecare.
Dacă vreți, veniți și voi
Câte unul, câte doi,
Pe alei, în parcul mare
Unde jocul e în floare.
Animalele se trezesc la viață, se aud triluri de păsărele, pomii sunt gata să își arate rochiile înflorate. Iată însă și pui de arici, neastâmpărați ca și unii copii uneori, care se pot trezi în situații neplăcute, întâmplări  din care se pot trage învățăminte pentru viitor. Elevii au interpretat roluri în poezia ,,Un Arici zis Plimbărici,, colorând atmosfera de bună dispoziție, adăugând astfel culoare versurilor scrise cu drag pentru ei. Astfel mirajul versurilor se așterne într-un  locaș tainic al inimii, pentru tot restul vieții, alături de iubirea necondiționată a părinților și a bunicilor.


Gabriela Genţiana Groza

Top 3 blogul MOARA LUI GELU din 20 martie 2019


1. CONCURSURILE COMPER, Ediţia 2018-2019...- 547 vizualizări;

2. Ion Caramitru a susţinut conferinţa "Limitele aşteptării"...- 469 vizualizări;

3. Prezentarea volumului aniversar "Comorile prieteniei"...- 482 vizualizări.


PPE S-A ÎNTRUNIT LA BUCUREȘTI SĂ AMENINȚE POPORUL ROMÂN!

JOS CU EI! ROMÂNII NU TREBUIE SĂ VOTEZE PNL, COADA DE TOPOR A PPE ÎN ROMÂNIA!


Partidul Popular European s-a întrunit astăzi la București să sprijine PNL în campania electorală care urmează. Partidul lui Juncker și al lui Merkel, care a ordonat politicile de austeritate în România, alături de Traian Băsescu, care au condus la tăierile uriașe de salarii, mărirea TVA-ului la 25% în timpul guvernului Boc, cu consecințe criminale asupra poporului român din 2010 până în prezent. Au fost închise sute de spitale, au intrat în faliment sute de mii de firme românești, milioane de oameni au fost trimiși în cea mai cruntă sărăcie, sute de mii și-au pierdut casele la bănci, probabil un milion de oameni au fost nevoiți să părăsească țara de disperare, mulți români au ales calea sinuciderii.
Același partid care, la comanda lui Merkel și Juncker a primit valul de imigranți de un milion de musulmani în Europa, creând cea mai gravă criză socială și politică de după al doilea război mondial și care s-a soldat cu recrudescența partidelor naționaliste în Europa și distrugerea ideii de Uniune Europeană, așa cum a văzut-o fondatorii creștin-democrați Monnet și Adenauer. Același partid care a militat vehement în ultimele două decenii împotriva unei Europe creștine, prin politicile anti-familie și anti-identitare ale națiunilor, care a contestat vehement referendumul pentru familie din România de anul trecut. Partidul care forțează statele, inclusiv România, să primească cotele obligatorii de migranți musulmani pe teritoriul lor, încurajând o adevărată invazie musulmană și în viitor în Europa.
Același partid care a fost principala cauză pentru Brexit și care, instituind teroarea dublului standard, a forțat întărirea Grupului de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), căruia i s-a alăturat recent Italia. Același partid care a generat criza datoriilor din Grecia, cu instrumente de îndatorare artificiale, care au adus o națiune întreagă în colaps.
Același partid care, aflat la conducerea UE în mod permanent, a transformat proiectul generos fondat pe solidaritate, în Noua Uniune Sovietică, prin politici de dictat politic și economic care au condus Europa într-o stare de revoltă generalizată, România plătind prețul scump de 5 milioane de emigranți.
Partidul controlat de rețeaua Soros, care a declarat război SUA și administrației Trump, prin Merkel, a cărei apropiere de Rusia lui Putin a devenit oficială, pentru prima dată după al doilea război!
L-am văzut pe Manfred Weber, aspirantul la conducerea Comisiei UE în locul lui Juncker. Am avut ocazia să-l cunosc și personal. E MULT MAI RĂU CA JUNCKER, un maimuțoi, alături de care un Cioloș al nostru este o devărată lumină! Aceleași imbecilități cu statul de drept, că România trebuie pedepsită pentru că dorește să se elibereze de poliția politică! Un cretin infatuat, în comparație cu care până și Sică Mandolină, Orban al nostru, este un geniu politic!
PNȚCD denunță PPE ca pe o adevărată conspirație a răului. Dacă vor câștiga voturi iar, mințind popoarele, Europa se va prăbuși în anarhie. Votând PNL, votați PPE! PNȚCD face toate eforturile să redevină pentru români adevărata alternativă politică!
Autor: Aurelian Pavelescu

Gluma zilei - La volan


Un poliţist ajunge la locul unui accident rutier, unde o maşină în care se afla un cuplu a ieşit de pe autostradă, a omorât mai multe animale şi a dărâmat un hambar. Îl ia deoparte pe bărbat, care abia se mai ţinea pe picioare şi se sprijinea de nevastă-sa şi îl întreabă:
– Fii sincer, cât ai băut?!
– Am băut zece beri, patru sticle de vin şi o sticlă de vodcă. Sunt beat, ce mai… zice, sincer,  bărbatul.
– Ştiu că eşti beat! Se vede de la o poştă! zice poliţistul nervos, dar ăsta nu e un motiv ca să o laşi pe nevastă-ta să conducă...

Alexandru Petria: ”A cui e Europa noastră?”

A noastră, a cetățenilor ei, e primul răspuns la îndemână. Și pe care sunt tentați să-l ofere oamenii obișnuiți, insuficient familiarizați cu evoluția contorsiunilor actualității. Merg la serviciu, acasă o lălăie pe net sau la televizor, beau o bere sau nu știu câte până vomită, sexul și antidepresivele le mai ușurează alienarea, sunt pe moment fericiți dacă-și cumpără o mașină ori o casă nouă. Nu-și freacă mintea cu problemele globale, au impresia că n-o să-i afecteze, că sunt într-o carapace protectoare, proiectată și susținută de bunăstare. Dar impresia e numai impresie, realitatea e fix invers. Ei au la fel impresia că statul o să-i apere mereu dacă-și plătesc impozitele, dacă sunt cetățeni corecți, cum a făcut-o de zeci de ani. O să fie enorm de dezamăgiți când o să conștientizeze, fapt ce este deja în desfășurare, că contractul social ce a existat între cetățeni și stat este caduc, că statul nu-și mai respectă obligațiile.
Revin la întrebarea din titru: a cui e Europa noastră? Iar răspunsul meu, fără rezerve, e că Europa nu mai este a noastră, a cetățenilor, așa cum a fost, ci a devenit câmpul de manevre al multinaționalelor. Respectivele structuri economice au reușit în ultimii ani să cumpere politicieni, partide, să stabilească, prin interpuși, agenda politică a statelor, să paraziteze discursul forurilor de conducere ale U.E. Votul a devenit irelevant într-o proporție alarmantă, dacă politicienii cu agendă globalistă lucrează după dictarea multinaționalelor, în detrimentul alegătorilor, pe care-i trădează, pretinzând pervers că-i reprezintă.
Dacă scriem și trăim în România, nu înseamnă că trebuie să așteptăm de la Paris, Berlin, Roma sau Madrid rezolvarea problemelor, să somnolăm într-o poziție marginală. Când am intrat în U.E. aveam în vedere cum erau lucrurile în anii 90, nicidecum nebunia din prezent. Suntem europeni, nu am fost acceptați în Europa, la naiba cu complexele de provinciali! Suntem o țară cu dimensiuni medii, nu un chiștoc pe hartă, e rușinos să nu ne asumăm rolul de actanți vocali.
În cartea mea „Cum văd lumea” am descris mecanismele prin care globalizarea și corectitudinea politică ne-au transformat cu pași mici viețile, în așa hal că orice aberație pretinde și uneori obține statutul de normalitate. N-o să repet și nici n-o să rezum argumentația de acolo, vă îndemn s-o citiți.
Ce putem să facem ca Europa să redevină a noastră, a cetățenilor ei, implicit a cetățenilor români? Să sprijinim forțele suveraniste, cele anti-globalizare, doritoare să reformeze U.E. Iar restartarea are un prilej în alegerile europarlamentare.
Autor: Alexandru Petria
NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme(1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anuluiCele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-NăsăudDej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu RenataMijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, tot la Alexandria Publishing House, la finalul lui 2018. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.