vineri, 29 mai 2020

Fantoma Ungariei Mari


                                                                          de Gheorghe PÂRJA

Ne apropiem de 4 iunie, ziua în care a fost semnat în anul 1920, la Palatul Marele Trianon din Versailles, Tratatul între Puterile învingătoare în Primul Război Mondial. 16 state aliate, printre care și România, pe de o parte, și Ungaria, pe de altă parte. Atunci au fost fixate frontierele noului stat, Ungaria, cu vecinii. Tratatul a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor pașoptiști. Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar ca o catastrofă. De aceea este agitat Trianonul, în numele unității tuturor maghiarilor. Ceea ce duce la o stare de crispare în diferite medii din Ungaria și România. Politicienii se folosesc din plin de această stare de fapt. Mințile lucide, care înțeleg mersul istoriei, caută punți de înțelegere. Uneori au reușit, dar rana nu se închide așa ușor. Se uită că a venit și vremea românilor să se manifeste în istorie.
Dar roata politicii nu se oprește. Nici nu te aștepți, când, și de unde, apare fantoma. La sfârșitul lunii aprilie, președintele Iohannis a fost prins pe picior greșit, cu o declarație nefericită: vânzarea Ardealului la unguri de către pesediști. Asta nu face parte din România normală. Replica premierului Viktor Orban nu a întârziat. A apărut cu un glob pământesc, cu harta Ungariei Mari, pentru a ura succes elevilor la bacalaureat, la examenul de istorie. Amândouă gesturile mi se par puerile. Dar s-au bucurat de comentarii diverse. L-am citit pe istoricul Peter Weber, profesor la Seghedin. Cultul Ungariei Mari, scrie istoricul, este o simplă reprezentare a unei stări istorice dintr-o anumită epocă, un simbol politic utilizat în diferite scopuri, „de la cele inocente până la fetișizare.”
Dar imaginea scoasă din atlase a primit, prin vreme, o încărcătură nostalgică, naționalistă, devenind simbol pentru partidele de dreapta, ajungând până în mediile puterii. Profesorul Weber ne asigură că mediile politice maghiare neagă acuzațiile de revizionism, socotind că imaginea Ungariei Mari semnifică doar unitatea spirituală a maghiarilor din spațiile istorice. Se zice că Trianonul este văzut ca un fapt istoric consumat, fapt acceptat, dar condamnat moral. Domnul Weber zice că postarea premierului Ungariei cu globul, pe care se vede clar harta Ungariei Mari, este una cu totul ino­centă pentru maghiari. Harta reprezintă trecutul și nu prezentul, cu atât mai puțin viitorul. Vecinii Ungariei au văzut o provocare cu tentă revizionistă. Că revizuirea frontierelor nu este, nici nu va fi posibilă pare evident. Situația geopolitică exclude din start o asemenea posibilitate. Apoi apartenența la NATO și Uniunea Europeană.
Mai avem un Tratat româno-maghiar, din 1996, care prevede inviolabilitatea frontierelor. Așa că nu ne sperie fantomele. Semne de calm la apropierea Centenarului Trianon? Viktor Orban recurge la aceste simboluri ale trecutului cu conținut actual, lăsând pe fiecare să se raporteze la ele cum dorește. Cum îi cade bine. Poate dorește să-și provoace adversarii din vecini, care să-l acuze de revizionism și de practici autoritare. Victima, nu de puține ori, este compătimită și răsplătită cu voturi. Istoricul Weber crede că: „Infantilismul politic al confruntărilor pe marginea unor evenimente sensibile din istoria româno-maghiară se dovedește, din nou, a fi valorificat drept capital electoral. Consecințele sunt dintre cele mai nefolositoare atmosferei coabitării românilor și maghiarilor, dar și relațiilor interstatale.”
Noi am sărbătorit, în urmă cu doi ani, Centenarul Marii Uniri. Putea fi și mai consistentă cinstirea. A venit rândul lui Viktor Orban să abordeze Trianonul. Să vedem în ce mod îl va jeli. Că liderul udemerist Kelemen Hunor a declarat, referindu-se la Trianon: „Pentru maghiarii din România a fost o tristețe enormă.” Pentru români a fost o mare bucurie!, zic eu. Imaginea unui premier ca Viktor Orban, care se joacă cu simbolurile istoriei, ne poate deruta. El vrea să spună că istoria nu s-a încheiat în secolul trecut prin Trianon. Recursul la istorie este un drept de lider. Nu putem fi naivi. Joaca cu istoria, făcută de oamenii politici, trebuie să ne preocupe.
S-a întâmplat recent, prin anexarea Crimeii, fără ca Ucraina să facă opoziție. Dar nici celelalte state occidentale. Nicio asemănare cu subiectul abordat aici. Tocmai când încheiam textul, am văzut că ministrul de externe al Ungariei era la București. S-a întâlnit cu ministrul nostru de externe. Vrea respect reciproc. La prima vedere, este un semn bun. Deși fiecare parte vorbea dintr-un foișor separat.

Comunicat de presă


Nr. 595/29.05.2020

Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş aniversează 30 de ani

            Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş (SLI MM) - cea mai notabilă organizaţie de reprezentare a angajaţilor din sistemul educaţional din judeţul nostru - aniversează astăzi, 29 mai 2020, 30 de ani de la înfiinţare. Dat fiind contextul epidemiologic actual, SLI MM marchează această zi specială printr-o conferinţă online la care vor participa membrii Colegiului Liderilor.
            "Astăzi, sindicatul nostru aniversează trei decenii de existenţă, dar şi 30 de ani de unitate, solidaritate şi perseverenţă în care scopul necondiţionat a fost acela de a apăra şi promova drepturile angajaţilor din învăţământul maramureşean. Aşa cum am făcut-o constant în cei 30 de ani, ne adaptăm şi ne continuăm misiunea, indiferent de context. Tocmai de aceea, în spiritul vremurilor pe care le trăim, astăzi organizăm o conferinţă, on-line, pentru care sunt prevăzute spre discuţie atât aspecte ce ţin de constituirea şi consolidarea organizaţiei, cât şi o trecere în revistă a activităţii sindicale din cei 30 de ani. Totodată, va fi prezentat un rezumat al implicării SLI MM în acţiunile revendicative ce au avut loc între anii 1990 şi 2020 pe plan local, naţional şi internaţional. Negreşit, vor fi punctate şi activităţile care individualizează SLI MM şi se vor creiona noi strategii de viitor", declară prof. Ioana Petreuş, preşedintele SLI MM.
            Constituit oficial în 29 mai 1990 de un grup de profesori băimăreni - membrii fondatori fiind prof. Ştefan Husti, prof. Ioan Câmpeanu, prof. Maria Radu, prof. Zamfira China, prof. Vasile Pavel, prof. Melania Orha şi prof. Ioan Păcurar - Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş şi-a asumat de la început menirea de a respecta legislaţia şcolară, statutul cadrelor didactice şi respectarea drepturilor ce decurg din Contractul colectiv de muncă. Cei aflaţi în fruntea sindicatului de-a lungul anilor - Ioan Câmpeanu (1990-1991), Zamfira China (1991-1994), Felician Rebeleş (1994-1996), Rodica Benga (1996-2004), Liviu Marian Pop (2004-2012) și Ioana Petreuş (din 2012) împreună cu membrii Biroului Operativ au dat dovadă de demnitate, de implicare în viaţa şcolii, de apărare a drepturilor şi promovarea intereselor membrilor de sindicat, înfruntând probleme de tot felul (ex. de recunoaştere ca partener social, financiare etc.). De la început, SLI MM s-a deschis tuturor unităţilor şcolare, conştientizând că unul dintre principiile majore sindicale este unitatea.
                        Dintre activitățile care individualizează SLI MM putem enumera: Participarea în comisiile de dialog social, Negocierea Contractelor Colective de Muncă la nivel județean, acțiuni de pichetare a instituțiilor responsabile cu încălcarea unor drepturi ale membrilor de sindicat și inițierea a sute procese pentru recuperarea unor drepturi salariale, procese de care au beneficiat mii de angajați din școlile Maramureșului.
În privinţa informării și comunicării, SLI MM editează cu regularitate, din 2004 începând, buletinul informativ "Jurnal sindical", ajuns la nr. 151. Totodată, site-ul www.slimm.ro conține, pe lângă comunicate și informări sindicale, aplicația pentru evidenţa proceselor intentate de SLI MM pe fiecare membru de sindicat, programe pentru calcul drepturilor salariale obținute în instanță și, mai nou, ghiduri de utilizare a platformelor educaționale pentru învățarea online. Pagina de Facebook a sindicatului este mereu actualizată şi în contact cu membrii.
De-a lungul celor 30 de ani, SLI MM a contribuit la elaborarea de ghiduri și broșuri utile unităților școlare, cum ar fi: Ghidul secretarului, Ghidul școlii pentru directori, administratori, secretari, lideri de sindicat etc. (volumele I şi II), Ghid privind elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, Ghid privind egalitatea de șanse și de gen în instituțiile de educație, Ghidul liderului de sindicat etc.
În privinţa formării, peste o mie de membrii SLI MM au beneficiat de cursuri de formare în cei peste 10 ani de activitate a Centrului de Formare Eurostudy. SLI MM este şi Centru Regional de Formare FSLI în regiunea de nord-vest, organizând cursuri cu formatori (membrii SLI MM) autorizați de ministerul educației.
Vizavi de proiecte și parteneriate, SLI MM a fost beneficiar al proiectului POSDRU - Resurse umane calificate, locuri de muncă ocupate, participând totodată și la alte proiecte derulate de FSLI sau CSDR. Amintim: proiectul de mobilitate al FSLI, Leonardo, prin care aproximativ 20 de membrii ai sindicatului au participat la un schimb de experiență în Madrid, un proiect pe tema calității în educație, prin care a fost dotat centrul de formare și proiectul de succes al CSDR - Dezvoltarea structurilor de dialogul social în educație (10 grupe de cursanți au fost formați în domeniul Sănătății și Securității în Muncă), proiect finanțat prin granturi norvegiene. SLI MM are în derulare un parteneriat "Solidaritate sindicală transfrontalieră" cu sindicatul din regiunea Ivano-Frankivsk (Ucraina).
În spiritul solidarității, încă din anul 2002, SLI MM derulează un program social, prin care au fost sprijiniți, de-a lungul anilor, membrii de sindicat aflați în situații deosebite. Din 2019, SLI MM oferă membrilor săi asigurare de grup, prin care conform raportului comisiei de cenzori au fost despăgubiri de peste 190.000 lei.
Membrii sindicatului au legitimații speciale în baza cărora beneficiază de o serie de reduceri (cabinet stomatologice, laboratoare de analize medicale, agenții de turism ș.a.). De asemenea, SLI MM se numără printre organizațiile sindicale care au patrimoniu constituit pe parcursul celor trei decenii. Acesta cuprinde sediul propriu din Baia Mare şi hotelul "Eurosind" din Ocna Șugatag.
În calitate de membru fondator al Asociaţiei Pensionarilor din Învăţământ Maramureş (API MM), asociație cu care organizează anual activități, cea mai cunoscută fiind Festivitatea de pensionare a membrilor de sindicat, SLI MM a fost mereu şi alături de seniorii învățământului maramureșean.
Nu în ultimul rând, SLI MM s-a evidenţiat, în perioada COVID-19, cu câteva acţiuni umanitare: donație în bani către Spitalul Județean de Urgenţă "Dr. Constatin Opriş" Baia Mare, sprijin financiar pentru cele trei centre de robotică din judeţ (Colegiul Naţional "Gheorghe Șincai" Baia Mare, Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" Baia Mare şi Colegiul Naţional "Dragoș Vodă" Sighetu Marmaţiei), pungi cu materiale de protecție și igienă pentru API MM şi împrumutarea cadrelor didactice din judeţ cu laptop-urile Centrului de formare.
            "Mulţumim tuturor celor care, pe parcursul a 30 de ani, au avut încredere în noi şi ne-au ajutat să ne dezvoltăm dându-ne forţa de a crea o puternică reprezentare sindicală. Implicarea în elaborarea, aplicarea și respectarea legislației specifice învățământului, precum și a celei referitoare la relațiile de muncă rămâne o prioritate pentru SLI MM, la fel ca şi menținerea locurilor de muncă prin reducerea numărului de elevi în clasă. Strategia noastră de viitor mai cuprinde creșterea eficienței managementului gupei sindicale, precum şi dezvoltarea nivelului de profesionalism a liderilor prin cursuri de formare și remunerarea acestora. Mai avem în vedere, de asemenea, dezvoltarea Centrului de Formare Eurostudy, autorizarea unor cursuri pentru a facilita învățarea online, dar şi noi acţiuni în instanţă care să vină în ajutorul membrilor noştri. Negreşit, mulțumim reprezentanților din presa locală pentru colaborare și promovarea acțiunilor și evenimentelor noastre pe parcursul acestor ani. Apreciem modul profesionist și obiectiv în care au transmis mesajele noastre către colegii din întreg județul", punctează prof. Ioana Petreuş, preşedintele SLI MM.


Biroul Operativ SLI MM, Departament Comunicare


***

            Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş este o organizaţie fără caracter politic care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, salariaţii din instituţiile de învăţământ, de educaţie specială şi unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar din judeţul Maramureş, în scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportiv-turistice.
         Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş este singura organizaţie din Maramureş care face parte din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cea mai mare şi reprezentativă federaţie din învățământul preuniversitar din România.






Fotografia zilei - Actriţa Lisa Berry


Semnificaţii istorice pentru 29 mai




Evenimente

1453: Căderea Constantinopolului: Sultanul Mahomed al II-lea intră în Constantinopol, pictură de Fausto Zonaro.
1935: Nava franceză de pasageri Normandie își începe călătoria plecând din Le Havre. Va ajunge la New York după patru zile, trei ore și 14 minute, doborând recordul anterior deținut de Panglica albastră. Gigantul transatlantic va fi cel mai mare vas din lume timp de cinci ani.
363: Împăratul roman Iulian învinge armata sasanidă în Bătălia de la Ctesiphon, sub zidurile capitalei sasanide, dar nu poate captura orașul.
1176: Bătălia de la Legnano: milițiile Ligii Lombarde au înfrînt armata împăratul Frederic I.
1328: Filip al VI-lea este încoronat rege al Franței.
1453: Căderea Constantinopolului: armatele otomane sub conducerea sultanului Mahomed al II-lea cuceresc Constantinopolul după un asediu de 53 de zile; sfârșitul Imperiului Bizantin.
1660: Restaurarea engleză: Carol al II-lea, chiar în ziua în care împlinește 30 de ani, este repus pe tronul Angliei, Scoției și Irlandei.
1807: La presiunea ienicerilor, Selim al III-lea, conducătorul reformist al Imperiului Otoman din 1789, este detronat și arestat.
1825: Carol al X-lea este încoronat rege al Franței la Reims.
1868: Asasinarea la Belgrad a prințului Serbiei, Mihailo Obrenovich al III-lea.
1903: Regele Alexandru Obrenovici al Serbiei și regina Draga sunt asasinați la Belgrad de către un grup de ofițeri de armată.
1914: Nava RMS Empress of Ireland s-a scufundat după ce s-a ciocnit de SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu. Și-au pierdut viața 1.012 de oameni.
1918: Armenia învinge armata otomană în Bătălia de la Sardarapat.
1918: Finlanda adoptă steagul național, care simbolizează lacurile și zăpada.
1919:Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost fotografiată pentru a se verifica experimental relativitatea generală a lui Albert Einstein.
1935: Nava franceză de pasageri Normandie își începe călătoria plecând din Le Havre. Va ajunge la New York după patru zile, trei ore și 14 minute, doborând recordul anterior deținut de Panglica albastră. Gigantul transatlantic va fi cel mai mare vas din lume timp de cinci ani.
1953: Neo–zelandezul Edmund Hillary și șerpașul Tenzing Norgay sunt primii oameni care au ajuns pe Everest.
1980: Campionatul internațional de atletism. Anișoara Cușmir cucerește locul întâi la săritura în lungime, realizând una din cele mai bune performanțe mondiale la această probă: 7 metri.
1982: Papa Ioan Paul al II-lea devine primul pontif care vizitează Catedrala Canterbury.
1985: Dezastrul de pe stadionul Heysel din Bruxelles: 39 de spectatori au murit și sute au fost răniți, în urma prăbușirii unei tribune.
1986: Noul steag european este ridicat pentru prima dată în sunetele imnului european în fața clădirii Berlaymont din Bruxelles.
1990: Parlamentul rus îl alege pe Boris Elțîn președinte al Federației Ruse.
1995: A 12-a enciclică intitulată „Ut unum sunt" („pentru ca toți să fie unul"), prin care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut apel la unitatea creștinilor din întreaga lume.
2005: Francezii au respins, cu 54,67 % voturi contra, ratificarea Constituției europene. Prezența la vot a fost de 69,37%.

Nașteri

1439: Papa Pius al III-lea (d. 1503)
1627: Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier, prințesă și scriitoare franceză (d. 1693)
1630: Regele Carol al II-lea al Angliei (d. 1685)
1680: Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg (d. 1735)
1860: Isaac Albéniz, compozitor și pianist spaniol (d. 1909)
1880: Oswald Spengler, filosof și istoric german (d. 1936)
1897: Erich Wolfgang Korngold, compozitor austriac de muzică clasică și de film (d. 1957)
1901: Ionel Fernic, compozitor, poet, aviator și parașutist român (d. 1938)
1917: John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite (d. 1963)
1920: John Charles Harsanyi, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 1994
1922: Iannis Xenakis, matematician, arhitect, inginer constructor și compozitor francez de origine greacă (d. 2001)
1925: Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română (d. 2004)
1935: Alexandru Nichici, 84 ani, inginer român (d. 2020)
1955: Aurel Gubandru, politician român
1967: Noel Gallagher, cântăreț, compozitor englez (Oasis)
1975: Melanie Brown, cântăreață, compozitoare, dansatoare, actriță britanică (Spice Girls)
1977: Massimo Ambrosini, fotbalist italian
1980: Irina Cojar, actriță română
1988: Mihai Costea, fotbalist român

Decese

1259: Regele Christopher I al Danemarcei (n. 1219)
1379: Regele Henric al II-lea al Castiliei (n. 1334)
1453: Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin (n. 1404)
1500: Bartolomeu Dias, explorator portughez (n. 1450)
1814: Josephine de Beauharnais, prima soție a lui Napoleon Bonaparte și împărăteasă a Franței (n. 1763)
1868: Mihailo Obrenović al III-lea, Prinț al Serbiei (n. 1823)
1873: Prințul Friedrich de Hesse și de Rin (n. 1870)
1910: Mili Balakirev, compozitor, pianist și dirijor rus (n. 1837)
1945: Mihail Sebastian, prozator, dramaturg și eseist român (n. 1907)
1958: Juan Ramón Jiménez, poet și eseist spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1956) (n. 1881)
1979: Mary Pickford, actriță canadiano-americană, co-fondatoare a United Artists (n. 1892)
2010: Dennis Hopper, actor și regizor american (n. 1936)
2011: Ferenc Mádl, politician maghiar, al 14-lea președinte al Ungariei (n. 1931)

Sărbători

Calendar creștin ortodox

Sf. mc. Teodosia fecioara
Sf. Sfințit Mc. Olivian

Calendar greco-catolic

Sf. M. Teodosia

Calendar romano-catolic

Sf. Maxim

Sărbători laice

Nepal: Declarația de republică
Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii (Ziua internațională a Căștilor Albastre).


Sursa: Wikipedia

joi, 28 mai 2020

Istoriografia românească la bilanț și maturitate



În ultimii ani, istoriografia românească a fost pusă într-un con de umbră de o ignoranță auto-indusă în urma unei neîncrederi letale față de interesul și importanța scrisului istoric românesc. Într-un exces științific începuturile scrisului istoric românesc au fost percepute doar într-o manieră de isagogie naivă sau bisericească, fapt ce a dezarmat de armele și instrumentarul cercetării trecutului scris sub umbrele colbului de cronici mănăstirești sau voievodale. De aceea, inițiativa Academiei Române (președinte I.A. Pop), sub patronajul acad. Victor Spinei, de a publica o istoriografie completă, o sinteză-compendiu a istoriografiei românești este lăudabilă și închide un cerc temporal spre o nouă aventură a cunoașterii scrisului istoric românesc, între bilanț și maturitate. ”Istoriografia românească”, coordonată de istoricul clujean prof. dr. Doru Radosav, editată de Academia Română, cu sprijinul municipalității clujene, este o lucrare de excepție, care surprinde și cuprinde întreaga istoriografie românească, oferind în sfârșit și o poartă pentru noi piste evolutive în evaluarea scrisului istoric din spațiul carpato-danubiano-pontic. Doru Radosav este un istoric complex și complet, cu un simț al acuității și percepere a modernizării metodologiei de cercetare istorică, care a adus din Occident noi idei și curente în spațiul românesc despre cum să se scrie istoria într-o manieră post-modernă. Doru Radosav este istoricul cel mai pertinent de a coordona, cu acribie și simț critic, o astfel de istoriografie la ceas de centenar și de reflecție la sfârșit de epocă. Istoric de sinteză Doru Radosav a realizat cea mai prestigioasă și actuală istoriografie românească, care poate deveni un manual de îndrumări și obiective de direcții asupra cercetării pentru institutele de istorie din țara noastră. Istoricul a știut să așeze monumentala lucrare la mijlocul dintre sincronism și autohtonism în abordarea metodologică despre cum și de ce s-a sris istorie pe meleagurile noastre. Doru Radosav este un corifeu al istoricului clujean fondator de școală istoriografică Pompiliu Teodor, care a emis în ”Evoluția gândirii istorice românești” printre primele sinteze istoriografice românești sub influența occidentală, prin școala ardeleană și biserica greco-catolică într-o perioadă când comuniștii au crezut că istoriografia clasică sau tradițională conectată la valori a murit. Merită amintiți mănunchiul de autori valoroși, care au contribuit la ”Istoriografia românească”: Valentin Burlacu, Gheorghe Cojocaru, Ovidiu Cristea, Alexandru Istrate, Greta Monica Miron, Alex Mihai Stoenescu și Doru Radosav. Amprenta concepției istoriografice a lui Doru Radosav se surprinde la autorii studiilor din compendiu: profesionalismul, acribia, metoda modernă și echilibrul. Lecturând lucrarea putem observa maniera lovinesciană de sincronizare a istoriografiei românești, de la primele cronici mănăstirești sau domnești până la marile sinteze contemporane. Istoriografia noastră nu mai este surprinsă într-un manierism fetișist și nici într-o splendidă izolare față de curentele sau tendințele vremurilor, ci integrată în maniera structurală și sincronică oferită de Eugen Lovinescu. Autorii percep istoriografia începuturilor dincolo de abordările futile ale unu autarhism și un autohtonism încremenit în proiect. Se integrează cronicile medievale în curentul bizantino-slav, iar primele scrieri istorice autentice din sec. XVII-XVIII, în curentele baroce sau iluministe occidentale ale epocii. Școala Ardeleană folosește instrumentul petițional de tip iluminist în interpretarea istoriei românilor și fundamentarea drepturilor acestora în cea mai avansată manieră a epocii. Odată cu sec. XIX istoriografia românească, de la Aaron Florian, Al. Papiu Ilarian sau Nicolae Bălcescu, dezvoltată de BP. Hașdeu și de corifeii Junimii, devine sincronică cu scrisul istoric și metoda de cercetare din marile centre universitare occidentale. România istoriografică a recuperat decalajul față de Occident, devenind la începutul secolului XX, chiar un îndrumar și corolar pentru țările balcanice. Era o viziune hegeliană. Cu generația lui D. Onciul, I. Bogdan, AD Xenopol sau Nicolae Iorga, istoriografia românească iradiază și este contribuitor la mersul scrisului istoric universal. Sunt istorici, ca Iorga sau Pârvan, care sunt modele și dau direcție istoriografiei europene.
 Odată cu perioada interbelică istoriografia românească atinge maturitatea, România devenind un cadru istoriografic preocupat de noi metode și interpretări ce ating filosofia istoriei. Conflictul dintre N. Iorga și ”noua generație” a ”Revistei Istorică Română” este de fapt despre puterea istoriografiei asupra bunului mers al universităților și societății sau despre metodele unei avangarde care nu mai aveau ”răbdare cu timpul”. Constantin Giurescu, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaș, Gheorghe Brătianu, PP Panaitescu sau Victor Papacostea pun mai presus metoda și obiectivitatea decât pasiunea, deoarece proiectul unității naționale fusese îndeplinit la 1918, iar istoriografia nu mai era un instrument de lucru în fapta națională, ci o metodă de sincronizare în marile curente de gândire ale epocii. Este de apreciat pentru autori cum reușesc să interpreteze perioada comunistă, într-un stil inedit. Dincolo de letala epocă Mihail Roller, ce se poate integra la epoca sovietică a istoriografiei comunsite, în această epocă totalitară istorici interbelici au revenit ca CC Giurescu sau PP Panaitescu, dar s-au ivit și noi istorici, care dincolo de presiunile de partid și de stat au reușit să mențină standardele unui scris istoric obiectiv și metodologic modern. Istoricii autentici au scris istorie adevărată. Nu trebuie confundați cu istoricii PCR, acei istorici români care și-au asumat cu curaj păstrarea adevărului obiectiv în scrisul istoric. Pompiliu Teodor, Al. Zub, David Prodan, Andrei Pippidi, Gh. Buzatu sau Ioan Scurtu au continuat să aibă contribuții substanțiale dezinhibate ideologic susținând sincronismul. De aceea ”teoria pragului ideologic” al tezelor din iulie 1971, când Ceaușescu a strâns șurubul totalitar pentru un comunism neo-stalinist de tip asiatic, nu se susține în istoriografie. Doru Radosav consideră că între anii 1965 – 1984 avem în România un curent istoriografic format de istorici autentici care nu au abdicat de la instrumentele obiectivității muzei lui Clio, care au intrat în conflict cu istoricii de partid ca Fătu și Spălățelu, subordonați generalului Ilie Ceaușescu și cuplului dictatorial. Abia după 1985, Ceaușescu a reușit să înăbușe prin pseudo-naționalism ideologic scrisul istoric românesc sincronic cu occidentul. Ceaușescu a trecut de la marxism la pseudo-naționalism pentru a își justifica și fundamenta istoriografia ca elogiu cultului personalității: noul voievod. În decembrie 1989, în zilele revoluției istoricii profesioniști publică ”Manifestul istoricilor” în Revista de Istorie a Academiei Române, în care solicită renunțarea la naționalismul demagogic și integrarea istoriografiei în curentul european. Sub semnul acestui apel este întreaga istoriografie post-decembristă. În această perioadă are loc o explozie editorială și de direcții de cercetare, câteodată haotic sau fără impact general. Autorii evidențiază direcțiile de cercetare pe centre universitare, colective, în dauna contribuției singulare a istoricilor. Direcțiile nu trebuie să înăbușe individualitatea însă. Per ansamblu avem de-a face cu un sincronim istoriografic, cu vârf de lance Clujul, prin aplicarea metodologiei americane, fapt ce a umbrit metoda europeană și cam marxistă a școlii analelor franţuzești. Scrisul istoric post-decembrist își așteaptă încă cronicarul. Exacerbarea individualității poate fi cheia înțelegerii scrisului istoric în ultimii 30 de ani?
 Este de apreciat și introducerea în ”Istoriografia românească” a unui capitol despre istoricii din RSS Moldova, unde ideologia marxistă și sovietismul a dus la grave falsificări ale discursului istoric. Pentru Moldova sovietică, istoria era doar un instrument al puterii URSS de a schimba cursul istoriei în favoarea ideologiei și puterii imperiale. La acest capitol isotriografia din RSR a fost superioară celei din RSS Moldova privind menținerea acribiei și metodei obiective de interpretare a faptului istoric. ”Istoriografia românească” este o lucrare a Academiei Române care poate fi considerată o bornă pe drumul emancipării istoriografiei noastre din siajul ideologiei sau izolării spre un caz de contributor la mersul scrisului istoric european și mondial, sub semnul antic ”historia magistrae vitae”. Prin coordonarea monumentalei lucrări, Doru Radosav ne lasă moștenire o nouă tendință în scrisul istoric românesc: metoda ca instrument obiectiv de revelare a adevărului.

Ionuț Țene

Il Giornale: Misterul comorii ascunse de naziști, care valorează peste un miliard de euro




Informații despre o "comoară nazistă" ascunsă în sudul Poloniei au ieșit recent la iveală din presupusul jurnal secret al unui membru al trupelor naziste SS, scrie cotidianul italian Il Giornale, citat de Rador.

Armata lui Hitler ar fi îngropat în acea zonă bunuri în valoare totală de peste un miliard de euro. Trupele germane ar fi îngropat pradă neprețuită spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu scopul de a nu ajunge în mâinile soldaților ruși.

Povestea misterioasei comori naziste a fost povestită miercuri de "Daily Mail", în conformitate cu informațiile furnizate de cercetătorii de la Fundația Polish-German Silesian Bridge. Potrivit președintelui fundației, polonezul Roman Furmaniak, locația ascunzătorii apare în paginile presupusului jurnal al lui Egon Ollenhauer, ofițer SS care a colaborat la îngroparea mărfurilor prețioase. Acest jurnal, potrivit lui Furmaniak, ar fi fost declarat autentic de către niște experți germani.

Potrivit documentului istoric, care ar fi fost cedat cercetătorilor fundației de către o lojă masonică activă în Germania, tezaurul de un miliard ar fi format din "28 de tone" de materiale prețioase: lingouri de aur, bijuterii și monede antice.

Înainte de a ajunge în mâinile SS la încheierea conflictului, bunurile în cauză, au fost păstrate într-o instituție de credit și în reședințe elegante situate în sudul Poloniei, susține publicația. În special, o parte din comoară a fost păstrată în seifurile sucursalei Reichsbank, banca națională teutonică de atunci, activă în orașul polonez Vratislav, actualul Wrocław. Restul prăzii făcea, în schimb, parte din colecțiile private ale unor familii înstărite din aceeași zonă.

În 1945, odată cu înaintarea trupelor sovietice împotriva celui de-al Treilea Reich, trupele SS, inclusiv Ollenhauer, s-au angajat să salveze de furia comunistă toate acele tone de bunuri prețioase.

Prin urmare, conținutul seifurilor din Reichsbank și bijuteriile familiilor înstărite din sudul Poloniei, care atunci și-au încredințat în mod voluntar colecțiile istorice în grija soldaților lui Hitler, explică ziarul britanic, au fost ascunse în subteranul grădinii unei vile situate la periferia orașului Wroclaw.

Cele 28 de tone de obiecte prețioase, potrivit jurnalului ofițerului, au fost îngropate la 60 de metri adâncime, în grădina reședinței de la țară a familiei Hochberg. Prada miliardară ar fi fost aruncată într-un puț lângă fântâna amplasată în fața fațadei clădirii, unde și astăzi își așteaptă descoperitorii.
Roman Furmaniak a declarat că a dezvăluit public informațiile despre locul în care a fost îngropată comoara abia în aceste zile, în ciuda faptului că fundația sa a fost în posesia jurnalului secret timp de zece ani, cu obiectivul de a pune presiune pe Guvernul polonez, subliniază ziarul.

În abordarea autorităților de la Varșovia, cercetătorul a denunțat faptul că acestea ar bloca în mod inexplicabil săpăturile din zona indicată în documentul istoric.

El a explicat, apoi, că a supus acum un an conținutul textului redactat de Ollenhauer spre atenția Ministerului Culturii din Polonia, dar din acel moment instituția guvernamentală nu ar fi emis încă unda verde către Fundația Polish-German Silesian Bridge pentru a începe inspecțiile în subsolul Palatului Hochberg. Varșovia ar întârzia acordarea autorizației de căutare a comorii, în ciuda faptului că echipa lui Furmaniak a obținut deja acordul de a face săpături de la proprietarii vilei din apropierea orașului Wrocław.

Reprezentantul fundației, relatează "Daily Mail", a adăugat în final că același jurnal ar face referire și la multe alte comori îngropate de naziști la sfârșitul războiului și care în prezent așteaptă să fie scoase la lumină.

În opinia lui Furmaniak, textul lui Ollenhauer ar menționa alte 10 comori valoroase îngropate nu numai în Polonia, ci și în Republica Cehă și în Germania de Est.

Cele 28 de tone de obiecte prețioase îngropate în fântâna clădirii Hochberg ar face parte din încărcătura a peste 260 de camioane germane, constând în totalitate în obiecte de valoare care trebuiau salvate de armatele anti-Hitler.

Sursa: HotNews

197 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore

Un nou bilanț COVID-19 a fost anunțat, astăzi, de Grupul de Comunicare Strategică. La nivel național, numărul cazurilor de coronavirus a ajuns la 18.791. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 197 de noi cazuri de îmbolnăvire.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.629 au fost declarate vindecate și externate. Totodată, până astăzi la prânz, 1229 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat. La ATI, în acest moment, sunt internați 182 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 3.712 de  persoane. Alte 89.787 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.  Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 410.000 de teste.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 214 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 181.250 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 2 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Totodată ieri 119 persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.
Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358.

Terasele se vor deschide din 1 iunie, iar restaurantele și litoralul din 15 iunie 2020

Terasele se vor deschide din 1 iunie, iar restaurantele din 15 iunie, împreună cu litoralul. Anunțul a fost făcut de preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și de către secretarul de stat Răzvan Pîrjol, şeful Direcţiei Generale Turism din Ministerul Economiei.
În plus, preşedintele ANSVSA, Robert Chioveanu, a precizat că luarea temperaturii pentru clienţii teraselor nu va fi obligatorie după deschiderea acestora.
„Pe 1 iunie deschidem terasele, iar pe 15 iunie şi restaurantele în interior, împreună cu litoralul, iar după două săptămâni vrem să creştem şi numărul de persoane care se află la interior, iar către jumătatea lunii iulie să ne apropiem, poate, de o viaţă cât mai normală şi apropiată de trecutul nostru normal”, a anunțat, miercuri, secretarul de stat Răzvan Pîrjol.
„În etapa când vom deschide terasele la nivel exterior, luarea temperaturii şi monitorizarea stării de sănătate va fi obligatorie pentru toţi lucrătorii din unitatea respectivă. Pentru cei care vor veni la terase să servească, pentru clienţi, pentru consumatori, nu am prevăzut această măsură, să le fie luată temperatura. Este o măsura care va fi adaptată în funcţie de fiecare operator, dacă doresc să aibă măsuri suplimentare, dar nu este o măsură obligatorie”, a declarat, Robert Chioveanu, miercuri, într-o videoconferinţă organizată de ANSVSA cu Federația Patronatelor din Turism, potrivit Agerpres.
Chioveanu a mai precizat că măsura va fi obligatorie doar pentru personalul lucrător angajat, „pentru bucătari, chelneri care deservesc unitatea”, şi care trebuie să aibă şi echipament de protecţie, mască şi mănuşi.
Barurile, terasele, restaurantele au fost închise imediat după instituirea stării de urgență în 16 martie din cauza epidemiei de coronavirus, prin Ordonanța Militară nr. 1 din 18 martie 2020. GDL

Parlamentul a aprobat modificări la Programul Start-up Nation! Află noile criterii de evaluare



Cadrul de reglementare pentru derularea ediției din acest an a programului Start-up Nation a fost schimbat printr-o lege de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii. Camera Deputaților a aprobat ieri legea care a fost trimisă spre promulgare la Președintele României.  
Întreprinderile beneficiare ale Programului
În ediția din acest an a programului vor fi eligibile întreprinderile înființate de persoane fizice cu maximum 3 ani înainte de data completării și transmiterii online a planului de afaceri și care îndeplinesc, la data depunerii cererii de finanțare, criteriile de eligibilitate impuse de legislația în domeniul ajutoarelor de minimis și condițiilor de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de minimis care va fi aprobată.
Important pentru potențialii aplicanți:
  • În perioada contractuală de implementare și monitorizare, beneficiarii nu vor putea înstrăina părțile sociale ale societății într-un procent mai mare de 49%;
    • Înstrăinarea părţilor sociale va fi permisă numai către persoane fizice - investitori individuali-business angels, definiţi conform Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels, sau care nu au mai avut anterior nicio altă societate.
  • Criteriile de evaluare vor fi:
    • Domeniul de activitate – în funcție de punctajul alocat pentru fiecare cod CAEN (maximum 20 puncte) – punctaj minim pentru comerț, punctaj maxim pentru producție, cercetare-dezvoltare; IT-ul și industriile creative primesc 15 puncte/20
    • Inovare (maximum 10 puncte) – față de edițiile anterioare, în acest an vor primi punctaj în cadrul acestui criteriu întreprinderile care la data depunerii cererii de rambursare (n.r. în implementarea planului de afaceri) „prezintă un contract de furnizare produse către o întreprindere mare sau un document emis de o universitate cu privire la efectuarea unor studii de cercetare/dezvoltare/inovare efectuate de beneficiarul Programului. De asemenea, solicitantul trebuie să folosească pentru lansarea afacerii un brevet de invenție (deținut de unul dintre asociați, achiziționat sau pentru care a obținut drept de folosință) înregistrat la OSIM sau altă instituție recunoscută pentru înregistrarea și protejarea invențiilor”
    • Aportul la capitalul social subscris și vărsat al societății aplicante (maximum 15 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile cu un capital social subscris și vărsat de 6000 lei
    • Criterii aferente investiţiei (maximum 15 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile care vor să achiziționeze echipamente și software de cel puțin 80% din valoarea bugetului
    • Criterii aferente asociaților/acționarilor (maximum 10 puncte) – vor primi punctaj maxim întreprinderile pentru care asociații nu au mai avut alte societăți
    • Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul întreprinderii (maximum 5 puncte) – se acordă punctaj pentru minimum 1 loc de muncă permanent cu normă întreagă față de cel obligatoriu (n.r. este obligatorie crearea a cel puțin un loc de muncă în cadrul programului)
    • Densitate IMM (maximum 5 puncte) – punctaj maxim pentru localitățile din județele în care IMM/100 locuitori <4 (întreprinderile din București, Ilfov, Cluj, Bihor, Brașov, Timiș, Constanța nu vor primi punctaj la acest criteriu)
    • Criteriu cu privire la digitalizarea afacerii (maximum 10 puncte) – se acordă punctaj pentru găzduirea unui website al companiei, achiziționarea aplicațiilor de contabilitate, achiziția unui sistem de transmitere online a comenzilor de către clienți, achiziția unei aplicații de facturare electronică
    • Criteriu cu privire la eficiența energetică (maximum 10  puncte) - echipamentele tehnologice încorporează tehnologie specifică obţinerii unei economii de energie, sau sunt sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, în pondere mai mare sau egală cu 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.
Descarcă proiectul de lege
Reamintim că ministrul Economiei a anunțat o posibilă lansare a SUN în a doua jumătate a lunii iunie a acestui an.
Cu stima,
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul Europe Direct Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063
Web: http://europedirect.cdimm.org/Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/

MARAMUREȘENII GELU DRAGOȘ și VASILE BELE prezenți în REVISTA MOLDOVA LITERARĂ (IAȘI)


Cică... spune ceva despre aceste fotografii! Spun... uite că spun. Întâi mărturisesc faptul că abia le-am primit, prin amabilitatea și prietenia fără margini a scriitorului Mihai ȘTIRBU, redactor-șef a revistei MOLDOVA LITERARĂ, Revista Societății Scriitorilor Fără Frontiere - Iași. Este vorba despre nr. 2 (43), iunie 2020, ISSN 2066-6799, pag. 156.
Mă bucur că pot spune (ca realizare literară, să nu îi zic laudă!), că printre paginile acesteia sunt și maramureșeni. Este vorba despre subsemnatul, (în persoană fizică), Vasile BELE și prof. Gelu DRAGOȘ. Mie mi-i publicat un scurt eseu, și un poem parodiat de scriitorul Eugen Emil COȚA, de la Cluj - membru al LSR.
Prof. Gelu DRAGOȘ, apare tot cu un eseu - LAUDATIO, ,,SCRIITORII POT FI CIREȘII DIN APRILIE..." și o poză (istorică, zic eu, și dacă nu greșesc cred că a fost făcută înainte de a începe pandemia mondială, și la ședința de cenaclu a Ligii Scriitorilor din România - filiala Maramureș, din luna februarie!). În poză apar, îmbrăcați în costum popular, (spre cinstirea acestuia), poet popular NELU DANCI și MARIȚA GRIGOR, și subsemnatul. De la stânga la dreapta, primul rând - Ioan Andreica, Ioan Romeo Roșiianu, Elena Borcuti, Ioan Lazar Mureșan. Mai observ pe Olimpia Mureșan, Ioan Potop, Gelu Dragoș, Milian Oros, Daniela Micu, Vasile E. Lupșe, Vasile Dan Marchiș, Iacob Oniga, Marin Pungă.
Eseul prof. Gelu Dragoș este o trecere în revistă a activității de Cenaclu literar, despre cel mai proaspăt număr al revistei FREAMĂT, (revista LSR filiala Maramureș), despre Cărțile anului și premiile acordate de LSR, despre trecerea la ceruri a poetului Ioan Voicu, chiar și despre gândurile noastre de viitor - o antologie de poezie și proză (n.a. deja a fost editată, am început distribuirea ei, am și primit confirmarea primirii, de la câteva persoane antologate). Asta e... Felicităm apariția acestui număr și mulțumim celor care ne-au dat girul pentru a apărea cu articole. Mulțumesc MOLDOVA LITERARĂ! Mulțumesc MIHAI ȘTIRBU! Mulțumesc Societatea Scriitorilor Fără Frontiere Iași! Vă așteptăm cu drag la MARAMUREȘ... sperând în vremuri mai bune... Doamne ajută!

       VASILE BELE
Chiuzbaia, 28 mai 2020




Poesis - Gelu Dragoş



Înspre tine

Am dat peste lacrimile tale
abandonate
dincolo de râu
Ştiind că sunt pentru mine
le-am adunat cu grijă
precum aş fi strâns flori de câmp
pentru un buchet nemaivăzut
Totdeauna într-acolo mă poartă paşii
obosiţi
de îndelunga mărşăluire
înspre tine...
Nimeni  prin-prejur
doar vântul cald.



Tema banilor în campaniile electorale

În perioada pandemiei s-au lansat câteva expresii care, asemeni noului coronavirus, s-au răspândit în toată lumea. Printre acestea la loc de frunte se află „Greul de-abia de-acum urmează!”
Greul de-abia de acum urmează în economie. Dacă virusului i s-a spus „noul coronavirus” s-ar cuveni să se spună şi „noua economie”. Pentru că toată lumea a căzut de acord că lumea după pandemie nu va mai fi aceeaşi ca înainte de căderea pacostei peste întreaga planetă.
S-a mers atât de departe încât s-a spus că urmează o nouă ordine mondială. SUA îşi perde influenţa în favoarea estului asiatic, a Chinei comuniste. Pierderile nu vor fi doar de ordin economic.
Dacă admitem că lumea se va schimba, trebuie să admitem că şi democraţia va suferi modificări. Nu neapărat în rău, însă cu mai multe reguli, la fel de stricte ca în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă.
Lumea va deveni mai disciplinată. De multă vreme era necesară mai multă disciplină, mai ales în zonele tinerelor democraţii.
Printre alte reproşuri făcute României, alături de problemele de ordin juridic, s-a numărat şi se numără şi acum lipsa unei discipline financiare. Printre altele, din această cauză este posibil să nu reuşim să aderăm la zona euro în 2024.
Dar din punct de vedere politic, în campaniile electorale nu se insistă pe adoptarea monedei euro. Aderarea la zona euro nu a fost o temă electorală nici măcar în campania prezidenţială. Cu atât mai puţin se prefigurează a fi o temă electorală la alegerile parlamentare de anul acesta.
Prin urmare, trebuie să ne mulţumim cu leul nostru.
O noutate absolută aduse de pandemie este inversarea direcţiei banilor.
Pentru prima oară guvernul se află în situaţia de a da, nu de a lua. S-au vehiculat sume uriaşe puse la dispoziţia IMM-urilor, apoi a marilor firme. O situaţie exactă încă nu s-a prezentat. În schimb aflăm că în SUA din cele 600 de miliarde destinate susţinerii au rămas 150 de miliarde de dolari pe care firmele nu au reuşit să se absoarbă.
Ar fi interesant de văzut câte miliarde de lei nu vor fi absorbite de firmele româneşti. Este foarte posibil ca tema aceasta să fie utilizată în campaniile electorale.
PNL va fi tras la rost pentru modul în care a acţionat guvernul în timpul pandemiei. Primarii vor fi întrebaţi ce măsuri au luat pentru sprijinirea cetăţenilor mulţi dintre ei rămaşi fără slujbe, alţii cu salariile drastic micşorate.
Se trece printr-o perioadă în care statul , fie că este vorba despre guvern, fie despre primării, trebuie să ajute cetăţeanul, să nu-l împovăreze ca în timpurile normale.
Dacă amenzile care s-au dat în timpul stării de urgenţă nu vor fi anulate consecinţele le va suporta PNL.
O noutate adusă de pandemie sunt slujbele cu jumătate de normă. Scăderea veniturilor oamenilor, incluzându-i aici şi pe cei care lucrau în străinătate şi au rămas pe drumuri, vor modifica raporturile dintre autorităţi şi cetăţeni.
Alegătorii vor deveni mai pretenţioşi faţă de fiecare partid, faţă de fiecare candidat care-i va cere voturile.
Când se va întâmpla acest lucru? Data alegerilor este obiect de dispută. Opoziţia vrea alegeri cât mai repede ca să nu aibă timp PNL să-şi implementeze măsurile de susţinere a economiei, şi implicit a salariaţilor.
PNL vrea ca alegerile să aibă loc în perioada în care măsurile de susţinere a mediului de afaceri să fie în stadiu de intenţie, de promisiuni. Indiferent de data alegerilor, un lucru este sigur: campania electorală se va învârti în jurul banilor care vor veni sau nu vor veni de la stat.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş