Miercuri, 15 mai 2019, la
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc lansarea volumului lui
Ştefan Aurel Drăgan „Clopotul ascuns”, roman tipărit la Editura ECOU TRANSILVAN
din Cluj-Napoca. Moderatorul evenimentului a fost preşedintele Asociaţiei
Scriitorilor, prof. Săluc Horvat, care, în cuvântul de deschidere a vorbit
despre personalitatea complexă a autorului, poet şi prozator. Am aflat cu
această ocazie că Ştefan Aurel Drăgan s-a
născut la 26 martie 1951 în Bârsău de Jos, judeţul Satu Mare. A publicat în
reviste prestigioase, cum ar fi „Familia”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Tribuna”,
„Poesis”, „Nord literar”, „Archeus”, şi în cotidiene maramureşene, sătmărene sau
clujene. A debutat în 1999 cu volumul de poezie „Limite” (Editura Helvetica,
Baia Mare), a continuat cu volumul „Geometrii interioare” (Editura Solstiţiu,
Satu Mare), cu alte trei volume de poezie – „Antebraţul din zid”, „Viespele de
frică”, „Fericirea pe maidanele lumii” –, ca în 2010 să fie apreciat de critică
şi cititori pentru volumul de proză scurtă „Aşteptând pe frigurie” (Editura
Risoprint, Cluj-Napoca). A apărut apoi nuvela „Cilioaia” în anul 2013, iar în
2016 a editat romanul „Haita” (Editura Azbest, Arad), iar penultima, la această
oră, carte a autorului este „La voşcote pă uliţă” (Editura Grinta, Cluj-Napoca).
După această trecere în revistă a operei autorului, dl. Săluc Horvat a dat
cuvântul poetului şi criticului literar Nicolae Scheianu, care a observat că
romanul „Clopotul ascuns” este „O carte bine structurată, pe alocuri foarte
bine scrisă, beneficiind de cuvintele entuziaste şi de aprecierea superlativă a
poetului şi criticului de film Ioan Pavel Azap. Cartea are un stil de epopee cu
mici frânturi din istoria unui spaţiu românesc din nordul Transilvaniei.
Aşezările acestea sunt surprinse mai întâi la începuturile lor, la aşezarea în
vetre într-o perioadă când apar mai întâi migratorii şi apoi tătarii. Micile
voievodate ale românilor sunt sufocate de prezenţa triburilor maghiare sau de
alt neam, care îi alungă pe săteni din sălaşurile lor şi îi obligă să plece în
locuri ocrotitoare. [...] Cu povestiri de sine stătătotare, prozele lui Drăgan
au consistenţă, poezie, iar personajul principal îşi mută valenţele dintr-o
proză în alta, pe când personajul secundar Bica devine aproape sinonimul
principal din nuvelele clasice româneşti. Cartea care ne-o propune Ştefan Aurel
Drăgan nu este bună, este foarte bună şi merită citită.”
Scriitorul Ştefan Jurcă vorbeşte şi
el în termeni laudativi despre autor şi constată că acesta „are un dar de
povestitor demn de prozatorii clasici gen Camil Petrescu, folosind limbajul
specific zonei, care dă o savoare textului şi nicidecum o frână în citirea lui”
şi continuă spunând
că „Satu Mare şi Maramureşul, prin faptul că a frecventat cenaclurile
băimărene, a dat Clujului un prozator de mare valoare, care nu este cu nimic
mai prejos decât confraţii lui din capitala Ardealului”, iar în final, îl
felicită şi îi doreşte succes în desăvârşirea operei.
Au mai vorbit despre autor şi
opera lui Dumitru Fânăţean, Valeriu Sabău, Ioan Meteş Morar Chelinţanu ş.a.
Poate că cel mai avizat să
comenteze „Clopotul ascuns” este prietenul clujean Ioan Pavel Azap, care scrie
în cuvântul de pe coperta cărţii: „«Clopotul ascuns» este unul dintre cele mai
puternice romane româneşti pe care le-am citit în ultimii ani, o carte despre
care a vorbi la superlativ este superfluu. [...] Naraţiunea se deapănă de-a
lungul a câtorva veacuri, dar nu evenimenţialul este cel care predomină, ci
ancestralul, spiritul ce defineşte şi perpetuează o comunitate, un popor”.
Gelu Dragoş
Galerie foto: Ştefan Selek şi Gelu Dragoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu