Trump, globalizarea şi patriotismul

 „Viitorul nu aparţine globaliştilor.”

Am ajuns să cităm din Donald Trump. Preşedintele SUA, considerat cel mai puternic om din lume, nu vorbeşte pentru prima oară despre sfârşitul globalizării. Este o idee mai veche, dar oricât de puternic ar fi preşedintele celei mai puternice ţări din lume se pare că există ceva şi mai puternic: companiile care cumulează multe procente chiar din PIB-ul Statelor Unite.

Fiind prea puţine, companiile de social media, observă Trump,  cumulează „o imensă putere”.  Ce poate face cel mai puternic om din lume? Nu mare lucru. În urmă cu zeci de ani s-a postulat că marile concerne, multinaţionalele, conduc lumea. Nu s-a schimbat nimic.

Foarte recent, un omuleţ politic român începuse lupta cu multinaţionalele. Se numea Liviu Dragnea şi este în puşcărie.  Un altul îi ţinea isonul. Se numeşte Călin Popescu Tăriceanu. Era preşedintele Senatului. Şi-a dat demisia şi şi-a scos şi partidul de la guvernare. A renunţat să candideze şi la preşedinţie.

Dar mai spune ceva Donald Trump: „Viitorul aparţine patrioţilor. Viitorul aparţine naţiunilor suverane şi independente, care-şi protejează cetăţenii, vecinii. Dacă vrei libertate, fii mândru de ţara ta. Dacă vrei democraţie, păstrează-ţi suveranitatea. Şi dacă vrei pace, iubeşte-ţi naţiunea”.

Parcă ar vorbi un pesedist. Parcă am auzi-o pe Viorica Dăncilă citind de la tribună, făcând, desigur, şi o gafă, un text asemănător. Patriotismul? Nu este cumva o conservă cu termen  de garanţie depăşit?  Cum se împacă în interiorul UE ideea de patriotism cu susţinerea suvernanităţii? Grupul „suveraniştilor” din Parlamentul European este considerat retrograd, extremist. Partidele suveraniste au câştigat alegerile europarlamentare în Italia, Franţa, Polonia, Ungaria, ca să nu mai vorbim de Marea Britanie. Datorită „patriotismului” cetăţenii din Marea Britanie au votat pentru ieşirea din UE.

Interesant este că în România nu există ca atare un partid „suveranist”. Deşi acuzat de tendinţe anti-europene, PSD ezită între un patriotism timid, chiar găunos, şi o atitudine dură faţă de globalism,  reprezentat de multinaţionalele care-şi exportă profiturile şi nu plătesc impozite la nivelul afacerilor pe care le derulează.

Cum se situează principalele partide din România, candidaţii prezidenţiali, faţă de „tezele” preşedintelui american? Nu-l vedem pe Klaus Iohannis citându-l sau parafrazându-l pe Donald Trump… viitorul aparţine patrioţilor… dacă vrei democraţie păstrează-ţi suveranitatea… viitorul nu aparţine globaliştilor… multinaţionalele cumulează prea multă putere…

Ceva de genul acesta încearcă să spună candidatul Mircea Diaconu. Dan Barna este un globalist convins. Viorica Dăncilă nu are capacitatea de a emite idei de tipul celor exprimate cu tărie de un Viktor Orban.

România nu este în poziţia Poloniei, a Italiei, a Franţei, care au un cuvânt de spus în problema suveranităţii.

Înţeleles în UE ca un curent extremist, suveranismul afectează unitatea Uniunii Europene. Numărul mare de mandate câştigate la ultimele euroalegeri de partidele suveraniste au trezit îngrijorare. Chiar dacă nu se revendică de la ideile acestor partide, PSD a inspirat neîncredere sub conducerea lui Liviu Dragnea şi planează în continuare asupra acestui partid o mare neîncredere.

Este un paradox al politicii româneşti, interne şi externe.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş