Diferenţa dintre un „plan” şi un program de guvernare

 De ce anunţul că se taie voucherele de vacanţă acordate personalului din sistemul de stat a fost făcut de Ludovic Orban şi nu de primul ministru, aşa cum este normal? Era treaba guvernului, nu a parlamentului. În anul 2010 preşedintele Băsescu a anunţat tăierea salariilor cu 25%. Nu era treaba lui. Mai târziu Traian Băsescu a declarat că a vrut să-l protejeze pe premierul Emil Boc, suportând el înjurăturile.

La prima vedere Ludovic Orban imită gestul lui Băsescu. Lucrurile sunt diferite. În timp, veniturile bugetarilor s-au rotunjit, mai ales cu ajutorul sporurilor.

Nu ştim în ce calitate a făcut Ludovic Orban acest anunţ. Mai degrabă în calitate de lider al PNL decât în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Ca orice politician şi Ludovic Orban mai dă cu băţul în baltă.

  Nu acest lucru contează în cazul de faţă. Problema este că noua putere nu a înţeles că acele tichete de vacanţă făceau legătura între salariaţii de stat şi o importantă ramură a industriei. La o primă socoteală, intrau în industria turistică din ţară între trei şi cinci miliarde de euro. O mare parte din aceşti bani se reîntorceau în vistieria statului sub formă de impozite şi taxe. Creau locuri de muncă, susţineau turismul şi o sumedenie de firme pe orizontală.

Pas cu pas, măsură după măsură, unele doar anunţate, altele puse prost în practică, noua coaliţie de guvernare demonstrează că nu ştie guverna. Acesta este cel mai grav lucru. Sudura dintre partide nu se întăreşte, existând riscul ca şubreda construţie să se prăbuşească.

Guvernul  a anuţat că va îngheţa salariile, dar nu face faţă protestelor. Premierul Florin Cîţu a avut revelaţia că există o multitudine de sporuri adaugate la salarii pe care le va elimina fără probleme.  Se înţelege că a a crezut că eliminându-le va degreva bugetul de o serie de cheltuieli. Minunea a ţinut trei zile. Orban trece peste premier şi anunţă că se elimină voucherele de vacanţă. Este ca în unde dai şi unde crapă.

În ciuda faptului că primul ministru este economist, impresia generală este că guvernul în întregul lui nu înţelege cum funcţionează economia. Nu ştiu ce se întâmplă nici liderii  organizaţiilor teritoriale ale partidelor din arcul guvernmental.  În mod neaşteptat un guvern care se autoprezintă ca fiind de centru-dreapta nu are nicio preocupare pentru mediul privat. Îndrederea în guvernul Cîţu se spulberă exact în zona electoratului propriu. Guvernul Cîţu înseamnă în primul rând PNL. După semi-eşecul guvernului Cioloş susţinut de PNL, partidul lui Klaus Iohannis  primeşte lovitură după lovitură la mai puţin de două luni de la instalare.

Este deja greu de ţinut evidenţa eşecurilor. Măsuri anunţate şi nepuse în practică, uitate prin sertare, măsuri implentate pe jumătate, măsuri greşite.

Este adevărat că pandemia îngreunează activitatea guvernului. Îngrijorător este că mare parte a măsurilor luate nu au legătură cu pandemia. Pur şi simplu guvernul îşi pune singur piedică, inventează probleme acolo unde ele nu există. Unui deputat USR-PLUS i-a ieşit o metaforă despre relaţiile partidelor din coaliţie: un dans în trei.

Acelaşi parlamentar vorbeşte şi despre „planul de guvernare”. Care plan de guvernare?  Un guvern are un „program”, nu un „plan”. Un plan se face la un pahar de vorbă. Un program presupune un colectiv de specialişti. Fiecare domeniu având specificul său, se  înţelege  de exemplu că impactul eliminării voucherelor de vacanţă a fost analizat împreună cu patronatul din industria turismului, cu ministrul economiei şi finanţelor.

Este un exemplu din care se vede că decizia a fost inclusă doar într-un plan, nu într-un program.

În ciuda pandemiei, ar fi cazul ca guvernul să respecte, totuşi, programul de guvernare şi să lase „planul”  pentru viitoarele discuţii de cafenea, când acestea se vor deschide.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş