Ecouri
lirice… despre Eminescu
Astfel, numărul din ianuarie (212) întâmpină cu un
onorant eseu semnat de Irina Petraș (președinta Filialei Cluj a Uniunii
Scriitorilor) despre „Eminescu, obsesia noomorfică”. De asemenea, aducând
omagiul cuvenit poetului la 171 de ani de la naștere, Săluc Horvat scrie cu
acribie despre rolul de „creator al limbajului poetic românesc modern” pe care
l-a avut Mihai Eminescu. Cronica Deliei Muntean, „De învățătură și de
petrecere”, este despre „Calendarul literaturii române pe 250 de ani” (două
volume, București, 2019) al lui Dan Grădinaru.
Greu de încadrat într-o zonă literară / științifică
(nefiind nici dicționar, nici istorie a literaturii române), lucrarea îmbină
informații din mai toate domeniile și epocile literaturii noastre cu „discursul
relaxat”, cu stilul subiectiv, adesea „cu umor, cu un dram de ironie, cu
prescurtări simpatice, cu emoticoane”, cu trimiteri și mesaje de pe facebook,
cu „inserții cancaniene” – arată exegeta. Daniela Sitar-Tăut pătrunde în
universul liric preponderent elegiac al lui Petru Istrate, comentând versurile
de factură clasicizantă din volumul bilingv „Ecouri lirice / Lyrical Echoes”
(Iași, 2019).
Noi
apariții editoriale
Rubrica „Vitrina” expune două apariții editoriale
recente: volumul „Scântei de suflet / Scintille dell’animo” de Lucia Ileana Pop
(ediție bilingvă româno-italiană, Milano, 2020) – recenzat de Carmen Dărăbuș
(„Între două culturi, poezia”); volumul de proză scurtă „Idiomela nababului” (Timișoara,
2020) al Dorinei Măgărin – la care face referire Daniel Luca în articolul
„Povești de dragoste, povești de viață”.
Pagina „Orfeu” găzduiește cu bucurie poeme inedite
oferite de cunoscutul poet Nicolae Dan Fruntelată. Despre „tema iubirii inaccesibile,
a imposibilei întâlniri astrale, abordate în cheia incestului și reprezentată
simbolic” scrie Ovidiu Pecican, analizând „Soarele și luna, un poem românesc
alegoric de curte”. Poetul Horia Bădescu relevă conexiunile dintre propria
gândire / viziune asupra poeziei și fascinantul univers al operei filosofului
Ștefan Lupașcu. Interpretările critice ale lui Constantin Cubleșan („Patologie
și poezie”) au în vedere poemele Sandrei Cibicenco din volumul „Salata de
cuvinte” (Bistrița, 2019). Ion Cristofor conturează portretul poetului și
publicistului George Vigdor, oprindu-se asupra volumului „Pastile metafizice”
(2020) – „un jurnal de meditații ale unui spirit sceptic”. Terezia Filip
prezintă idei și cărți noi, apărute la Editura "Proema", care „supun atenției
cititorului român o marcantă personalitate a lumii contemporane, Ahmed Abu
Al-Gheit, mai puțin cunoscut zonei noastre, dar de primă mărime în întreg
Orientul, nu doar prin cariera diplomatică și politică, ci și ca autor al
cărților inspirate din ea”. Este vorba de volumele „Martor la Război și Pace”
și „Mărturiile mele” (traduse de Dumitru Chican).
„Deseștiul
din cer”
Despre „Poezia lui Gheorghe Pârja sau Deseștiul din
cer” scrie cu pricepere Andrei Făt. Cornel Cotuțiu povestește cu farmec o
întamplare al cărei personaj este tânărul Radu Ulmeanu (aniversat luna aceasta
la împlinirea celor 75 de ani). Alte pagini de versuri semnează Otilia Țeposu
și Titu Dinuț. Cu încercări promițătoare în domeniul prozei, își face debutul
în paginile „Nordului Literar” elevul Raul Alexandru Mitruți cu un fragment din
romanul „Peripețiile lui William Barley”. Dana Heuberger impresionează cu un
alt text narativ, „Așteptând o tăcere”. Elena Liliana Popescu traduce versuri
de Rahim Karim Karimov. Parodistul Lucian Perța a reinterpretat în manieră
personală versurile Otiliei Țeposu. La „Raftul cu cărți” (autor: Raluca
Hășmășan) sunt prezentate volume de Viorica Pârja și de Alexandru Câțcăuan.
Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația sculptorului Ovidiu Maitec.
Profilul artistului este completat de un interviu realizat de Gheorghe Pârja,
în august 1985, cu ocazia primei ediții a taberei de sculptură în lemn de la
Sighetu Marmației. Lectură plăcută!
Raluca
Hășmășan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu