Aritmetica parlamentară

 
Un scor de 234 la 170 arată că în parlamentul României există o majoritate confortabilă. Dacă un buget atât de contestat a fost votat de 72% dintre parlamentari înseamnă că majoritatea parlamentară poate adopta ce proiecte de lege doreşte.

Desigur, au lipsit vreo 60 de voturi. Parlamentarii AUR anunţaseră că se vor abţine de la vot. Prin urmare voturile auriştilor se puteau adăuga voturilor împotriva. În acest caz diferenţa ar fi fost mult mai mică.Dacă AUR ar fi votat cu coaliţia de guvernare, PSD ar fi fost surclasat.

Aritmetica parlamentară arată ciudat în acest mandat. AUR a complicat lucrurilor. La fel cum înainte vreme a făcut-o Partidul România Mare, datorită căruia PSD a reuşit să guverneze între 2000 şi 2004, aşa cum PP-DD a reuşit să dezechilibreze raportul dintre partidele mari după alegerile din 2012.

Partidul lui Corneliu Vadim Tudor obţinuse la alegerile parlamentare din anul 2000 peste 20%, în timp ce partidul lui Dan Diaconescu în anul 2012 obţinuse 14%.

După opt ani apare o altă formaţiune politică, AUR, cu tentă pronunţat naţională, fără direcţie docrinară, care obţine 9% din voturi.

După dispariţie, voturile electoratului PRM au trecut spre PSD, în timp ce electoratul PP-DD s-a disipat. În orice caz, în momentul exploziei PP-DD, partidul care se plângea că i se fură electoratul era acelaşi PSD.

În cazul AUR lucrurile sunt destul de încurcate şi din punctul de vedere al orietării electoratului. Cele nouă procente au fost luate de peste tot, şi din stânga şi din dreapta, şi de la PSD şi de la PNL.

De aici s-ar putea trage concluzia că AUR este o nucă mai tare, mai greu de spart decât a fost partidul lui Dan Diaconescu. Se va recuge la aceaşi metodă? Vor fi pescuiţi parlamentarii AUR persoană cu persoană, aşa cum s-a întâmplat cu parlamentarii PP-DD?

Deocamdată, în ciuda scandalului cu senatoarea Şoşoacă, partidul condus de George Simion la votarea celei mai importante legi, a bugetului, a rămas în espectativă.

Nici cu ăia, nici cu ăilalţi nu este o strategie care poate dura foarte mult. Electoratul poate fi păcălit în campaniile electorale, dar odată terminate alegerile acelaşi electorat aşteaptă rezultate. De exemplu acum cea mai parte parte a alegătorilor AUR s-ar fi aşteptat  din partea parlamentarilor pe care i-au votat să voteze împotriva unui buget care nu prevede majorarea pensiile.

Dacă parlamentarii AUR nu au votat împotriva la legea bugetului înseamnă că în cazul unei moţiuni de cenzură vor proceda la fel. Politica lor este să aştepte patru îni în opoziţie pentru ca următoarele alegeri să le câştige şi să guvernze singuri. Este o naivitate.

Aritmetica parlamentară se modifică în funcţie de pretenţiile alegătorilor. Ultimele sondaje arată că PSD a crescut la 34%, PNL 25%, USR-PLUS 16%, în timp ce AUR a rămas la cât a avut, 9%. Acţiunile senatoarei-vulcan Şoşoacă nu a adus niciun procent în plus.

Creşterea în sondaje a PSD cu 4-5 procente după  doar  trei luni de opoziţie demonstrează că dorecţia de atac este apreciată de o anumită categorie de alegători.

De ce PNL şi USR-PLUS nu acumulează puncte? Este o întrebare la care liderii celor două partide trebuie să răspundă, să caute explicaţii. Prea ocupaţi cu lupta internă, sunt slabe speranţe ca în următoarea perioadă să se concentreze pe ce au de făcut. PNL se pregăteşte de congres, iar USR şi PLUS de fuziunea în urma căruia formaţiunea nu va avea o conducere biceală, ci un singur lider. Dan Barna sau Dacian Cioloş? Unul dintre ei trebuie să cedeze.

La PNL se pune aceeaşi problemă: Ludovic Orban sau Florin Cîţu? Depinde de preferinţele preşedintelui Klaus Iohannis, de poziţiile greilor din PNL, începând cu Rareş Bogdan, Ilie Bolojan, Emil Boc şi alţi lideri regionali.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş