Câte ceva despre haosul informaţional

 

Multe declaraţii, unele de la tribuna parlamentului, altele din faţa uşilor sediilor de partid, dar şi ştiri ciupite de pe reţelele de socializare folosite din plin de politicieni, împânzesc spaţiul public creând impresia unui talmeş-balmeş informaţional. Deşi se referă la chestiuni importante, puţine ştiri reuşesc să ocupe locul pe care-l merită. Creşterea pensiilor mici, impozitarea pensiilor mari, sunt probleme care privesc milioane de persoane, dar subiectul este întors pe toate părţile de ani de zile fără să se ia o decizie.

Majoritatea politicienilor, de la simplii parlamentari la şefii de partide, indiferent că se află la guvernare sau în opoziţie, indiferent de temă, vorbesc mai degrabă ca să se afle în treabă decât din dorinţa de a informa corect cetăţenii.   

Este suficient să deschizi un televizor, că dai peste grupuri de oameni care vorbesc, se ceartă, au opinii diferite, îşi laudă partidul din care fac parte, critică restul partidelor. Rostul presei este să facă o oarecare ordine în acest haos informaţional, să ierarhizeze ştirile astfel încât să-l ajute pe cititor să înţeleagă lumea din jur. Îşi îndeplineşte acest rol mass media? Majoritatea instituţiilor media preferă goana după senzaţional.

Din noianul de declaraţii politice, din grămada de ştiri, pe termen scurt trei probleme sunt cu adevărat importante: pandemia, legea bugetului care trebuie adoptată de parlament şi pensiile. Desigur, mai sunt şi alte urgenţe, dar asupra celor trei probleme mai sus enumerate, cele trei partide din coaliţia de guvernare au opinii diferite, ba chiar diametral opuse.

PNL şi PSD se află pe poziţii diferite privind pensiile şi alocaţiile, PNL invocă prioritatea investiţiilor. Marcel Ciolacu spune că până la 20 decembrie legea bugetului va ajunge în parlament, dar încă nu există nicio informaţie certă asupra modului în care va arăta bugetul.

Investiţii sau majorări de salarii, pensii şi alocaţii? Legea bugetului va clarifica definitiv problema pensiilor mici, a pensiilor speciale şi alocaţiilor?  Până şi USR va propune, la dezbaterea Legii bugetului, acordarea celei de a 13-a pensie.

  Cele două partide nu par să se înţeleagă nici în ceea ce priveşte abordarea pandemiei. În unele ţări vaccinarea este obligatorie. În România încă nu s-a luat nicio decizie. 

Un alt subiect major este legat de modificarea Constituţiei. Parlamentarii au avut inspiraţia de a marca împlinirea a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei.

A fost un bun prilej de a lansa o dezbatere publică privind forma de guvernământ: republică semi-prezidenţială sau republică parlamentară?

Analizând rezultatele alegerilor prezidenţiale se poate trage concluzia că majoritatea românilor au votat un candidat prezidenţial propus de dreapta. Cu excepţia lui Ion Iliescu, niciun candidat de stânga nu a reuşit să câştige alegerile de preşedinte.

  Asta înseamnă că PSD are tot interesul ca România să devină republică parlamentară. Sau măcar să se mai taie din prerogativele preşedintelui. Partidele care obţin de regulă un scor mai mic la alegerile parlamentare decât PSD sunt avantajate de actualul sistem. Klaus Iohannis, de exemplu, nu a ţinut cont de faptul că PNL a obţinut un scor mai mic decât PSD şi a desemnat un prim ministru liberal.

Partidele mai mici folosesc alegerile prezidenţiale pentru a-şi face propria campanie, iar în turul doi negociază susţinerea unui candidat.

Nici USR, nici AUR, aflate în opoziţie, nu par să fie interesate de modificarea sistemului actual de alegere a preşedintelui ţării, dar pe de altă parte, voturile partidelor mici pot decide alegerea preşedintelui de către parlament. Voturile acestor partide pot decide modificarea Constituţiei.

Foarte probabil discuţiile pe marginea modificării Constituţiei vor dura atâta timp cât va dura actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Un alt subiect important pentru partidele mici este alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene din două tururi. PSD şi PNL şi-au împărţit în bună parte judeţele şi localităţile şi le convin alegerile dintr-un singur tur.

Pe ansamblu, între PSD şi PNL există mai multe puncte de vedere divergente decât puncte de vedere comune. Prin urmare destrămarea actualei coaliţii de guvernare poate surveni în orice moment. Florin Cîţu nu pare deloc mulţumit, iar o serie de liberali sunt, de asemenea, împotriva oricărei forme de colaborare cu PSD. Ce va urma? Nu ştiu nici măcar liderii partidelor aflate la guvernare, cum nu ştie nici preşedintele Iohannis.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș