Încă din timpul
negocierilor pentru repartizarea fondurilor de redresare şi rezilienţă, România
şi-a pus toate speranţele în miliardele de la UE.
În primul rând şi-a arogat meritul de a
fi negociat bine preşedintele Klaus Iohannis. Se vorbea despre aproape o sută
de miliarde de euro care vor intra în ţară.
După ce preşedintele a primit toate
laudele pentru modul în care a ştiut negocia, poate pe drept cuvânt, a venit
rândul PNL să se laude cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Echipa câştigătoare a premierului Cîţu
şi-a făcut din PNRR farul călăuzitor, reproşându-i în acelaşi timp lui Ludovic
Orban că a negociat prost repartizarea ministerelor cedându-i USR-ului
Fondurile Europene.
USR PLUS nu a pierdut ocazia de a-şi
atribui meritul pentru proiectul prezentat la Bruxelles. Ministrul Cristian
Ghinea a devenit vedeta USR, spre necazul PNL. Unul dintre vectorii de imagine
ai PNL, Rareş Bogdan, a acordat miliardelor de euro de la UE o atenţie cu totul
specială.
În sfârşit, PNRR-ul a devenit o obsesie
naţională, centura de siguranţă care avea să salveze economia României.
Opoziţia, dimpotrivă, a văzut partea goală a paharului, insistând pe
împrumuturile incluse în Plan. PSD-ul s-a arătat nemulţumit şi de structura
PNRR, arătând că nu sunt alocate sume pentru agricultură, pentru sistemul de
irigaţii.
Mai mult de atât, social democraţii s-au plâns că PNRR-ul nu a fost făcut public,
că are capitole secretizate.
Nici după ce a ajuns la guvernare, PSD
nu se arată foarte entuziasmat de acest plan de redresare şi rezilienţă. A şi
propus să se renegocieze anumite capitole, provocând reacţia furibundă a lui
Florin Cîţu. Fostul prim ministru spune că nu mai poate fi schimbată nicio
virgulă din PNRR. Ceea ce a dat naştere unor suspiciuni că în PNRR ar fi fost
cuprinse anumite fonduri cu dedicaţie.
Toată neîncrederea, toate suspiciunile
ar trebui să dispară odată cu validarea Ordonanţei de Urgenţă prin care se
reglementeză mecanismul de atragere a fondurilor alocate prin PNRR. Această
ordonanţă a fost validată de guvernul Ciucă luni, 13 decembrie 2021. Să sperăm
că cifra 13 nu poartă ghinion. Nu doar guvernul, nu doar coaliţia PNL-PSD-UDMR vor
fi victimele ghinionului ce-l presupune numărul 13, ci întreaga ţară.
Dacă PNRR dă greş, aşa cum se întâmplă
cu fondurile europene, aşa cum s-a întâmplat cu autostrada Bechtel, în general
cu tot ce ţinea de Ministerul Marilor Proiecte inventat în timpul guvernului
Ponta. Însuşi ministrul marilor proiecte, Dan Şova, a ajuns în puşcărie.
Există o neîncredere justificată în bună
parte, în clasa politică. Opinia publică se bucură de o apreciere sacrosantă,
la fel ca poporul.
Dar dacă altcineva poartă marea vină de
a nu fi reuşit să facem nimic ca lumea în ţara asta? Dacă vina o poartă
instituţiile statului, aparatul bugetar supradimensionat, bine plătit? Dacă
instituţiile statului nu pot transpune în practică deciziile politice luate la
vârf?
O neîntreruptă dezbatere s-a purtat încă
din timpul lui Cuza Vodă despre necesitatea reformării administraţiei publice.
După 1918, pe întreaga perioadă interbelică, s-a discutat despre reformele ce
trebuie făcute în administraţie. După 1989 aceeaşi discuţie ţine până în zilele
noastre.
Marele scriitor Kafka are, în romanul
Procesul, câteva pagini definitorii despre omul de rând. Cetăţeanul care intră
în oraş, stă de vorbă cu portarul şi după cum se comportă acela cu el, omul
nostru este convins că portarul este conducătorul oraşului. Cam în aceeaşi
situaţie ne aflăm şi azi. Funcţionarul este adevăratul conducător. Dacă PNRR va
eşua, cu siguranţă mare parte din vină o vor purta funcţionarii care au răspuns
de acest mare proiect naţional, precum şi funcţionarii care au sarcina de a-l
transpune în practică.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu