De la iesle pan’ la cruce…cat amar cat suflet frant
Ce alean , ce mila dulce, Te-a putut din cer aduce pe pamant?
De la staul la Golgota numai zbucium si colind
Trist privea spre cruce bolta, muntii grei poneau revolta clocotind.
De pe fan pana la cuie, numai rani si vanatai
Ce cuvinte pot sa spuie cum plangeai pe-o cararuie pentru ai tai.
Din Egipt in Ghetsimani…numai plans si privegheri…
Crunt pandeau in drum dusmanii, pana n-au mai fost Betanii nicaieri.
De la iesle pan la mine cate lacrimi , cati martiri!
Unde voi gasi suspine Doamne , sa-ti aduc depline multumiri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu