La sfârșitul anului trecut diplomația română, considerată în decursul istoriei adesea de partea maghiară drept abilă, tactică, eficientă, s-a confruntat odată cu respingerea aderării la spațiul Schengen cu un eșec de proporții. Bucureștiul are o vină nu neapărat din cauza veto-ului austriac, ci din cauza evaluării greșite a situației. Președintele Klaus Iohannis, primul ministru Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, politicienii de frunte ai coaliției guvernamentale au prezentat timp de mai multe luni procesul ca fiind o poveste de succes, pentru ca ulterior, refuzul fără îndoială surprinzător al Vienei care s-a prevalat de valul de migranți, să înjosească la nivel maxim diplomația română.
Eșecul
de la Schengen a fost neplăcut pentru București chiar și din două motive. Pe de
o parte, ministrul de externe considerat drept inteligent și SRI care se bucură
de o mare putere, au fost la fel de surprinși de împotrivirea vocală a
guvernului popular vienez aflat înainte de alegeri față de aderarea la Schengen
a României și Bulgariei, la fel ca și cetățeanul de rând din România. Pe de
altă parte, referitor la problema aderării la spațiul fără controale la
frontiere, grupul lui Iohannis a aplicat în problema aderării diplomația
obișnuită și potrivită, fiind convins că prin atitudinea blândă, călâie în UE
care nu deranjează pe nimeni, va beneficia de premiul binemeritat. Mai ales în
umbra războiului din Ucraina. Însă nu s-a întâmplat așa, relateaza Magyar
Nemzet preluat de Rador.
„Noul
eșec al aderării la Schengen a zguduit din temelii politica externă română
docilă, care a adus în ultimii ani lui Klaus Iohannis doar decorații
occidentale, nu și rezultate.”
Lovitura neintrării în Schengen a
fost dureroasă și a dus PNL jos în sondaje!
Pentru
șeful de stat de origine săsească este deosebit de dureros că lovitura directă
a sosit din partea unui teritoriu german „frățesc”. Pe deasupra, după toate
semnele frustrația Schengenului va însoți ultima etapă a președinției lui
Iohannis, mai ales că în afara câtorva
afirmații optimiste nu mai există șanse reale pentru o aderare în acest
an, iar subiectul nu-i interesează din cale afară pe membrii influenți ai UE.
Partidul la putere, PNL, condus pe hârtie de premierul Nicolae Ciucă, dar
practic de președintele Iohannis, a înghițit singur eșecul, iar partenerii
social-democrați din coaliție au urmărit
evenimentele aproape ca niște „outsider”-i, devenind apoi susținătorii
apelurilor anti-austriece de boicot foarte populare venite din partea
cercurilor de întreprinzători și din partea AUR. Datorită și acestui fapt
sondajele recente arată că PSD devansează PNL cu 14%.
Nu este
străină de eșecul de la Schengen nici schimbarea precaută de ton a diplomației
de la București în privința problemei minorităților din Ucraina. La solicitarea
Bucureștiului va demara o serie de negocieri româno-ucrainene despre legea
ucraineană a minorităților reclamată și de România. În problema respectivă au
avut loc și negocieri la nivel de miniștri de externe și șefi de stat. Anterior
președintele PSD Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui ucrainean să intervină
pentru supervizarea recent adoptatei legi a minorităților naționale, lege care
limitează dreptul la învățământul în limba maternă pentru românii care trăiesc
în Ucraina. În urma unei inițiative comune ungaro-române, Comisia de
monitorizare a adunării generale a Consiliului European a decis în unanimitate
să solicite Comisiei de la Veneția să verifice dacă legea ucraineană a
protecției minorităților se află în armonie cu normele internaționale.
În
același timp Bucureștiul nu a legat abordarea mai pronunțată a subiectului de
năzuințele Kievului privind aderarea la UE, respectiv integrarea
euro-atlantică. România continuă să sprijine necondiționat obiectivele
ucrainene. Conducerea română este sensibil frustrată de lipsa unor rezultate în
problema anulării drepturilor în cazul românilor din Ucraina, iar potențialii
alegători consideră acest lucru drept un nou eșec, deoarece diplomația de la București este unul dintre
susținătorii cei mai vocali ai lui Zelenski din această zonă. Un moment
memorabil al politicii după modelul dur de la Washington, reprezentat de
Iohannis, a fost atunci când președintele român l-a obligat pe ministrul
apărării să demisioneze pe motiv că a vorbit într-un interviu despre eventuale
negocieri de pace. Vasile Dîncu a îndrăznit să afirme că în opinia sa este
nevoie de negocieri pentru a obține pacea în războiul din Ucraina, dar Kievul
nu poate negocia singur, deoarece politicienii ucraineni nu își pot asuma
pierderea de teritorii.
Un eșec personal mare a lui Klaus
Werner Iohannis
Potrivit
Constituției, șeful statului care răspunde de diplomație, Klaus Iohannis, își
va putea încheia în mai puțin de doi ani activitatea sa de două mandate fără să
poată prezenta niciun rezultat important de politică externă. În privința
aderării la Schengen există șanse tot mai puține până la sfârșitul anului 2024.
Nu este probabilă nici obținerea scutirii de viză americană meritată de
cetățenii români, ceea ce este de asemenea incomod pentru șeful statului, mai
ales că SUA poate considera practic România ca fiind teritoriul său, de
asemenea influența americană se manifestă fără piedici și în evoluția politicii
interne.
„Eșecul
personal al lui Iohannis este spectaculos și pentru că o parte din media a
încercat în ultimii ani să-l prezinte pe președinte, în pofida lipsei
rezultatelor, drept una dintre figurile importante ale diplomației europene și
euro-atlantice.”
În 2019,
în urma apariției unor speculații în câteva publicații externe, se vehiculau la
București știri, potrivit cărora președintele român ar putea fi succesorul lui
Donald Tusk în poziția de președinte al Consiliului Europei. Mai târziu
Iohannis începea să fie menționat drept
viitor ocupant al funcției de secretar general al NATO. Mediatizarea exagerată
a acestei știri a avut drept rezultat ca viitoarea decizie – care evident nu va
aduce cu sine succesul președintelui român – să distrugă în continuare imaginea
de politician extern cosmetizată fără motiv a președintelui sas de origine.
Analistul
român geopolitic cunoscut, Dan Dungaciu, a caracterizat într-un interviu
difuzat zilele trecute politica externă română din ultimii ani printr-o
comparație frapantă. După cum a formulat ironic la adresa poziției diplomației
bucureștene, România duce o diplomație de tip „chelner”…”cu ce vă putem
servi?”. Însă expertul a adăugat că în schimbul unei asemenea atitudini în
politica internațională te poți aștepta la un bacșiș maxim.
Sursa: NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu