Ion Cristofor – O istorie a literaturii de limbă română din Israel. Poezia

 

Poetul Ion Cristofor este un scriitor autentic, complex și comprehensiv, o voce distinctă a literaturii române contemporane. Recent a fost inclus în Top 20 cei mai citiți scriitori din România de către Societatea Academică a Cititorilor români. Pe bună dreptate Ion Cristofor este un scriitor recunoscut de marele public și un poet inegalabil și inefabil, alături de poeții clujeni Horia Bădescu și Marcel Mureșanu. De peste 20 de ani, Ion Cristofor s-a specializat irefutabil pe istoria literaturii în limba română din Țara Sfântă, De altfel, a și publicat acum câțiva ani trei volume cu titlul ”Scriitori din Țara Sfână” – care s-a dovedit un discurs călinescian, o interpretare inedită a literaturii române. Ion Cristofor, de care mă leagă o mare prietenie, consideră, la fel ca și subsemnatul, că patria română este limba și literatura română. Unde se scrie și creează literatură română este România literară. Dacă unii scriitori s-au specializat pe literatura română din Diaspora, Ion Cristofor a devenit un autentic istoric literar al scriitorilor evrei originari din România, care trăiesc în Israel și scriu în limba română. Așa cum în Spania se naște o pleiadă valoroasă de poeți româno-spanioli, despre care am scris, în Israel, încă din 1947, există o literatură română de calitate, despre care Ion Cristofor scrie cu dragoste și acribie. Prin Ion Cristofor am avut onoarea de a-l cunoaște pe regretatul Al. Mirodan, care publica excelenta revistă ”Minimum”, în care a văzut lumina tiparului poemul meu ”Struma”. Tot prin maestru Cristofor l-am cunoscut pe G. Mosari. În Israel mai apare cotidianul ”Viața noastră” a prietenului nostru comun Nando Mario Varga, care patronează astăzi cea mai cunoscută agenție de presă în limba română din Israel: AnimaNews. Ion Cristofor a publicat recent volumul întâi din ”O istorie a literaturii de limbă română din Israel”, tiparită la Editura Napoca Star în anul 2023. Cartea este o autentică introducere critică în literatura română din Israel, autorul reușind să creioneze în cuvinte potrivite panseuri literare exhaustive și complementare despre poeții evrei originari din România și care scriu în limba română. Descoperim valori și ierarhii estetice surprinzătoare și o mare dragoste de limba română care ne uimește și surprinde cititorul. În introducerea cărții, Ion Cristofor sublinază: „Cine examinează istoria culturală românească a secolului trecut va remarca, fără îndoială, numărul foarte mare de personalități evreiești afirmate în diverse domenii. Chiar dacă evreii se manifestă cu putere în viața spirituală încă din secolul al XIX-lea – prin personalități precum hâtrul Cilibi Moise sau erudiții Moses Gaster și C. Dobrogeanu- Gherea – abia în perioada interbelică intelectualii de origine evreiască încep să se impună masiv în cultura noastră. Fără să-și fi pierdut identitatea etnică, fără să se fi asimilat (cu unele excepții), după formarea statului național român evreii participă intens la democratizarea vieții sociale de la noi, la mișcările artistice de avangardă, la viața publicistică și editorială, în ciuda unor valuri de antisemitism ce se manifestă cu o anume periodicitate. Chiar dacă aserțiunile lui G. Călinescu referitoare la evrei, din monumentala sa Istorie, sunt simplificatoare și tributare momentului istoric prea puțin generos, notele sale despre „umanitarismul sincer” al evreilor, cu spiritul lor deschis spre noutate („informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, agitați de probleme”) se întemeiază pe câteva evidențe. O carte recentă, Scriitori evrei in cultura română (Editura Hassefer, București, 2020) semnată de reputatul Răzvan Voncu, pune în lumină contribuția excepțională a evreilor în domeniul literelor autohtone.”

Ion Cristofor a scris cu pasiune de documentarist, în acest adevărat compendiu, despre 54 de autori lirici, care au diverse profesii (filologi, cercetători, medici, avocați, ingineri, regizori, militari etc.). Dintre aceștia amintim pe Ion Pribeagu, A. Clain, M. Rudich, Sesto Pals, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Shaul Carmel, Sebastian Costin, Sandu David, Andrei Fischof, Maria Găitan-Mozes, Albert Goldenberg, Solo Har, Iulius Iancu, Radu Klapper, Tania Lovinescu, Riri Sylvia Manor, Silviu Sanie, Eran Sela, Benedict Solomon, Elena-Esther Tacciu, Zoltan Terner, Mircea Aristide, Octav Moscuna, Sadi Rudeanu. Dintre cei mai tineri sunt de reținut: Livia Abba, Emilia Ataba, Etgard Bitel, Delia Bodea Iacob, Luiza Carol, Adrian Grauenfels, Bianca Marcovici, Rely Schwartzberg, Vlad Solomon, Ion Știubea, George Vogdor, Dan Voinescu, Gabriela Baddour, Beatrice Bernath, Felix Carol, Andy Ceaușu, Iudit Coman, Madeleine Davidsohn, Mircea Gorun, Mioara Iarchi-Leon, Rabanit Debora Landman, Riri Sylvia Manor, Liana Maxy, Ada Negreanu, Ion Știubea, Yona Atlas, Lică Bluthal. În Israel se regăsește o „Asociație a Scriitorilor Israelieni de Limbă Română”, o „Uniune a Asociațiilor de Scriitori” (președinte Efraim Bauch), o „Casă a Scriitorului Român” la Tel Aviv. La Tel Aviv a funcționat cenaclul literar al soților Mariana și Solo Juster, editori ai revistei ”Punct”, iar revista ”Izvoare” a Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română este un reper de istorie literară română. La Haifa, excelentul publicist, Uly Friedberg Vălureanu, a editat un buletin de știri ”Bună dimineața, Israel!”, cu informații de calitate despre lumea evreo-românească din Țara Sfântă. Poetul Mircea Gorun a editat, sub egida Cercului Cultural Petah Tikva, o publicație trimestrială de cultură ”Pro și Contra”, în care a văzut lumina tiparului excelenți poeți evrei de limbă română. Pe coperta IV a volumului, Ion Cristofor deplânge faptul că scriitorii evrei de limbă română din Israel sunt puțini cunoscuți, deorece abia în ultimii ani fac obiectul ”unei cercetări sistematice”. Ion Cristofor, prin această carte ”intenționează să facă un mic pas în întâmpinarea acestor confrați ce aparțin de drept și literaturii noastre”. Cartea lui Ion Cristofor reprezintă o frescă literară ce surprinde intimist pleiada scriitorilor evreo-români care scriu excelent în limba română. Se observă la acești poeți o congruență culturală românească, un dor nestins de fiorul locurilor natale dar și de nostalgii reflexive, o simbioză plenară și sentimentală dintre Țara Sfântă și România. Includerea poeților evreo-români în istoria liricii românești este deja o paradigmă necesară bine evidențiată și analizată de poetul Ion Cristofor în acest prim volum de istorie literară a scriitorilor de limbă română din Israel. Cu o exigență critică nedisimulată, Ion Cristofor disecă curajos, în adevărate tablete critice, nașterea unei axiome literare de limbă română în Țara Sfântă. Cartea lui Ion Cristofor construiește din metafore poduri între poeții de limbă română, fie că trăiesc la Haifa, Tel Aviv sau la București și Cluj. Istoria lui Ion Cristofor este, pe lângă un document literar, și o provocare pentru ieșirea din provincialism și din granițele literare statale românești și a se realiza de către toți românii, că istoria literaturii române se scrie din mers în Diaspora sau în Țara Sfântă. De de fapt acolo unde se vorbește și scrie limba română este și patria noastră. Poezia română se citește și creează istorie literară în Israel.

 

Ionuț Țene