Pe 23 noiembrie, prietenul meu - dar și al tuturor celor care suportă (că nu e ușor!) mai întâi ironia fină și apoi parodia, a împlinit 7 anișori, dar de 10 ori! Eu m-am mai ”esprimat” de câteva ori despre ce înseamnă Lucian Perța ( tată, de familie, profesor, doctorand, director, editor, artizan... și încă multe altele!!) pentru literatura română contemporană, dar mai ales pentru parodia ei în care a excelat și excelează ... deie Domnul, cât de mult!
Aici, alături de câteva fotografii, unele făcute de autorul acestor însemnări, în exercițiul funcțiunii, pe strada copilăriei sale, în Sighet , la poarta casei de atunci (unde era o sobă mare, care avea un horn unde lega mama parodistului o sfară -șfara se mai păstrează încă!- cu motocei la capăt, de crăpau mâțele de necaz....)
Tot în același loc supraviețuiește încă, părul tomnatec, în care se urca autorul atâtor parodii minunate, când era supărat sau când medita la modalitatea de pătrundere a existențialismului la sate, ( de nu-l vor fi tăiat între timp, propritarii, neștiind ce hram poartă minunatul copac!), deși peisagiul s-a schimbat, locul fiind în apropierea unei șosele care, pe atunci nici măcar nu exista, câmpul fiind atunci populat cu diverse animale sau orătănii...
Dacă stăm un pic și medităm, ni-l putem închipui pe autorul celor 70 de ani de astăzi, ascultând vuietul vântului, și de ce nu, și al valurilor!
Textul pe care îl inserez aici a fost publicat în revista Festivalului Internațional de poezie de la Sighetu Marmatiei, ”Marmația Literară” - 2023.
DACĂ ȘI-L CITIȚI, N-O SĂ VĂ CĂIȚI....
LUCIAN PERȚA
70 de ani de viață, 50 de ani de parodie!
Fără Lucian Perţa – Vişeul de Sus ar fi doar un târguşor obosit în drumul către Cârlibaba, adormit pe malul drept al Vişeului,înainte ca acesta să se îmbrăţoşeze cu Vaserul cel repede curgător şi însoţit de mocăniţă, străbătând ţinuturi virgine în care mânaomului nu a pus încă piciorul. În cele peste două decenii în care a fostdirectorul Casei de cultură din oraş, la „Armoniile de primăvară” pecare le-a iniţiat şi diriguit cu prestanţă a sosit, an de an, o bună şi importantă parte a „flotilei” literare româneşti contemporane, din judeţ şi din ţară. Humoriştii, mai ales cei talentaţi, tari în epigrame şi făcând (ca)trenul să zbârnâie – au venit, de asemenea, „să zâmbească în prier” la fluierul său de arbitru. În perioada respectivă...răsună valea şi sună sirisaiele de voie bună, „de crapă mâţele jucându-se cu ele”, vorba povestitorului, hâtru şi dânsul. Lucian Perţa este unul din acei nebuni frumoşi ai marelor și micuțelor oraşe pe care-i invoca Fănuş într-unul din romanele sale, din această perspectivă Vişeul fiind o metropolă veritabilă. Nu a fost tabără de literatură pe Vaser sau la Ocoliş în care să nu dăm împreună o fugă prin pădurile patriei după fraţii Rigăi Crypto, însoţiţi adesea
şi de lapona Enigel. Există mărturii, există documente, există dovezi de necontestat!
Lucian Perţa este un poet redutabil, un parodist inegabil, un fin cititor şi creator de literatură, un prieten admirabil şi un tată de familie de exemplu, ştiut fiind că este tatăl poetului Cosmin Perţa din Bucureşti şi soţul Firuţei, care i-a dăruit, pe lângă cei doi băeţi – şi proprietatea din
Valea Vinului, unde vinul este o apă minerală cu gust plăcut, bună lângă o pălincă de mere din livada proprie.
La ora actuală, Lucian Perţa este, fără dubii, cel mai apreciat şi mai cunoscut parodist din ţară, numele său fiind cunoscut în mai toate redacţiile literare din ţară. Prin parodiile sale pline de sevă şi de umorrefulează şi defulează, fără dubii, spiritul unui poet subtil şi plin de substanţă, însă parodia este regina sa între regine, sensul existenţei sale.
Mă tem că Lucian Perţa gândeşte în parodii şi vede lumea ca pe o imensă sală de lecturi paralele – originalul şi parodia. A publicat un număr impresionant de parodii in paginile multor reviste literare, centrale sau județene (Luceafărul, Poesis, Convorbiri Literare, Caiete Silvane, Nord Literar, etc, etc.) care au făcut apoi subiectul unor cărți de parodie. A câștigat premiile cele mai importante la cele mai cunoscute Festivaluri de parodie și umor din țară, el însuși organizator, decenii intregi, al cunoscutelor Festivaluri naționale de la Vișeu de Sus ”Armonii literare” și ”Zâmbete în prier”
După ce i-a paro-diat pe aproape toţi poeţii maramureşeni în „Groapa cu (a)muze”,
Lucian Perţa a scos o excepţională carte de parodii intitulată „Vizita de dimineaţă – O panaramă a poeziei româneşti de la origini până în prezent”, Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2011, unde parodiază cu talent, cu pasiune, cu umor, cu respect, cu evlavie, cu dragoste, cu mucalismicitate, câteva sute de poeţi români, de la Dosoftei, Miron Costin, Ienăchiţă Văcărescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, până la poeţii contemporani din generaţia douămiistă, zeflemistă, sexistă şi jemanfişistă. O incursiune plină de savoare şi de umor, mustind de talent şi inteligenţă, o întreprindere pe cont propriu la care nu se poate înhăma oricine, o carte de zile mari şi de sărbătoare a literaturii române şi pentru literatura română.
„De nu ştii ce-i prozodia,
Cum să-ţi iasă poezia?”
Pentru cei 70 de ani care au trecut ca apa Vaserului la inundaţii, sănătate şi cărţi frumoase pe mai departe, Lucian Perța! La mulți ani!
NICOLAE SCHEIANU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu