Nu ne place matematica. Nici atunci când doare, când arde la deget?

Nu mai e mult până la alegerile noastre şi au început pregătirile. De fiecare dată, am avut o mare nedumerire pe care am ţinut-o pentru noi. Până acum. De ce trebuie să ne minţim, pe cine ajută? Mai ales că matematica, draga de ea, pe cât de urâtă o fi, vine în sprijinul logicii. Să ne explicăm, citând sursele oficiale. Apoi calculăm împreună, da?

Autoritatea Electorală Permanentă ne anunţă că suntem/avem 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral pe 31 octombrie. Cu 8622 mai mulţi ca luna trecută, cei ce au devenit majori probabil. Datele provin de la primari, Direcţia pentru evidenţa persoanelor şi Direcţia generală de paşapoarte. Din totalul de alegători, 18.011.923 au domiciliu sau reşedinţa în ţară, 990.989 au domiciliul în străinătate. Bun! Oficial, da? Tot aşa se vor tipări şi buletinele de vot, după cifrele de mai sus. Dar să luăm şi alte surse oficiale. O.N.U. spune că populaţia curentă a României, la data de 1 noiembrie 2024, este de 18.979.119 locuitori. Sunt date oferite de Worldometer pe baza cifrelor Naţiunilor Unite. Luăm şi alte surse, da? Institutul Naţional de Statistică spune că, la 1 ianuarie 2024, România avea 3.796 milioane de copii până în 17 ani. Fără drept de vot adică. Hai să zicem că din ei unii or fi făcut 18 ani între timp, evident. În 2023, ca ultima cifră fluturată în presă, România avea 23.500 de deţinuţi. Din ei, unii fără drept de vot, pentru că legea spune aşa: „Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

Acum întrebăm. Câţi suntem în ţară, câţi urmează să votăm? Luând cifra oficială de 19 milioane („La 1 ianuarie 2024, populaţia rezidentă a fost de 19.064.409 persoane, în creştere cu 9.900 persoane faţă de 1 ianuarie 2023”), din care scădem cei 3,7 milioane de copii, ba ne prefacem că uităm de puşcăriaşii fără drept şi de cei cu boli psihice, în contul tinerilor ce au devenit majori, am avea 15,2 milioane de români ce ar trebui să voteze. Nu 19 milioane. Apoi, ar trebui să luăm, cu foarte mare suspiciune, de bună, cifra de 990.989 români cu domiciliu în străinătate…că vorba aia… e nerealistă. Doar în Italia aveam 1,5 milioane, la fel în Spania. Ne-o spune „oficial un oficial”. „Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, a spus că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupţia, calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia”. Deci ce facem aici? Alba-nea­gra cu români? Ne întrebăm cu îngrijorare de ce.

Din păcate, una din suspiciuni şi variante ne-o dă Mama Rusia. Care a contestat şi a considerat ilegitime alegerile din Republica Moldova. Că Maia ar fi fost aleasă în fals, cu ajutorul diasporei. Dar să vedem argumentele. Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei zice că pentru diaspora moldovenească din Rusia, de 500.000 de oameni, au fost deschise doar două secţii de votare, în timp ce pentru alţi 500.000 de moldoveni din lume, din Europa şi America de Nord, s-au deschis peste 200 de secţii de votare plus vot prin corespondenţă. Ce omite să spună personajul e că numărul de moldoveni din Rusia a scăzut drastic, spre 200.000 spune realitatea.md, alte cifre vorbesc de 76.000 de moldoveni în Rusia. Dar cifra reală ne-o dau datele oficiale de la alegerile anterioare, din 2020, când în Rusia fuseseră 17 secţii de votare pentru Moldova şi au votat… 85.000 de persoane! Cam mare diferenţa de la 500.000 la 85.000. Cam ca la noi.

Baiul cel mare e că, lăsând deoparte conspiraţiile şi supoziţiile, nu înţelegem sincer de ce cifrele acestea umflate. Pe cine ajută, pe cine încurcă. Drept pentru care vom reveni.

 

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului