Timpul trece precum trenul prin gara. Eu unul, ca si majoritatea prietenilor si apropiatilor mei, mi-am trait jumatate din viata. Fara sa stim ce se va intampla in viitor. In mare, lumea in care traim sufera de singuratate. Stim ca omul este trecator si strain pe pământ, ca nu va lua cu sine nici palate, nici aur, nici ceea ce a facut cu propriile maini, oricat de frumoase ar fi acestea. El va lua dincolo doar starea sufleteasca sau pacea pe care a creat-o înlauntrul sau. Daca înlăuntru ai întuneric si iritare, daca in tine clocotesc otravurile urii si josniciei, atunci sufletul tau se va duce in intuneric. Dar daca, trecand peste lenevie si inclinarea spre pacat, vom alunga din noi zilnic demonul mandriei, al lacomiei, cinismului, iubirii de stapanire sau desertaciunii, daca vom aduna in hambarele noastre interioare graul curat al milei, generozitatii, bunatatii si iubirii fratesti, la sfarsitul calatoriei pamantesti vom avea inlauntrul o gradina inflorita, in care vom trai vesnic….
Fericirea pamantească, omenească, nu este decat o
fantoma…o iluzie ! Aceasta este posibila doar atunci cand inimile se unesc in
Iubirea Dumnezeiasca. Atunci cand sufletele se adapa de Lumina din acelasi
potir, iar sentimentele au acelasi izvor. Sufletul meu se afunda adesea in
negura si mintea imi zboara in noapte. Uneori mi se clatina pamantul de sub
picioare, ma cutremur si ma tem sa nu alunec in prapastia nenorocirilor. Inima
se indeparteaza de bucurie si se umple de lacrimi. Ochii nu mai zaresc lumina
si gura bea din apa tulbure a indoielilor. Privesc la lumea din jurul meu…la
Romania mea draga…o colonie anonima ! Ne-am indepartat si continuam sa ne indepartam
cu pasi repezi de Credinta. Am pierdut cararea…Credintei. Noi nu stim ce este
Credinta…noi trebuie asa cum a spus Iisus, sa ne nastem din nou, din launtru si
sa devenim mai buni, mai intelepti, mai iertatori. Omul modern este psihopat,
nevrotic, agresiv, dependent de lucruri rele. Azi vorbim doar de civilizate…de
civilizatia moderna. Civilizatia si progresul sunt o sabie cu doua taisuri…pe
de-o parte il ajuta pe om, dar pe de alta parte il dezumanizează! Dictatura
actuala are la baza gandirea materialist-atee, lipsa constiintei si a
moralitatii. Nu mai avem mandrie, respect reciproc si demnitate. Avem in schim
tradare si tradatori. Pentru ca tradarea vine din ratacire, invidie, egoism,
intunecarea mintii si a sufletului. Acum a intrat o boala in lume…spiritual
omul este debil inlauntrul lui, in sufletul lui.
Ma trezesc aproape in fiecare dimineata cu gandul ca
voi merge si-l voi trezi pe fiul meu, ii voi pregati micul dejun, dupa care vom
bea un ceai impreuna si vom discuta de-ale noastre…barbatesti. Pe urma vom iesi
amandoi in racoarea diminetii si vom merge pret de cateva minute pana la
scoala…ca sa-i simt caldura sufletului. Ma voi uita apoi cum el, un adolescent
firav si sensibil asemenea unui lujer, privind inapoi, va urca treptele
scolii…treptele vietii. In dreptul usi se va opri si imi va face cu mana…Ca la
despartire. M-am dezvatat sa traiesc in prezent. Intreaga mea viata s-a oprit
si s-a intors indarat. Eu merg inainte desigur, dar merg cu spatele, pentru ca
mersul fiintei mele este indreptat spre trecut, unde toti sunt veseli, fericiti
si vii !
Si mai este ceva…frica ! Frica este cea care
guvernează lumea…mai ales cea de azi. Frica care vine de la necuratu ! Drept
antidot, avem printre altele si invataturile lui vladica Vasile…a Episcopului
Marturisitor rus Vasile Rodzeanko…
– sa nu ne temem cand necazul ne va lovi pe
neasteptate si durerea va veni in inima, pentru ca acestea sunt cheia care
deschide portile Imparatiei Bucuriei celei Adevarate.
– sa nu ne temem de durere, pentru ca durerea este
semnul unui suflet viu, care curata inima de orice mizerie si rugina.
– sa nu ne temem de singuratate si parasire, pentru
ca in astfel de clipe ingerii coboara din Ceruri si se ating de sufletul tau ca
sa te împărtasesti in lumea de Sus.
– sa nu ne temem de saracie si de nevoi, pentru ca
sufletul tau va incepe atunci sa adune bogatie launtrica.
– sa nu ne temem de rautate si de jignirile celor
din jur. Considera-le indreptate spre neajunsurile si pacatele tale!
– sa nu ne temem de moarte, pentru ca indiferent de
cat de chinuitoare ar fi, aceasta este doar un moment, in comparatie cu
vesnicia.
Viata noastra este acolo unde este si dragostea
noastra. Acolo unde este rautate, minciuna si intuneric nu poate fi viata. Sa
ținem minte ca Adevarul in lume este intotdeauna rastignit si ca nu este alta
cale spre Inviere, decat cea care trece prin Golgota !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu