de Gheorghe Pârja
Vremuri agitate! Alegeri, culegeri și reculegeri.
Țara este împărțită în vectori politici. Care cu care își caută cărare. Și din
câți au fost pe liste au rămas doar doi. Care vor să locuiască la Cotroceni.
Unul dintre ei. Pe acest fond trepidant a apărut, ca un semn al unirii
spirituale cu sediul în Maramureș, revista de cultură Nord Literar, luna
aprilie, în al 23-lea an al vieții sale. În condiții de mică bejenie din
pricina sediului Palatului Administrativ, care se renovează. Și alte zvonuri
legate de identitatea publicației. Comasări, alegeri și culegeri. Numărul pe
luna aprilie a apărut cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș
și sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Dârză în privința valorii.
Dar să vă răsfoiesc numărul. Poemul lunii este
semnat de Gheorghe Pârja. Criticul literar Irina Petraș continuă serialul
Răspunsuri și răspunderi (XX), stabilind acordul fin al lumii cu literatura.
Eseistul Ion Papuc evocă personalitatea artistului plastic Anastase Damian
(1899-1977), de origine macedoneană, care a ilustrat mișcarea plastică
băimăreană, fiind înmormântat în cimitirul de pe Dealul Florilor.
Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre Jurnalul
de lectură al lui Radu Vancu, cel care vorbește despre puterea magică a
cărților. Criticul literar Delia Muntean ne aduce în atenție cea de-a șasea
carte de poeme a lui Gheorghe Mihai Bârlea „Doar împreună. Alte sigilii”, în
care regăsim împăcarea omenescului din noi cu marginile dinăuntru și cu
hotarele din afară, timpul viețuirii, timpul gândirii.
Clujeanul Constantin Cubleșan scrie despre cartea de
poeme a lui Remus-Valeriu Giorgioni. Daniela Sitar-Tăut scrie despre cartea de
poeme a Loredanei A. Știrbu. La rubrica Orfeu, cea dedicată poeților
consacrați, publică un grupaj de poeme poetul Leo Butnaru, din Chișinău.
Alături, parodia lui Lucian Perța. Istoricul Ovidiu Pecican continuă
comentariile despre celebrul pretendent valah la curțile Europei. Este vorba
despre domnitorul Petru Cercel. Gheorghe Pârja continuă serialul despre
scriitorii din Cernăuți, teritoriu atins de geniul lui Eminescu. În acest număr
face portretul intelectual al scriitorului Vasile Levițchi, o figură
emblematică a Bucovinei de Nord. S-a implicat cu fervoare în istorie, în
cauzele sociale ale timpului nostru.
Stop! Emoție personală. Criticul literar Irina
Petraș, scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, scriitorul și diplomatul Horia Bădescu
mi-au adresat frumoase cuvinte aniversare. Cu mulțumiri! Că suflă vânt pe sub
pământ, vă mulțumesc de cuvânt! Elena Veronica Vancea ne oferă o pagină despre
Muzeul memorial Vida Gheza, aflat în inima orașului medieval, în centrul
istoric al municipiului Baia Mare. De altfel, acest număr este ilustrat cu
lucrări ale marelui sculptor. Istoricul literar Mircea Popa face un portret
aniversar scriitorului ieșean Cassian Maria Spiridon, la a 75-a aniversare. Dan
Anghelescu ne prezintă considerații despre romanul Blocada, de Pavel Chihaia.
Dana Buzura-Gagniuc scrie despre cartea pictoriței Mihaela Ganța, în care
descoperim autobiograficul din scrisori netimbrate.
Colega Raluca Hășmășan scrie despre cartea de poeme
semnată de Ștefan Cămărașu, poetul din sud, care a înfrumusețat lirica
Nordului. Cu fiecare cronică, Raluca își șlefuiește uneltele critice. Poetul
Flaviu Mihali, care acum face parte din colectivul de redacție al revistei,
ascultă cu pricepere asurzitoarele tăceri ale lui Vasile Latiș. Drum bun spre
critică, poete! Alexandru Buican scrie despre propria carte despre Bacovia.
Daniela Sitar-Tăut remarcă debutul unui germanist maramureșean, Alexandru
Sabou. O pagină de poeme semnate de Dan Rotaru, George Nicoară și Ion
Pițoiu-Dragomir. Proza aparține lui Dan Marius Cosma. Un studiu comparativ
despre cunoaștere în două romane ale lui Marin Preda și Milan Kundera publică
Aurelian Alin Vasile.
Distinsul poet și traducător Valeriu Stancu și
doamna lui Mariana prezintă și traduc din opera poetului rus Evgeny Bunimovich.
Din nou spun cu regret că revista poate fi cumpărată doar de la chioșcul de
ziare din fața complexului Maramureș, din Baia Mare. Cine salvează presa
scrisă? Că ziariștii o scriu, tiparnița ne-o oferă, dar marea piedică este
difuzarea. Poșta Română nu prea face abonamente, mai ales pe sate. Eu scriu, eu
aud!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu