Am intrat în posesia revistei de cultură şi educaţie „Roma”,
numerele 1-6, anul I-II, septembrie 2020-2021, Baia Sprie, editată de editura
„Cetatea Romei”, redactor şef dr. Nicoară Mihali. Colectivul de redacţie
cuprinde nu mai puţin de 20 de redactori, dintre care amintim pe: dr. Ioan
Chirilă, dr. Ion Zainea, dr. Ignazio Buttiitta, directori oficiali pe dr.
Nicoară Mihali şi Mihai Ofimiaş, sponsor oficial Călin Tuns iar colaboratori un
număr de 9 primari maramureşeni şi 17 directori de şcoală.
Revista, atipică, cuprinde un număr de 10 editoriale,
printre care şi cel intitulat „Colofon” în care fondatorul revistei Nicoară
Mihali se explică cititorilor: „Revista va publica pagini de istorie şi
literatură, portrete de dascăli, dar mai ales poveşti dintre maieştri şi
învăţăcei, până ce vom pune lumii, din nou stâlpii sănătoşi din marmură să
dureze, să reziste în timp. Să nu fie distruşi de sabia ignoranţilor, să nu fie
distruşi de ipocrizia guvernelor, să nu fie distruşi de carieriştii politici.
Să nu fie distruşi de pandemiile lumii. ROMA, scrisă şi de la stânga la
dreapta, să amintească generaţiilor viitoare că am căutat grandoarea,
monumentalul, măreţia şi mai puţin desfrâul lumii vulgare”.
Următorul capitol este dedicat Poetului Naţional şi se
intitulează simplu „Eminescu”. Apar cu studii, eseuri, consemnări, istorie
literară, poezii: Nicolae Danciu Petniceanu, Lazăr Năsui, Constanţa de Dunca-Schiau,
Nicoară Mihali, Lupu Petrovan, Mircea Crişan, Dorel Todea, Victor Ştir,
Cristina Şulţ, Ioan Chirilă.
Secţiunea „Scrisori” în cele 58 de pagini fac referire la
scrisorile lui Vincent Van Gogh, la scrisorile lui Eugen Lovinescu (Otilia
Chindriş), la scrisorile de dragoste semnate iubitelor de către Charles Darwin,
Jean-Paul Sartre, Honore de Balzac şi alte corespondenţe celebre, printre care
şi cea dintre Pamfil Şeicaru şi Mihail Sadoveanu.
Secţiunea „Istorie” cuprinde materiale de o inestimabilă
valoare începând cu „Grupul de partizani ŢIBLEŞUL” (Claudiu Nedea), continuând
cu „Reconstituirea luptei anticomuniste în Maramureş” şi terminând cu articolul
semnat de Maria Diana Popescu „Pentru Trump nu-i decât un prostănac!” cu
referire la ultimii doi preşedinţi ai României şi inutilitatea scutului de la
Deveselu!
Rubrica „Învăţământ” cuprinde următoarele materiale:
„Învăţătorii mehedinţeni în Primul Război Mondial (prof. dr. Cristina Şulţ);
„Concursul Revistelor Şcolare” (dr. Nicoară Mihali), „Elita ştiinţei şi a
învăţământului economic clujean interbelic (Ion Zainea) şi „Situaţia şcolară în
Borşa, în anul 1912 (Lazăr Năsui).
Cu „Proză” apar Constanţa Dunca, un fragment din romanul
„Elena” şi Radu Titircă – 2084.
Secţiunea „Studii literare”, întinsă pe un număr de 107
pagini, are articole semnate de către: Ana Mihaela Pop, Ramona Buhai, Maria
Mirela Hriţu, Adelina Emilia Mihali, Manuela Pintea, Pamfil Bilţiu, Maria
Bilţiu, Ancuţa-Ramona Sabo, Laura Diana Şerban, Vasile Mârza, Valentina
Gabriela Todoran, Ioan Dorel Todea şi Gheorghe Sas.
Rubrica „Cenaclu” are în componenţă trei materiale:
„Generaţia 90” (Walter Ubelhart); „Walter Ubelhart” (Vasile Iuga) şi
„Scriitorul Nicoară Mihali s-a înhămat aproape singur la un proiect necesar şi
îndrăzneţ –Şcoala Maramureşeană” (Gelu Dragoş).
Capitolul „Psihologie” cuprinde materiale despre
inteligenţele multiple, despre importanţa lecturii la elevi şi jocurile cu
caracter recreativ şi tehnici de animaţie a grupului, sub semnătura Florentinei
Baciu, Florica Mihali şi Ana Dragoş.
Rubrica „Teatru” generoasă, are materiale şi piese de teatru
(fragmente) susţinute de către: Nadia Aurelia Roman, Mircea Crişan, Manuela
Pintea, Cristina Rusiecki, Maria Meze, Titus Dunka şi un interviu cu Marcel
Ţop.
Despre „Opera Vox” scrie Ionică Vrăjmaş, din care citez: „În
baza legii 350/2005, Opera Vox şi Primăria Cluj-Napoca, au demarat proiectul
Opera Vox, proiect care va include cele mai mari manifestări culturale ale
anului(...). Toate spectacolele noastre cuprind orchestră, cor, ansamblu de
balet, solişti, regizori, dirijori, personal de scenă, toţi la un nivel ridicat
profesional”.
Capitolul „Carte” cuprinde un număr de 68 de pagini iar
dintre titlurile interesante amintim „Apologia iubirii conjugale (Ioan Ţiplea);
„Păsările dragostei” (Alina Cotoz); „Pavel Gătăianţu – un soldat fără patrie”
(dr. Delia Muntean); „Cronica unei cărţi. Lucăceşti. File de istorie” (Virginia
Paraschiv); „Veniţi cu mine sau aprind satul” (Mircea Crişan); „Radiografia
unei Reviste istorice, prin care ne-am mărturisit europeni”(pr. Constantin
Necula).
Secţiunea „Film documentar” este adusă în atenţia
cititorilor de către Raluca Iulia Bancoş, Eva Sîrbu şi Ecaterina Oproiu.
Interesantă este şi rubrica „Interviuri” unde Laura Muşat
realizează un interviu cu Dumitru Budrală, directorul ASTRA FF iar Natalia
Forvald îi ia un interviu pentru Maramureş TV scriitorului Nicoară Mihali şi
concluzionează că „Şcoala maramureşeană a murit”!
Secţiunea „Reportaje” cuprinde materiale semnate de dr.
Nicoară Mihali, Liliana Dancu, Ştefana Boga, dr. Monica Pop şi Radu Titircă din
Bucureşti.
În fine, ultima rubrică se numeşte „In memoriam” şi este
dedicată „scribului din Banat” Nicolae Danciu Petniceanu şi „cantautorului”
Adrian Pop, despre care Nicoară Mihali spune: „Era un boem. Îi plăcea vinul
bun, nu stătea la taclale. Era educat, citise mult din literatura universală.
Îmi citea versurile cu intonaţie în limba franceză din câteva volume traduse.
Era un om care merita să pleci cu el într-o călătorie. Intra în biserici şi
mănăstiri. Sub ochelari el părea un mistic”.
Aşadar, dr. Nicoară Mihali, un iubitor şi făuritor de
reviste, înfiinţează încă una, „ROMAAMOR” cu un repertoriu bogat, o mică
enciclopedie dacă vreţi, (cele două volume cuprind 650 de pagini, format A4) şi
se dovedeşte un intelectual rasat al Maramureşului şi doritor de a cunoaşte
istoria acestui ţinut şi românii din diaspora (din Italia, în special), fiindcă
aşa cum a spus-o: „Maramureşul s-a impus să ne facă unici în lume prin multe
elemente, prin biserici, prin porţi, prin portul popular, prin dansuri, prin
obiceiuri,dar toate acestea sunt completate magistral de imaginea unor cruci
prin care oamenii ştiu să râdă de moarte, cred în nemurirea sufletului şi aşteaptă, în fiecare an,
Învierea lui Iisus şi viitoarea Judecată care să le aducă Mântuirea”.
Îndrăznesc să spun şi prin această revistă de excepţie! Dacă n-ai reuşit cu
„Şcoala maramureşeană” să ajungi la numărul 100, sper să-ţi împlineşti acest
deziderat cu ...”ROMAAMOR”! Succes!
Prof. Gelu DRAGOŞ
