Dacă nu suntem în stare să ne alegem nici măcar un logo
serios pentru un eveniment important, cum e aniversarea Centenarului Unirii,
înseamnă că ocupăm degeaba un loc pe harta lumii, ca țară.
N-am stat de demult în față
cu atâta superficialitate, prostie și
acceptarea fără raționament a unor
baliverne, cum am observat de când am descoperit neregulile din logo-ul pentru
Centenar, culorile de la cifra 1 inversate și
asemănarea cu emblema unei firme indiene.
Chiar ne-am chiuretat de repere, de simțul măsurii, de capacitatea de-a discerne
adevărul de falsitate, creația
originală de prostia și furtișagul livrat ca produs artistic inedit.
Pe bune, și mă doare
teribil, mă întreb dacă mai merită să scriu într-o țară năpădită de spălați
pe creier, care, oricum, nu mai pricep nici măcar sensul unui articol de presă,
nicidecum al unui poem sau al unei povestiri.
Nu ne respectăm pe noi înșine,
e bine oricum, mergem înainte, burțile
să fie rotunjite, să putem râgâi și să
tragem bășini. Și ne mai mirăm că nu ne respectă străinii, că ni se pișă în cap, precum ambasadorii acreditați la București,
care se amestecă în mod nerușinat în
politica internă a României. Ar fi greșit,
pentru interesele lor, să procedeze altfel, cu interlocutori de soiul nostru.
Păcat de eroii care s-au jertfit pentru asemenea stârpituri
de urmași.
Nici măcar de compătimit nu suntem, ne-am idiotizat cu
mâinile noastre. Și cred că procesul
este ireversibil.
Nu merităm nici milă, numai o scârbă lungă, cât sforăitul
intelectului în care am intrat.
Autor: Alexandru
Petria
Sursa: Alexandru
Petria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu