de Mircea DIUDEA
Când vii la Florența, ești copleșit
de grandoarea artelor vizuale, pictură, sculptură, de rezonanța numelor acelor titani...
care s-au înălțat mai presus de timp, în eternul valorilor spiritului uman... spațiul
3D (euclidian) este comprimat la maximum între verticalele zidurilor catedralei
Santa Maria del Fiore, turnul clopotului și Battistero...
iar timpul rămâne nemișcat în marmora ori bronzul statuilor, în culorile frescelor renascentiste...
Renașterea (Rinascita,
La Renaissance) reprezintă spiritul, activitățile și timpul revigorării artei, literaturii,
învățământului și științelor în Europa secolelor 14-17, ce marchează tranziția de
la Evul Mediu la Epoca Modernă. Renașterea culturală, începută în Italia
(Florența având o contribuție deosebită), s-a bazat pe redescoperirea moștenirii
culturale a Greciei și Romei antice. În timpul Renașterii a fost descoperită America;
timpurile moderne își au originea în Renaștere. Lista figurilor celebre ale Renașterii
include (în ordine cronologică):
Donatello (Donato di Niccolò di Betto Bardi, 1386-1466),
sculptor și pictor italian, primul și cel mai strălucit
sculptor din zorii Renașterii; cel mai mare sculptor florentin înainte de Michelangelo.
Botticelli (Sandro, 1445-1510), pictor italian, unul din cei mai mari
reprezentanți ai Renașterii italiene.
Leonardo da Vinci
(1452-1519), om de știință, inginer,
sculptor, pictor, architect, anatomist, cartograf. A fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene
din perioada de apogeu a acesteia.
Copernicus (Nicolaus, 1473-1543), matematician
și astronom polonez (Mikołaj Kopernik); a formulat un model heliocentric al universului
(De revolutionibus orbium coelestium), independent de al lui Aristarch din Samos,
emis cu 18 secole mai înainte.
Michelangelo (Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni, 1475-1564), sculptor
italian, pictor, arhitect, și poet al Renașterii, născut în Republica Florența,
care a exercitat o inegalabilă influență asupra dezvoltării artelor în lumea vestică.
Raphael (Raffaello
Sanzio da Urbino, 1483-1520), pictor și arhitect italian; împreună cu Michelangelo și Leonardo da Vinci, formează tradiționala
trinitate a perioadei clasice a Renașterii.
Titian (Tiziano Vecellio, 1488-1576), pictor italian, cel mai
de seamă reprezentant al Școlii Venețiene.
Olahus (Nicolaus, 1493-1568), umanist transilvănean de faimă europeană,
de origine română, care în lucrarea sa Hungaria (1536), este primul care susţine
autohtonia și unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor din Transilvania,
Moldova și Țara Românească.
Shakespeare (William, 1564-1616), scriitor de teatru, actor și poet englez,
adesea numit poetul național englez; operele lui fiind cunoscute în întreaga lume.
Galileo (Galilei, 1564–1642), matematician și astronom italian. Galileo
este figura centrală în tranziția de la filosofia naturală la știința modernă. A
inventat telescopul, cu care a descoperit cele patru luni ale lui Jupiter (Io, Europa,
Ganymede și Callisto) ori inelele lui Saturn. Galileo a susținut teoria lui Copernic,
deși a făcut pe placul Inchiziției („e pur si muove” – adăugat pentru posteritate).
Completarea venea tot din Torun
(orașul lui Copernic): Popławski (Nikodem Janusz, născut în 1975) fizician polonez, cunoscut pentru ipoteza
că găurile negre ar fi porți spre alte universuri...
... urmând
ideile lui Olahus, ale Școlii Ardelene, promotoare a latinității limbii române și
a originii comune, a italienilor și românilor, badea Cârțan (1849-1911) a ajuns, mergând pe jos, la Roma (1896), italienii găsind
pe dacul coborâtor de pe Columna lui Traian adormit la baza ei...
... parafrazând,
un alt roman, contemporan al proteomicului uman, a fost atras de magnetismul Florenței
(al Renașterii)... construind un altfel de monument – al cunoașterii de înaltă clasă!...
Claudiu Supuran, născut
în Baia Mare, profesor de chimie farmaceutică la Universitatea din Florența, la 55 ani, este cel mai
citat chimist român din toate timpurile (61.173 de citări!) și unul din primii 1.000 de cercetători din lumea
întreagă cu indicele Hirsh peste 100 (H(Supuran) = 122, 1 Dec. 2017)!... a publicat
peste 1.300 de articole în jurnale științifice internaționale, 72 de capitole de
carte, 21 patente de invenție și cinci cărți. Indicele Hirsch spune că
n-articole au fost citate de cel puțin n-ori.
Studiază domenii
de vârf ale chimiei medicale, metaloenzime, în primul rînd anhidraza carbonică,
sulfonamidele, chimia heterociclurilor, medicamente antivirale și antitumorale,
derivați ai aminoacizilor, relațiile cantitative structură-activitate (QSAR) și
în general Drug-designul (proiectarea rațională a medicamentelor).
În dimensiunea
editorială, Claudiu Supuran activează ca editor-șef la: Expert Opinion on Therapeutic Patents, Journal of Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry, Current Enzyme Inhibition, Antiinflammatory and
Antiallergy Agents in Medicinal Chemistry.
Este senior
editor la Current Topics in Medicinal Chemistry
și membru în comitetul editorial la: ACS
Med Chem Lett, European Journal of Medicinal
Chemistry, Bioorganic and Medicinal Chemistry
Letters, Bioorganic and Medicinal Chemistry,
Current Medicinal Chemistry, Molecules, Current Pharmaceutical Design, Current
Organic Chemistry, Metal Based Drugs,
International Journal of Molecular Science,
Turkish Journal of Biochemistry, Marine Drugs, Molecular Recognition, Applied
Organometallic Chemistry, Anticancer Agents
in Medicinal Chemistry; Metabolites,
Pathogens etc.
A organizat
conferințe internaționale la Bratislava (Slovacia), 2003; Lisabona (Portugalia),
2006; Istanbul (Turcia), 2006; Florența (Italia), 2009; Antalya (Turcia), 2012;
Napoli (Italia), 2013; Maastricht (Olanda), 2015; Montecatini (Italia), 2017.
A participat,
ca invitat, la numeroase conferințe internaționale, din întreaga lume.
În 2017 Claudiu
Supuran a primit medalia „Pietro Pratessi” (vezi fotografia).
Sic luceat
lux!
Cluj Napoca, 1 Dec. 2017
Mircea Diudea,
profesor emerit,
Departamentul de Chimie
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu