de
Gheorghe Pârja
Da, așa este, fără
exagerare publicistică! De la 1 ianuarie 2019, România are de dat cel mai
exigent examen de maturitate din ultimele trei decenii. Timp de șase luni, între ianuarie și iunie, avem de îndeplinit o misiune
complexă. Suntem la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene,
când trebuie să avem o viziune sigură, să arătăm ce putem face noi pentru
Europa. Cel puțin temporar, interesele
naționale trec pe un plan secund. Doar
suntem la cârma Europei! În acest context, România nu își poate permite luxul ignoranței.
Credem și noi, cei risipiți prin țară,
că președinția rotativă este pentru noi o șansă
unică de a demonstra cum putem gestiona problemele complexe ale Uniunii
Europene. Club la care am aderat pentru binele țării.
Așa am crezut, așa mai credem.
Anul trecut, părerile despre felul în care ne vom îndeplini
această sarcină complexă nu au fost dintre cele mai entuziaste. Și nu veneau din partea unor eurosceptici, ci
chiar de la vârful Uniunii. Când Jean-Claude Juncker spunea că “guvernul de la
București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările Uniunii Europene”, m-am întristat. A
doua zi, vocile salvării au opinat că liderul european a avut un somn clătinat.
A rămas trează argumentarea: disputa politică internă din România înseamnă că țara ar putea să nu pară unită pe scena
europeană. Când motto-ul mandatului României este: coeziunea înțeleasă ca unitate, egalitate de tratament și convergență!
La Bruxelles, a avut o discuție – după
cum scria The Guardian – ca România să nu preia președinția pe fondul
tensiunilor din țară, legate mai ales
de reformele din Justiție. Articolul
mai menționează că, modificările
legislative privind amnistia ar avea drept scop să protejeze politicienii
anchetați pentru fapte de corupție.
Mai zilele trecute, un lider de la putere afirma că în
România nu este corupție. Ea este
alimentată de rețeaua de agenți de influență.
Mai amintea că prea ne căciulim la noua Poartă. Oare nu am aderat de bună voie!
După câte îmi dau seama, este o misiune de mare anvergură. Mandatul are nevoie
de competență, nu de ifose
politicianiste cu iz electoral. Mă întreb dacă miniștri noștri își cunosc omologii din Uniunea Europeană? Pe
masa de lucru a demnitarilor români, la Bruxelles, stau dosare de importanță capitală pentru viitorul Europei. Cum sunt
Brexit, Schengen și bugetul Uniunii.
România, în președinția rotativă, are un mare rol la nivel
european. Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre, iar
miniștrii români vor conduce discuțiile și
negocierile pentru adoptarea legislației
comunitare, vor coordona politicile europene de securitate.
Avem ocazia să demonstrăm pricepere, demnitate și noblețe.
Să ne arătăm părțile de rezistență în istorie. Dar și nevoile stringente. Mai ales că demnitarii europeni vor veni
în țară. Mă gândesc cu emoție dacă vom trece cu bine acest important
examen. În urmă cu un veac, premierul I.I.C. Brătianu afirma: „Sufletul
României nu se poate manifesta decât în unitate națională”. Noi ce avem la acest început de an? O mare tensiune
între palate. Vorbe grele între președintele
României și președintele PSD. Dacă nu va înceta discordia internă, toți vom pierde. La începutul acestui an,
liderii naționali aveau un prilej
nimerit să arate solidaritate națională.
S-au împlinit 12 ani de la aderarea la UE. Tăcere sărbătorească. Toți suntem preocupați de imaginea țării.
Acum puteam șterge oglinda de aburi. Să
lăsați comentariile cu miză politică de
conjunctură. Fiți rezonabili! Și unii și
ceilalți.
Pe 10 ianuarie, la București,
va avea loc ceremonia oficială de preluare a președinției rotative de către România. Unde sunt așteptați
oficiali europeni în frunte cu Juncker. Pe 30 ianuarie, se vor întâlni miniștrii Apărării. Îi așteptați încruntați? Vă certați
pentru putere, asta o știm. Căutați voturi. Sunt convins, o înțelegere în interes național vă poate fi de mai mare folos. Cred că aștept degeaba această dorință. Nu vă jucați
cu țara în bumbi! Nu uitați că trebuie pusă în valoare capacitatea de
a sintetiza pozițiile celor 28 de state
în politicile asumate de Uniune. România este la cârma Europei. Sprijinită de Finlanda și Croația.
Este un prilej să dovedim demnitate, nu ploconeală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu