Din frumuseţile Maramureşului. Rezervaţia de stejar pedunculat "Bavna". În căutarea lalelei pestriţe...

Galerie foto: prof. Gelu DRAGOŞ
                31 martie 2019

PNŢCD şi PSD la aceeaşi masă?

Catastrofală pentru PNŢCD, triumfală pentru PSD, înţelegerea electorală dintre cel mai anti-comunist partid postdecembrist şi un partid presupus a fi urmaşul partidului comunist a căzut ca o bombă. Până la urmă Liviu Dragnea a reuşit să dea o lovitură de imagine mai tare decât PNL prin cooptarea pe listă a jurnalistului Rareş Bogdan.

Dacă includerea preotului greco-catolic Terheş pe lista PSD părea o afacere personală, determinarea unui partid istoric ca PNŢCD să susţină PSD ţine de o artă a negocierii cu totul specială. Putem vorbi şi despre o corupţie morală fără precedent în istoria PNŢ. Oricum Aurelian Pavelescu este un personaj dubios care prin inginerii avocăţeşti a confiscat PNŢCD. A confiscat practic o bucată de istorie.

Pentru a înţelege fenomenul în toată complexitatea lui să facem un salt în timp când la conducerea celor două partide se aflau Corneliu Coposu şi Ion Iliescu. Imediat după 1989 au apărut în România două partide total diferite ce păreau că se vor devora între ele din moment în moment. Cel mai radical, cel mai anti-comunist partid din România anilor de început a democraţiei a fost PNŢCD. Poate tocmai anti-comunismul său l-a scos din viaţa parlamentară. Desigur, şi incapacitatea liderilor săi după dispariţia lui Corneliu Coposu a făcut din unul din partidele istorice o fantomă politică. Dar întreaga noastră istorie este plină de fantome pe care încercăm să le conservăm. Odată cu semnarea unui pact de susţinere a PSD-ului în alegerile europene PNŢCD reintră în atenţia opiniei publice. Mai ales pentru ardeleni este un şoc. Pentru biserica greco catolică este o surpriză de mari proporţii. Era de neimaginat o joncţiune dintre cel mai anti-comunist partid românesc şi partidul care se presupune a fi moştenitorul partidului comunist. Cel puţin prin datele sale din perioada Ion Iliescu.

Năravurile partidului totalitar au fost preluate de PSD-ul presupus modernizat sub conducerea ultimilor lideri, dar prin acţiunile din ultima vreme PSD riscă să fie acuzat că redevine partidul cripto-comunist care a stopat dezvoltarea României imediat după căderea comunismului. Ion Iliescu a scos România din plutonul ţărilor care şi-au regăsit libertatea după 1989. În timp ce Polonia, Cehia, Ungaria au avut un parcurs normal, România sub Ion Iliescu a rămas izolată, făcându-se cunoscută prin violenţe, prin mineriade, prin refuzul de a se alinia ţărilor cu tradiţie democratică.

După 30 de ani cercul se închide. Aurelian Pavelescu a semnat o declaraţie de susţinere a PSD în alegerile pentru Parlamentul European. Ce va urma? Foarte probabil înţelegerea presupune o alianţă electorală pentru viitoarele alegeri. Mai simplu, urmează includerea lui Aurelian Pavelescu, adică a preşedintelui PNŢCD pe listele parlamentare PSD în 2020.

Fără îndoială este o lovitură de imagine în favoarea lui Liviu Dragnea. Primit în familia democrat-creştinilor europeni încă din timpul lui Corneliu Coposu, PNŢCD este un trofeu pentru Liviu Dragnea.

Pe de altă parte este şi o şansă a PNŢCD de a se reinventa, de a ieşi din obscuritatea în care se complace de 20 de ani. Şi celălalt partid istoric, PNL, a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri. Dar a rezistat. PNŢCD a ales un alt drum. De la abandonarea lui în anul 2000 de către fostul preşedinte Emil Constantinescu, trecând prin diferite metamorfoze care l-au tot micşorat, PNŢCD, deşi condus de un aventurier politic, iese acum la suprafaţă. Este drept că în mod scandalos, dar şi asta înseamnă mai mult decât nimic.

Poate că anul acesta îl vom vedea pe Liviu Dragnea şi la casa lui Iuliu Maniu, poate şi în preajma Papei Francisc cu prilejul beatificării episcopilor greco catolici pe Câmpia Libertăţii din Blaj.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Gluma zilei - Ce e bursa?!

Ion către Gheorghe:

- Mă, am tăt auzit la televizor, la radio, am cetit în ziar despre bursă da' n-am înţeles ce-i aceea. Tu ştii?

- Cum să-ţi explic, zice Gheorghe, să zâcem că îţi cumperi ouă, că astea fac pui, puii să fac găini, astea fac multe ouă din care tu scoţi mulţi pui, care să fac găini şi ţi-i plină curtea... Şi într-o zi vine o apă mare şi neagră şi ţi le ia pe tăte. Şi atunci tu şezi şi cugeţi şi-ţi spui: raţe trebuia să-mi cumpăr. Noa, aşe-i bursa!

Maghiarizarea numelor

Dragoş de Bedeu, descălecătorul, cneaz de Maramurăş, a avut doi fii, pe Sas, rămas voievod în Moldova, şi pe Gyula, cneaz în Maramureş, la Giuleşti. Sas n-a fost nici neamţ (saşii sunt populaţie germană din Ardeal) şi nici fiul săsoaicei, ci a fost numit de tatăl său „Vulturul”. Cum Dragoş era vasalul regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, sau Ludovic de Anjou (1326-1382, rege al Ungariei în perioada 1342-1382), şi-a numit fiul în limba maghiară, limba suzeranului său, în care „vultur” se traduce „sas” şi se pronunţă „şoaş”. Cum în ungureşte „s” se citeşte „ş”, „a” românesc se citeşte „oa”, pentru unguri a rămas scris, pe limba lor, sas, dar pronunţat şoaş. Românii au preluat această scriere, dar citit pe româneşte apare sas, adică … locuitor al Transilvaniei de etnie germană, punându-se mereu întrebarea: „De ce fiul unui cneaz român, maramureşan, era „sas” = neamţ?

Privind numele geografic al muntelui Ţibleş din lanţul munţilor vulcanici ai Carpaţilor Orientali: Oaş-Gutâi-Ţibleş, avem de-a face şi aici cu limba maghiară şi germană. Unele documente arată că romanilor li s-a părut atât de frumos acest munte, azi în Ţara Lăpuşului, încât l-au închinat zeiţei Cybele, Cibelis în latină, Zeiţa Naturii, care domnea peste munţi, protectoarea vegetaţiei şi a fecundităţii. Pe toate hărţile austro-germane, maghiare, este scris Cibelis, inclusiv pe hărţile horthyste, din 1940-1944. Dar la fel după precum vultur a devenit şoaş, şi în germană, ca şi în maghiară, latina se citeşte după specificul lor: „c” se citeşte „ţ”, aşa că străinii au pronunţat, în loc de „Cibelis”, „Cibleş”, deci Ţibleş. Românii, după 1918, au preluat fonetica străină şi aşa am ajuns la Ţibleş, ca şi cu numele râului de la Borşa, Cisla, a devenit Ţâşla, sau numele de familie Ciplea a devenit Ţiplea, sau Cepelea a devenit Ţepelea.

Prof. Iuliu Prodan (1875-1959), unul din botaniştii de seamă ai României, profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj Napoca, a studiat, mai ales după 1918, flora şi vegetaţia ţării. Astfel, a descoperit în Munţii Cibleşului un endemism, o plantă ce trăieşte numai acolo, o campanulă, un clopoţel albastru cu corola de 1-1,5 cm, ce creşte pe munte în locurile înierbate şi stâncoase şi înfloreşte în iulie-august, pe Cibleşu, pe care a numit-o Campanula ciblesii. Prod. şi nu „ţibleşii”. Este important pentru dovezile de continuitate.

Teresia BOLCHIŞ TĂTARU

Augsburg, Germania, martie 2019

Evanghelia de Duminică: Purtarea crucii, semnul adevăratei urmări a lui Hristos

Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1

Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viaţa şi-o va pierde, iar cine își va pierde viaţa sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela şi-o va mântui. Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va rușina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va rușina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere.

În rânduiala și înțelep­ciunea ei inspirate de Duhul Sfânt, Biserica a crezut de cuviință ca fiecare din cele cinci duminici ale Postului Mare să fie închinată sau consacrată unei teme de reflecție teologică specifică perioadei liturgice în care ne aflăm, pentru o mai intensă deslușire și profundă înțe­legere a semnifi­cațiilor căii pregătitoare pe care o avem de urmat spre a ne întâlni cu Hristos Cel înviat în marea sărbătoare a ­Învierii.

Pași către Înviere

Astfel, prima duminică a Postului (numită și a Ortodoxiei) îndeamnă la înțelegerea identității de credință, ca fundament al oricărui exercițiu concret al omului credincios de participare la viața Bisericii. Duminica a doua, închinată Sfântului Grigorie Palama, descoperă într-o manieră încurajatoare posibilitatea împăr­tă­șirii omului credincios de slava lui Dumnezeu. A treia duminică, a Crucii, actualizează smerenia și renunțarea la sine drept condiții indispensabile pentru urmarea lui Hristos. Cea de-a patra duminică, în care se face pomenirea Sfântului Ioan Scărarul, sugerează impor­tanța metodei, a planului ori a strategiei de urmat în orice demers pozitiv, mai ales în ceea ce privește viața duhovnicească. Duminica a cincea, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, aduce în atenție posibilitatea schimbării totale prin pocăință a omului păcătos, care poate accesa astfel milostivirea nemăsurată și neîngrădită a lui Dumnezeu față de el. Temele teologice propuse de toate aceste cinci duminici oferă o necesară orientare și totodată asigură o însoțire binevenită a celor credin­cioși, care, în mod liber și conștient, urmează calea postului. Semnificativ apare în același context și felul în care teme teologice mai abstracte, oarecum, sunt îngemănate cu evocări ale per­sonalităților remarcabile din istoria și experiența Bisericii – sfinții -, din dorința poate nerostită a Acesteia, ca învățătura să fie permanent exemplificată și întruchipată, adică să devină accesibilă tuturor.

Situată în acest cadru, Duminica a treia, a Crucii, primește valoarea centralității, a mijlocului, a miezului și poate chiar a punctului de sprijin din care lumea va putea fi răsturnată, nu în sens arhimedic, ci în cel mai genuin sens paulin: „Căci cuvântul Crucii pentru cei ce pier este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18).

Crucea, cheia înțelegerii lui Hristos

Pericopa evanghelică aleasă de Biserică spre a fi lecturată în cadrul Sfintei Liturghii din această Duminică a treia a Postului Mare, închinată Sfintei Cruci, se regă­sește în ultimele versete ale capitolului 8 și primul verset al capitolului 9 din Evanghelia după Marcu.

În primă instanță foarte interesant apare contextul acestor afirmații ale Mântuitorului Iisus Hristos, așa cum sunt ele consemnate și transmise de autorul celei de-a doua Evanghelii din ordinea canonică a scrierilor Noului Testament. Aflându-se împreună cu ucenicii Săi prin satele din preajma Cezareii lui Filip (Marcu 8, 27), Mântuitorul îi chestionează pe aceștia în legătură cu identitatea Sa: „Cine zic oamenii că sunt?” (Marcu 8, 27). Răspunsul acestora, care exprimă de fapt convingerea lumii, sunt variate: Ioan Botezătorul, Ilie sau unul dintre proroci (Marcu 8, 28). Mântuitorul însă continuă cu o a doua întrebare, mai insistentă și totodată mai directă: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” (Marcu 8, 29). Răspunsul la această a doua întrebare este oferit de Petru, în numele tuturor celor doisprezece: „Tu ești Hristosul” (Marcu 8, 29). Descrierea ulterioară a scenei din finalul capitolului 8 arată limpede că Petru (și implicit toți ceilalți ucenici) înțele­geau sau cunoșteau identitatea Învățătorului mai mult decât lumea, dar nedeplin. După ce Iisus vestește prima dată pătimirile Sale din Ierusalim (Marcu 8, 31), Petru „îl ia de o parte” (Marcu 8, 32), încercând să-L convingă dojenitor să renunțe la această intenție. Atitudinea lui Petru determină răspunsul drastic al Mântuitorului, dificil de imaginat cu puțin timp înainte: „Mergi înapoia Mea, satano!” (Marcu 8, 33). Imediat după acest dialog al iden­tității, Evanghelia după Marcu redă îndemnurile lui Hristos în privința urmării Lui, care alcătuiesc textul pericopei evanghelice din slujba Sfintei Liturghii a Duminicii a treia din Post, a Sfintei Cruci. Cu alte cuvinte, Evanghelia după Marcu construiește un discurs teologic în care identitatea lui Iisus Hristos este nedespărțită de luarea crucii.

Doar în lepădarea de sine, în luarea crucii și în urmarea Mântuitorului ajung creștinii la înțelegerea corectă a identității Lui, căci aceasta din urmă nu poate fi înțeleasă decât prin prisma smereniei și răstignirii, la care sunt chemați toți cei ce doresc să Îl urmeze.

Crucea, singura cale spre Hristos

Îndemnul de urmare a Lui pe care Hristos îl adresează ucenicilor și mulțimii chemate nu este exprimat oricum, ci este integrat într-un proces, având o etapizare precisă, pedagogică. În primul rând, de la acest exercițiu nu este nimeni exclus. Accesarea lui este liberă pentru oricine voiește. Constrângerile de orice fel sunt cu desăvârșire excluse. Adevărata urmare a lui Hristos este doar cea care se hrănește cu voia liberă. Hristos nu silește pe nimeni, nici măcar în a-L iubi.

În al doilea rând, această in­tenție și decizie liberă și conștientă de a-L urma pe Mântuitorul se cuvine a fi secondată de lepădarea de sine. Cine alege liber să Îl urmeze pe Hristos trebuie să se lase în mâinile Lui, să se încredințeze Lui, să se lase în voia Lui. Să Îl lase pe Hristos să conducă. Verbul grecesc care indică această lepădare de sine (ἀπαρνέομαι) poate avea și o semnificație chiar mai categorică – negare de sine. Evident, acest sens nu trebuie înțeles ca o dizolvare a propriei identități, ca o anulare absurdă a propriei subiec­tivități, ci ca o renunțare de bunăvoie la (con)ducerea propriei vieți în favoarea călăuzirii pe care Se oferă să o preia Hristos pentru fiecare dintre noi. Alegerea de a-L urma și de a-I încredința viața noastră este continuată, potrivit celor transmise de Evanghelia după Marcu, de un al treilea pas – luarea crucii. Cuvântul din originalul grecesc (αἴρω) poate însemna și „a te lăsa (a fi) însoțit de ceva”. Astfel, luarea crucii trimite la înțelegerea potrivit căreia omul credincios care își ia crucea face, de fapt, exercițiul de a accepta această realitate a crucii în viața lui.

Ce înseamnă să accepți crucea în viața ta? Înseamnă să trăiești permanent cu perspectiva propriei răstigniri, care nu se va petrece bineînțeles la modul fizic, ci la cel duhovnicesc, mistic. Răstignirea mea înseamnă răstignirea propriului ego, jertfirea propriei voințe ca încredințare a vieții în purtarea de grijă a Mântuitorului, Care, ca un Pedagog desăvârșit, va ști mai bine decât mine cum să îmi rânduiască viața aceasta pământească, pentru a o arvuni pe cea veș­nică. Pentru că nimic din tot ceea ce ne înconjoară în această viață pământească și lume văzută nu se poate apropia, ca impor­tanță, de valoarea sufletului nostru. De fapt, încre­dințându-I lui Hristos viața noastră pământească ne facem un mare bine propriului nostru suflet, pentru că Hristos va călăuzi această viață numai în interesul mântuirii noastre, chiar dacă pedagogia Lui uneori presupune refuzul unei fericiri standardizate la nivel pământesc, lumesc. Toată această urmare a lui Hristos, care presupune renun­țarea la sine și răstignirea propriei voințe are ca scop unic câștigarea sufletului fiecăruia, adică mântuirea. Iar Hristos descrie în final mântuirea drept vedere a Împărăției lui Dumnezeu, venind întru putere. Părtășia la această Împărăție nu este rezervată însă celor care pleacă din această viață, ci poate fi pregustată chiar și aici, în această viață, căci Biserica este Împărăția care ne întâmpină deja, amintindu-ne constant cuvintele Mântuitorului, că trăim în lumea aceasta, dar nu suntem din ea.

Pr. Asist. Dr. Cosmin Pricop, 31 Martie 2019

CFR Cluj Napoca - Astra Giurgiu 1-0, în runda a treia din play-off-ul Ligii I

 CFR 1907 Cluj Napoca a câştigat meciul din runda a treia din play-off-ul Ligii I, contra Astrei Giurgiu, scor 1-0, iar echipa lui Dan Petrescu îşi păstrează avantajul de 7 puncte în fruntea clasamentului.

Ardelenii, la primul meci după revenirea lui Dan Petrescu pe banca tehnică, au ratat mai multe ocazii prin Billel Omrani şi Thierry Moutinho, însă portarul Lazar a fost la post.

În cele din urmă, mijlocaşul Mihai Bordeianu (27 de ani) a înscris unicul gol al partidei, în minutul 60, cu un şut expediat de la aproximativ 25 de metri.

S-a terminat 1-0, iar campioana României ajunge la 36 de puncte, ocupând fotoliul de lider. Ardelenii sunt urmaţi de Universitatea Craiova (29p) şi FCSB (28p), care au un meci mai puţin şi se vor întâlni în meci direct duminică. De partea cealaltă, Astra Giurgiu rămâne pe locul cinci, cu 21 de puncte.

Formulele de echipă:

CFR Cluj: Arlauskis - Manea, Vinicius, Boli, Camora - Deac, Bordeianu, Djokovic - Ioniţă (46' Moutinho), Omrani (88' Bud), Păun (86' Costache)

Astra: Lazar - Belu, Cestor (50' Erico), Crişan, Radunovic (85' Balaure) - Butean, Mrzljak, Romario, Gheorghe - Roşu (72' Biceanu), Llullaku

                                                          ************

A fost scandal la vestiare după meciul dintre CFR Cluj Napoca şi Astra Giurgiu, tensiunea a escaladat în drumul spre vestiare şi a pornit un schimb de replici dur între cele două tabere.

Conform Digisport, preşedintele lui CFR Cluj, Marian Copilu i-ar fi reproşat lui Azdren Llullaku faptul că meciul cu FCSB a fost blat: “Aţi stat capră cu Steaua!”. De aici a pornit o dispută, care a fost însă înnăbuşită rapid. Cu toate acestea, Claudiu Belu, jucător care este aproape de FCSB, a taxat CFR Cluj aruncând cuvinte dure:

„Suntem foarte supăraţi. Nu ne-a ieşit jocul azi. Da, a strigat careva ceva, dar nu ştiu exact ce, i-a deranjat mult pe Llullaku şi pe ceilalţi colegi. Era ceva legat de meciul nostru cu FCSB (n.r. 2-0 pentru stelişti), se făcea referire la el. Dar cine vorbeşte?! CFR Cluj?! Să îşi vadă de jocul lor, minge sus, lungă şi pe-a doua şi sar la bătaie… Dacă asta este campioana României…De aia nu mai jucăm pe nicăieri”, a spus Belu după meci.

Dacă a fost blat sau nu, credem că este treaba Federaţiei Române de Fotbal să ne spună dar şi a altor organe de specialitate...

                                                                          Cristi SOMEŞAN

Fotografia zilei - Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu Manda

Sursa: Libertatea

Semnificaţii istorice pentru ziua de 31 martie

 2009 - A încetat din viaţă actriţa Marga Barbu ("Haiducii", "Mărgelatu") (n. 24 februarie 1929).

1437 - A izbucnit la Bobâlna, în Transilvania, o răscoala ţărănească ce a fost înfrântă în 1438.

1476 - Papa Sixtus IV îi scrie lui Ştefan cel Mare, lăudîndu-i vitejia care “a adus atîta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi lăudat cu deosebire de toţi în unire de simţiri”

1596 - S-a născut Rene Descartes (d.1650), filosof şi matematician francez, care, prin instituirea sistemului de coordonate carteziene, a pus bazele geometriei moderne

1727 - A încetat din viaţă Isaac Newton, fizician, astronom, matematician, autorul teoriilor care stau la baza mecanicii. Cea mai importantă descoperire a sa, “legea atracţiei universale”, a fost formulată în 1687 (n. 4 ian 1642)

1732 - S-a născut Joseph Haydin (d. 1809), compozitor clasic austriac, considerat părintele simfoniei şi părintele cvartetului cu coarde

1854 - Semnarea tratatului de la Kanagawa de către SUA şi Japonia, prin care imperiul nipon este obligat să deschidă comerţului porturile Shimoda şi Hakodate, semnifică sfîrşitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul sec. XVII

1855 - A încetat din viaţă Charlotte Bronte (n. 1816), una din surorile Bronte, cunoscută prin romanul ’’Jane Eyre’’ (1847)

1885 - Marea Britanie îşi impune protectoratul asupra Bechualandului, dependenţă care se va încheia cu proclamarea independenţei în 1966 sub numele de Botswana

1889 - Inaugurarea Turnului Eiffel, construit din 7000 t oţel între 1887-1889 de inginerul francez Gustav Eiffel (1832-1923), ce va deveni cu înălţimea sa de 300 m un simbol al capitalei Franţei

1891 - S-a născut Ion Pillat (1945), poet şi membru corespondent al Academiei

1893 - Congresul de constituire al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, sub influenţa marxismului socialist al vremii

1914 - S-a născut Octavio Paz (d.1998), diplomat, traducător şi scriitor mexican, laureat al Premiului Cervantes în 1981 şi al Premiului Nobel pentru Literatură în 1990

1917 - Intră în vigoare pentru prima dată ora de vară în SUA

1917 - A încetat din viaţă Emil von Behring, medic german laureat al primului Premiul Nobel pentru medicină în 1901, ce i-a fost acordat pentru descoperirea serului pentru tratarea difteriei

1917 - SUA intră în posesia Insulelor Virgine din Marea Caraibelor, după ce au achitat în ianuarie Danemarcei suma de 25 de milioane dolari, pentru a preveni transformarea lor într-o bază de submarine a Germaniei

1933 - S-a născut Nichita Stănescu (d.1983 ), poet al generaţiei ’60 şi academician postmortem

1938 - Regele Carol II a dizolvat partidele politice, prin exercitarea puterilor excepţionale ce-i fuseseră acordate de Constituţia adoptată la 10 februarie, şi a înfiinţat Consiliul de Coroană

1966 - Lansarea navei spaţiale sovietice fără echipaj uman Luna 10, primul vehicul spaţial care intră pe orbita satelitului natural al Terrei

1980 - A încetat din viaţă Jesse Owens, atlet american de culoare, cvadruplu campion olimpic de alergări în ediţia desfăşurată la Berlin în 1936, în epoca nazistă

1993 - Actorul Brandon Lee, fiul celebrului actor şi maestru de arte marţiale Bruce Lee, este împuşcat mortal accidental în timpul turnării filmului Crow

1994 - Revista ştiinţifică britanică Nature (apărută în 1869) anunţă descoperirea în Etiopia a primului craniu întreg de Australopithecus afarensis

1996 - Circa cinci mii de catolici din cadrul Arhidiocezei Bucureşti au participat la o amplă procesiune religioasă, care a reluat o tradiţie catolică întreruptă, în 1948, de regimul comunist

1997 - A încetat din viaţă poetul Gheorghe Tomozei, la vîrsta de 61 de ani.

Biserica Ortodoxă Română schimbă data unei mari sărbători. Sfântul Gheorghe nu va mai fi celebrat pe 23 aprilie!

 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca una dintre cele mai importante sărbători religioase de peste an, cea a Sfântului Gheorghe, să nu mai fie celebrată pe 23 aprilie, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme, ci șase zile mai târziu, din motive... pastorale.

Nu este pentru prima dată când sărbătoarea religioasă este mutată, iar explicația este una foarte simplă. Pentru că în 2019, sărbătoarea unuia dintre cei mai importanți sfinți mucenici pică în Săptămâna Patimilor, care precede Paștele ortodox, Sfântul Sinod a decis mutarea acesteia pe 29 aprilie, a doua zi după Înviere.

„Sfântul Gheorghe a fost unul dintre marii credincioși ai omenirii, iar cinstirea lui este motive de sărbătoare și bucurie. Anul acesta 23 aprilie pică în perioada în care creștinii ortodocși se află în Săptămâna Patimilor. În consecință, s-a decis ca toți purtătorii numelui acestui sfânt să își celebreze onomastica pe 29 aprilie, după ieșirea din Postul Paștelui. Astfel de situații au mai existat în trecut și este o decizie cât se poate de normală a bisericii”, a explicat un reprezentant al BOR.

CINE A FOST SF. GHEORGHE

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (în greacă Άγιος Γεώργιος, Ágios Geó̱rgios, sau George, versiuni: Georgiu, Georz, Giurgiu, Iorgu, din greacă Gheorghios, „agricultor”; c. 275/280 – d. 23 aprilie 303) a fost un soldat roman de origine greacă și ofițer în Garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină. În calitate de martir creștin, el a devenit mai târziu unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului și a fost în mod special venerat de cruciați. Sfântul Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Este considerat patron al multor țări, regiuni și orașe.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină de origine greacă, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând niciun document al epocii, care să conțină date despre viața sa. Ceea ce se știe despre el a fost scris ulterior.

                                                                                            C.L.L.

Consiliul Județean Maramureș – partener în organizarea ”Zilei Instituției Prefectului”

 În 2 aprilie 2019 va fi sărbătorită Ziua Instituției Prefectului sub egida ”Prefectura Maramureș – 100 de ani de la înființare”, eveniment realizat în parteneriat cu instituția Consiliului Județean Maramureș. În cadrul acțiunii vor avea loc manifestări cultural-științifice dedicate recunoașterii rolului și meritelor Instituției Prefectului, dar și sărbătorirea a 100 de ani de la numirea primului prefect al județului Maramureș.

Cu ocazia aniversării centenarului de la numirea primului prefect va fi lansat volumul intitulat ”Prefecții Maramureșului 1919 – 2019”, lucrare ce cuprinde un istoric al Prefecturii și exercitarea mandatelor prefecților, rolul și atribuțiile acestora, activități și evenimente importante din această perioadă. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a arătat că relațiile de colaborare între instituția județeană și Prefectura Maramureș reprezintă cheia rezolvării cu succes a multor probleme cu care locuitorii județului se confruntă.

Prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan a fost prezent la ultima ședință a Consiliului Județean, în cadrul căreia aleșii județeni au aprobat finanțarea acestei acțiuni cu suma de 35.000 de lei, invitându-i pe toți cei prezenți să fie parte la eveniment. ”Mă bucură faptul că, în 2 aprilie, trei elevi maramureșeni vor avea ocazia de a exercita poziții publice de mare interes, în cadrul proiectului Arta de a conduce. Aceasta va fi prima sesiune din cele trei care vor avea loc în perioada următoare, iar cei trei elevi vor ocupa funcția de prefect, de președinte de Consiliu Județean, respectiv de inspector școlar general pentru o zi”, a conchis prefectul Vasile Moldovan.

Consilierul județean Marinel Kovacs a subliniat faptul că este extrem de important faptul că Instituția Prefectului aniversează 100 de ani de existență și că este normal ca aleșii județeni să fie alături de colegii din Prefectura Maramureș. Între consilierii județeni din actuala legislatură se află și trei foști prefecți de Maramureș care au arătat, pe rând, importanța existenței acestei instituții. Primul la cuvânt s-a înscris fostul prefect Anton Rohian, care a subliniat faptul că, ”cei care au trecut pe acolo au simțit importanța și greutatea deciziilor care trebuie luate”. Cuvinte de apreciere a avut și foștii prefecți Gheorghe Mihai Bârlea și Gyongyike Bondi, actualmente consilieri județeni.

La ANAF, una promitem și alta facem!

V-ați bucurat, boieri dumneavoastră, când în spațul public a apărut declarația domnului Orlando Teodorovici, ministru de finanțe, potrivit căreia ANAF nu vă va mai pune popriri pe conturile celor care aveți restanțe sau  sunteți datori la stat!

Ați uitat,însă, un lucru esențial și anume  că respectiva declarație a fost făcută într-o zi de 13, 13 ianuarie anul curent. Iar cum 13 este  zi cu ghinion, așa a și fost! Domnii de la ANAF au și uitat de declarația asta, dacă, bineînțeles, au luat-o vreodată în serios.

Drept pentru care nici nu mi-a fost de mare mirare când, azi dimineață,banca la care îmi încasez pensia mi-a transmis printr-un sms cum că mi s-a instituit o poprire de…. lei, în urma unui demers făcut de către ANAF sectorul 1. Am luat, așadar, drumul către respectiva instituție și, prin amabilitatea unui tânăr domn de la ghișeul nr.15, am înțeles că ar exista anumite restanțe, despre care încă nu sunt lămurit cum de au apărut. Urmând ca, în zilele următoare, să discutăm cu hârtiile pe masă și să vedem dacă am greșit sau nu. De aceea, profit de ocazie ca să discutăm despre cum stă treaba cu sistarea politicii faptului împlinit, a popririlor pe care le mai face (sau nu le mai face?) ANAF. Cu atât mai mult cu cât, și de această dată, nu am fost contactat,în prealabil, de către  Administrația sector 1 a Finanțelor Publice pentru a mi se aduce la cunoștință situația, iar, în cazul în care nu aș fi dat curs apelului, să se recurgă la blocarea contului.

Am folosit expresia ,,și de această dată’’, pentru că nu este pentru prima oară când ANAF mă pune în fața faptului împlinit. Adică în fața  conturilor blocate fără o înștiințare prealabilă. Ce-i drept, nu eu am fost cel vizat ci soția mea, care, prin septembrie 2018, s-a trezit cu o dublă poprire – câte 500 lei la două bănci- pentru o amendă de  500 lei. Amendă datând, zice-se, din 2009, dar despre care nu s-au putut afla alte date lămuritoare fiindcă pe calculatoarele de la Administrația sector 1 a Finanțelor  Publice mesajul cu pricina nu putea fi accesat!

Am povestit, la acea vreme, despre această pățanie aici, în coloanele ,,jurnalului’’, și m-am  bucurat când un om de bine a luat la cunoștință cazul iar soției i-au fost remiși, într-unul dintre conturi, 500 lei din cei 1000 popriți fără să știm nici azi din ce pricină. Cât despre ceilalți 500 de lei, deși la data de 3 octombrie 2018 soția mea a depus o cerere scrisă la Administrația sector 1 a Finanțelor Publice, înregistrată cu nr.81404, nici până azi nu am primit răspuns de la onor instituția adrisantă.

Acestea sunt faptele și nu cred că are rost să mai stărui întrebând prin care ordin al ministrului de finanțe sau prin care dispoziție a șefei ANAF s-a statuat că, din ianuarie 2019, nu se va mai folosi, în relația cu debitorii reali sau prezumtivi, metoda popririi pe conturi? Întrebare pe care, elegant și deschis, mi-a pus-o,azi, și tânărul domn de la ghișeul nr. 15 al ANAF sector 1 și la care, recunosc, nu m-am priceput să îi răspund.   În concluzie, aștept cu mare nerăbdare să îl revăd, la televizor, pe domnul ministru Orlando Teodorovici, arătându-ne cu bagheta magică unde putem să găsim,  pe diverse tabele și tabelașe,  aplicația  ,,la ANAF, una promitem și alta facem’’.

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro