Atacă și nu te apăra!

 Tactica partidelor în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 este simplistă, iar alegătorul are de ales între partide și candidați care nu-și prezintă opiniile politice, ci își critică adversarii, ceea ce face ca selectarea preferaților să fie dificilă. Mulți români sînt derutați și pierd din vedere interesele personale, așa că vor vota doar ca să fie integrați. Partidele trebuie să revină la un comportament electoral normal!

Dar și mesajele violente și extremiste slujesc democrației, așa că partidele vor profita la maximum de lupta fără gardă, pentru menținerea alegătorilor proprii și atragerea de noi simpatizanți. Efortul de-a merge la vot este descurajat de campania belicoasă, partidele încearcă sistematic să-și discrediteze contracandidații, metodă eficientă, deși neetică. Am prefera să apară doar mesaje pentru folosul personal al cetățenilor, întărite de principiul că ceea ce este folositor este și moral.

Vor vota și cei fără așteptări personale, care susțin un partid din solidaritate și fidelitate față de o identitate colectivă. Ei nu așteaptă avantaje personale, ci de grup. În conștiința lor, sînt mai importante alte criterii decît cel utilitarist, cum ar fi facerea dreptății cu orice preț – promovat de partidele cu ideologie și interese justițiare. În al treilea rînd, se află alegătorii influențați de campania electorală negativă, ceea ce favorizează accederea la putere a partidelor nou intrate în politică.

Așa s-a întîmplat în Occident, partidele mari pierd teren în favoarea unora cu idei aderente, precum promisiunea că vor limita imigrația – deși vestul are nevoie de forță de muncă tînără, pentru funcționarea performantelor industrii mecanizate și integrate. Comportamentul alegătorilor nemul­țumiți s-a agregat și a devenit fenomen european. Adesea, interesul individual nu se integrează cu cel colectiv și apar formule și idei extremiste, cel puțin în prima fază.

Bătălia electorală internă se duce pe două idei, a salvatorului (un singur om poate salva țara) și a sacrificiului, că binele comun are la bază un sacrificiu. Sînt false amîndouă, depășite în lumea pluripolară. Situația este asemănătoare cu cea din 25 decembrie 1989, cînd am dorit moartea unui om. Ne-am înșelat, comunismul n-ar fi revenit, însă noi am rămas cu păcatul și o mie de oameni au fost uciși în acele zile de teroare și manipulare mediatică.

Alegătorii de azi au șansa să depășească negativitatea campaniei electorale a partidelor și să aleagă conștienți de propriul interes, de motivele personale sau de grup, de argumentele economice, sociale, culturale, pentru a decide atitudinea și comportamentul la urne. Să nu uitați de umanismul care ne animă cultura!

În Europa de vest, de prin anii 1980, mișcarea social-politică permite individului să aibă un alt raport cu societatea, bazat pe demnitatea umană. Persoana s-a detașat de colectivitate, accentul cade pe drepturile și libertățile individuale, iar individualismul a dus la creșterea atenției pentru om, fenomen ușor de observat (în Germania, un tînăr român șofer de camion este angajat imediat cu 2.600 euro/lună, pentru 40 de ore de muncă pe săptămână; chiria costă 500 de euro; iar soția sa are un salariu de 1.500 de euro).

Între interesele personale și colective trebuie să existe o continuitate și un echilibru, fără excese, fără dispreț, fără supraoameni… Alegătorii au deci de ales între candidați pozitiviști și candidați negativiști, acesta fiind unul dintre criteriile democratice valabile mereu.

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului