A apărut DESTINE LITERARE-LITERARY DESTINES

 A apărut DESTINE LITERARE-LITERARY DESTINES, an XIII (Nr. 115-116), iulie – dec. 2019, revistă editată de ASRAN ( Asociația Scriitorilor Români din America de Nord),

   aflată la Un nou început, așa cum mărturisește poetul și ziaristul Alexandru Cetățeanu, noul ei fondator manager, Editor-șef, după avatarurile prin care a trecut în ultimul timp, când oameni în care a avut cea mai mare încredere l-au trădat.

   Alexandru Cetățeanu povestește istoria nefericită a revistei, înființată de el însuși în urmă cu 19 ani și înscrisă în ACSR ( Asociația Canadiană a Scriitorilor Români), al cărei președinte era, lăsând în locul său un om mai tânăr, cu speranța că acesta va duce mai departe ștafeta. Din păcate, nu a fost așa. Dimpotrivă. ( În ciuda sfaturilor prietenilor săi de a nu abandona, Alexandru Cetățeanu a continuat să creadă în gestul său generos, dar s-a înșelat. ).

  Hotărât, el a înregistrat oficial Asociația Scriitorilor Români din America de Nord (ASRAN) și a început un nou drum pentru revista Destine Literare, pe care i-l dorim cât mai fructuos. Și-a luat colaboratori de prestigiu, precum Acad. Dr. Liviu Pendefunda, redactor-șef al revistei pentru România, și Dr. Dana Opriță, redactor-șef pentru SUA.

      Iată mesajul acestora pentru noul format al revistei:”Noi, cei care ne străduim să construim pentru sufletele voastre cazemate de frumos…să nu uitați că și ARTA face pate din viața noastră”. O invitație caldă la lectură, cu convingerea că vom citi materiale de valoare . O invitație de a ne iubi țara unde ne-am născut, dar și țările unde ne aflăm acum, care ne-au oferit cu brațele deschise un nou acasă. (Dana Opriță), iar Liviu Pendefunda ne reamintește că „românii, indiferent unde i-ar duce destinul, nu-și pierd identitatea, cântându-și „dorul de plai”, cel aflat „pe-o gură de rai”.

   Tematica revistei este foarte bogată și diversă, iar colaboratorii, personalități marcante de pe multe meridiane ale lumii, ne propun subiecte de mare interes din domeniul literaturii, al culturii și al științei. Ilustrațiile revistei, foarte modernă, cu imagini reale, ziaristice, dar și cu imagini artistice, care încântă ochiul, asigură o identitate inconfundabilă a Destinelor Literare. Destinul acestei reviste este unul benefic. Autoritatea și competența profesională a semnatarilor satisfac cel mai exigente cerințe.

      Astfel, ni se oferă informații prețioase despre al 39-lea Congres Mondial al Poeților( World Congress of Poets-WCP), care a avut loc, în 2019, la Bhubaneswar, capitala unui stat bogat în artă, cultură și tradiții-Odisha, care a găzduit pentru a treia oară (1986 și 2007) acest prestigios eveniment cultural. Înființat în 1969, Congresul Internațional al Poeților este o organizație prestigioasă, cu mii de membri în toată lumea, cum ne asigură Dana Opriță. Obiectivul principal al Congresului este promovarea păcii și a confreriei întru poezie. Însuși primul ministru al statului este scriitor.

   Această ultimă ediție a marcat 50 de ani de la înființare și 150 de ani de la nașterea lui Mahatma Gandhi, creatorul Indiei moderne. Tema Congresului: Compasiunea și înțelegerea față de cei slabi. Numărul participanților: peste 1000 poeți din India și alte 82 de țări. Sesiunile s-au desfășurat în limbile engleză, spaniolă, chineză, hindi și limbile regionale din India.

Alexandru Cetățeanu ne dă și el informații importante despre acest congres. Eroul acestui eveniment a fost reformatorul social prof. dr. Achyuta Samanta , promotor al păcii și fericirii în societate, conform filosofiei sale, rezumată în devizele Arta de a dărui și Trăiește pentru a dărui, dăruiește pentru a trăi. El a fost președintele celui de al 39-ăea Congres Mondial al Poeților, membru în Parlamentul indian. Fiecare zi a Congresului a avut câte o deviză: Compassion Poetry (Poezia și Compasiunea), Înțelepciunea și Poezia, Călătorii prin Poezie, Poezia spirituală, Poezia de reflecție. Scopul principal al Congresului: de a promova fraternitatea și pacea prin poezie.

   Aceasta a fost cea mai mare întâlnire de poeți din toate timpurile. Prezentarea lui Alexandru Cetățeanu este însoțită de numeroase fotografii-document, de la fața locului, personalități reprezentative, statuia lui Gandhi, dansuri indiene specifice, temple, sculpturi erotice, lansări de carte.

    Alexandru Cetățeanu prezintă și Festivalul Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș (România) din perioada 9-16 iulie 2019. Organizatorii acestui eveniment: poeții Carolina Ilica și Dumitru M. Ion. Au participat peste 100 de poeți, academicieni, editori, traducători, artiști plastici, muzicieni, reprezentând 31 de țări. Au fost recitate, citite peste 1000 de poezii, în limbile participanților și în limba română, în peste 200 de micro recitaluri poetice individuale. Autorul prezintă pe larg, pe zile, desfășurarea evenimentului, demonstrând că și noi avem un motiv de mândrie, nu de amploarea Congresului Mondial al al Poeților, dar de o deschidere internațională relevantă.

   Un capitol nou, Destine culturale, prezintă personalitatea lui Iacob Cazacu-Istrati, poet, ziarist, istoric publicist-comentator, scriitor basarabean din Canada, căruia Nicolae Dabija îi face un portret definitoriu, descriind poezia sa ca Poezia dorului și căruia Ion Segărceanu (Toronto) îi dedică o poezie- Gemene plaiuri de Prut.

   Urmează un ciclu de poezii de Iacob Cazacu-Istrati.

   Prof. univ. dr. Rosemarie Haineș (România) publică un eseu despre Evoluția prin spiritualitate, demonstrând că între știină și spiritualitate nu există nicio sciziune.”Tot ceea ce există apare dintr-o sursă unică și infinit, creația în totalitatea ei fiind evoluție și nu cauzalitate”. Autoarea face o trimitere la Mihai Eminescu, afirmând că „vizionarismul său  este, de fapt, clarvedere și înțelegere superioară a lumii și Creației”. „Cunoașterea ezoterică i-a permis explicarea fenomenelor social-politice ale vremii de la un nivel înalt al conștiinței „. „Puterea spirituală a unei colectivități, a unei culturi este fundamentul existenței acelei colectivități”, spune autoarea.

   Lucian Turcescu, profesor la Universitatea Concordia, Montreal, Canada, scrie Despre secularizare și rolul religiei „în chestiunile publice”.

   Eseuri foarte interesante semnează Nadejda Godoroja despre prevenirea și detectarea precoce a cancerului , Cerasela Topan ( Canada), despre libertatea cuvintelor, Ben Todică, Spectrul libertății, despre ce a luat cu el în Australia, Florentin Smarandache despre o călătorie în Columbia (Trebuie să reziști la irezistibil), Vasile Moiș despre Victor Orban Pașa de la Budapesta și atacurile acestuia la adresa României, Nicolae Bălașa Despre alegeri și despre tăiatul frunzelor la câini, Vasile Filip despre Cugetarea- omul în fața Sinelui, Vasile Popovici  ( Carolina de Sud ) despre Filozofia, religia, știința și…Politica, Petru Solomonaru despre Pancromia Oglinzii, Grigore N. Lăcrița despre Lăcomia noastră cea de toate zilele din cauza căreia singuri „ne săpăm mormântul cu dinții mâncând”,  Dan Lupescu despre scriitorul ,criticul și istoricul literar Marian Barbu, la împlinirea a 80 de ani de viață, Liviu Pendefunda despre poezia lui Iacob Isaac (Dincolo de rostiri), Monica L. Corleanca (USA) despre Cătălina Buzoianu, Tudor Nedelcea despre cartea Zenoviei Cârlugea Tudor Arghezi. Dicționar esențial. Oamenii din viața lui, 2019, Jean -Yves Conrad- Voyage vers Dieuze, Adrian Grauenfels despre Revista Nautilus și eterul electric, Ana Sârghie despre A privi lumea prin fereastra limbii engleze ( un dialog cu anglistul Ștefan Stoenescu), Dana Opriță despre regizorul Ducu Darie, Ada Stuparu –Considerații lirice despre poezia lui Dumitru Cristănuș, Ion Nălbitoru despre Evoluția Neutrosofică în Spirală sau Divinul este în Om de Florentin Smarandache și Andrușa R. Vătuiu, Galina Martea despre Creația artistică în „AREOPAGOS” de Veronica Balaj și Cristina Mihai, carte de interviuri despre scriitorii români contemporani din toată lumea, Milena Litoiu (Toronto, Ontario ) despre Dumitru Ichim-inovator al limbii și scriiturii poetice, Elena Eșanu Șerbănescu despre Carolina Ilica.

   Fie și o sumară trecere în revistă a acestor teme și ne putem face o idee despre marea diversitate și bogăție de idei a revistei DESTINE LITERARE, o adevărată carte de 360 de pagini!

   Dar volumul acesta mai cuprinde și poezii din India, Peru, China, Turcia, România, Republica Moldova, Canada. aforisme. Cei care vor citi revista vor înțelege o dată în plus rolul poeziei în unirea spiritelor și în descoperirea frumuseții, a emoției estetice.

   Nu întâmplător, ultimul text al revistei, semnat de directorul ei fondator Alexandru Cetățeanu, După treizeci de ani !, este o urare adresată României de a scăpa de mentalitățile comuniste și de a prospera în așa fel „încât românii plecați prin lume în căutare de viață mai bună să se întoarcă masiv de unde au plecat”, pentru că „nicăieri nu-i mai bine decât acasă”. După ce evocă momentul decembrie 1989, Alexandru Cetățeanu ne urează ca România să intre în normalitate.

   Așa să ne ajute Dumnezeu!

                                                                       Prof. univ. dr. Ion HAINEȘ / UZPR