Existența
coronavirusului este, din păcate, indiscutabilă și – cu excepția
teribiliștilor, respectiv a neîncrezătorilor sau negaționiștilor încă
neafectați – cam toți pământenii sunt conștienți de riscul infectării cu perfidul
vrăjmaș și de groaznicele suferințe pe care le produce după încuibarea sa în
corpul uman.
Prin
urmare, problema fundamentală a acestei pandemii nu constă în dovedirea ei de către
organismele internaționale (de exemplu,OMS – Organizația Mondială a Sănătății)
și autoritățile cu rol decizional la nivel național sau suprastatal (directive,
restricții, statistici mai mult sau mai puțin discutabile), ci în modul cum
cetățenii unei țări, fără ingerințe politice sau presiuni psihice, sunt
pregătiți de cârmuitori pentru cele două faze:
1)Faza prevenirii prin
acte normative (la noi, de pildă, starea de urgență, starea de alertă, recenta
lege a carantinării) și prin stresantele mesaje guvernamentale din mass-media
cu purtatul măștii, spălatul des pe mâini, evitarea aglomerațiilor și păstrarea
distanței sociale;
2)Faza tratării infectatului (conștient
sau inconștient de consecințe), care – cel puțin în România – se derulează
exasperant de anevoie și, de regulă, în dauna bolnavilor de cancer, diabet,
boli cardiovasculare etc.
Desigur,
năstrușnicul Departament pentru Situații de Urgență (DPS), condus de
controversatul medic și secretar de stat Raed Arafat, are mare grijă să ne
înspăimânte zilnic (cică doar așa ne conștientizează!) cu sporul infectaților,
vindecaților și decedaților de coronavirus la nivel planetar și național, ba
chiar județean, dar niciuna din aceste statistici oficiale (cu certitudine
măsluite în scop politico-financiar, precum crâncena „bătălie” dusă pentru
smulgerea de bani europeni sau scandaloasele afaceri cu măștile, și nici măcar
din greșeală confirmate de surse neoficiale) nu suflă niciun cuvințel despre îngrijorătoarea
creștere a numărului răpușilor, în toată această perioadă pandemică, fie din
cauza faptului că neinfestații pur și simplu nu puteau să intre în multe
spitale din țară (cică astea, prin ordinul ministrului Sănătății, erau/sunt
pregătite pentru primirea virusaților!), fie că, atunci când „tradiționalii”
bolnavi izbuteau să pătrundă în incinta spitalelor-redute, unii dintre ei
mureau cu zile în disperata încercare de a intra în posesia atotputernicului
test coronavirus, chit că aceste teste sunt needificatoare atât în ceea ce
privește precizia lor (cazul testelor rapide, cu o precizie sub 50%), cât și
durabilitatea. Da, căci cinci sau zece minute după primirea testului negativ,
poți să fii infectat de cineva, care habar nu are că este purtătorul buclucașului
și enigmaticului virus...
Păi, o
să-mi răspundă un biet naiv sau un arogant spălat pe creier de propaganda
oficială, tocmai de aceea suntem siliți prin acte normative și prin teama de
amenzi să purtăm botniță în spațiile economico-sociale închise. Numai că
respectiva botniță (chiar cu mai multe straturi, utilizată fără cusur și des
spălată ori schimbată), are nevolnicul rol al frecției la un picior de lemn,
atâta vreme cât spațiile dintre firele țesăturii sunt, în cel mai fericit caz,
de ordinul micronilor (a milioana parte dintr-un metru), pe când nanometricul
virus este de o mie de ori mai mic.
Iată de
ce taina (după unii științifică, după alții conspiraționistă) în care continuă
să fie învăluit coronavirusul, l-a determinat pe eminentul profesor Vladimir
Beliș să opineze într-un interviu televizat că mult discutatul Covid-19 nu este
natural, totodată să-și exprime nedumerirea că s-au făcut atât de puține
autopsii pe cadavre pentru cunoașterea cu precizie a organelor afectate, iar pe
jurnalistul Ion Cristoiu l-a îndreptățit să afirme că, aidoma ca la Decembriadă
(dar acuma la scară planetară), perioada pandemică reprezintă o uriașă și
nerușinată manipulare a pământenilor și că la noi, pandemia este cu sârg
întrebuințată de „liberalii” iohanniano-orbanieni întru amânarea datei
alegerilor.
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
23 iulie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu